Colectarea separată la domiciliu – rezistența la schimbare și posibile soluții

Sursa foto: ReLondon

Sursa foto: ReLondon

Cu toții ne-am obișnuit să găsim diverse motive pentru amânarea adoptării unor noi obiceiuri, chiar dacă ele sunt impuse de acte normative. Preferăm, în schimb, să găsim argumente pentru a justifica dificultatea aplicării sau să identificăm pe altcineva care ar trebui să facă primul pas. Rezistența la schimbare este o caracteristică a omului, explicată de psihologi prin lipsa unei motivații reale sau teama de a ieși din zona de confort.

Ce legătură are rezistența la schimbare cu colectarea separată a deșeurilor? Simplu: legislația ne impune să nu mai aruncăm toate deșeurile într-un singur coș (o singură fracție = deșeul menajer), ci pe 2, 4 sau chiar 5 fracții, colectarea separată fiind condiția de bază pentru a ne atinge țintele de reciclare asumate ca țară  la aderarea la UE. Or, iată că au trecut destul de mulți ani de la obligativitatea colectării separate a deșeurilor în companii (Legea 211/2011), în instituțiile de stat (Legea 132/2010) și la nivelul gospodăriilor populației (Legea 101/2006,  OUG 74/2018 și, mai nou, Legea 181/2020), iar țara noastră se află la un nivel extrem de redus al ratei reciclării (11,5% în 2019, potrivit Eurostat), românii aruncând majoritatea deșeurilor la gropile de gunoi (peste 70%). Prin asta, demonstrăm că opunem o mare rezistență la schimbare (alte țări reușind să se adapteze mult mai rapid la regulile colectării separate).

Ce putem face?

Putem să învățăm de la cei care au obținând rezultate rapide, prin măsuri adecvate (infrastructură și conștientizare) și, desigur, perseverență. Exemplul autorităților engleze aplicat unor blocuri de apartamente din cartierele Londrei poate fi o excelentă sursă de inspirație pentru cei care doresc cu adevărat implementarea colectării separate într-o comunitate – autorități locale, colectori/salubriști și cetățeni.

Resource London a realizat un material cu 12_studii_de_caz, pornind de la implementarea unui program de colectare separată la bloc, în care factori precum semnalistica cu impact emoțional, afișele pentru feedback-ul cetățenilor și pachetul pentru cetățeni (ghid reciclare, agendă, creion și un dispenser cu pungi reciclabile) au jucat un rol important, contribuind la creșterea ratei de colectare a deșeurilor reciclabile și la scăderea ratei de contaminare a acestora.

Principalele caracteristici ale programului sunt:

  • zone dedicate colectării separate a deșeurilor și containere curate și bine întreținute
  • o capacitate adecvată a containerelor dedicate reciclării (pornind de la o estimare de min. 60 l/gospodărie/săptămână), prevenind revărsarea deșeurilor în afara containerelor
  • un sistem de deschidere corespunzătoare a containerelor, suficient de mare ca să permită introducerea sacilor de deșeuri reciclabile, și sisteme de închidere adecvate
  • colectarea separată pe 6 fracții (hârtie, carton, sticlă, doze de aluminiu, sticle de plastic și materiale plastice rigide mixte)
  • semnalizare clară și vizibilă, cu etichete pe pubele și marcaje pe jos
  • amplasarea containerelor de reciclare într-o locație convenabilă pentru rezidenți
  • un pliant (ghid) anual de reciclare pentru rezidenți
  • afișe cu mesaje de reciclare amplasate într-un locație centrală (acolo unde este posibil)
  • informarea rezidenților despre ce ar trebui să facă cu deșeurile voluminoase.

Programul, derulat pe perioada a 2 ani, a implicat peste 1600 gospodării (apartamente) ale căror deșeuri au fost analizate, principalul rezultat fiind o creștere cu 26% a ratei reciclării și o scădere cu 24% a ratei de contaminare a deșeurilor reciclabile în numai 9 luni de la implementare.

Studiul (care poate fi descărcat de pe pagina Resource_London) oferă informații utile referitoare la feedback-ul cetățenilor (provocări, motivație) și privind modificarea ratelor de colectare și reciclare a deșeurilor, precum și a ratei de contaminare înainte și după aplicarea programului, având în vedere specificul fiecărui bloc arondat în program (categorii de vârstă, tip rezidenți – proprietari/chiriași, localizare și vechime imobil etc.).

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

bani vs. deseuri

PAYT sau „bani pentru ridicarea de deseuri”

Pentru deseuri, a venit vremea ca Primariilor sa le revina obligatia de a aplica in randul populatiei instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”. Obligatia de a pune si apreda deseurile separat in pubele este legiferata de mult timp in Romania, insa nu a fost respectata intr-o masura semnificativa.

(obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, cf. balbaitului OUG 74/2018)

PAYT este despre deseuri si bani

Unul dintre motive, relevant pentru discutia noastra, este legat de costurile de-a multiplica numarul de pubele si apoi de a colecta separat fiecare fractie (hartie, plastic, sticla, etc).

Pentru acoperirea acestor costuri, facturile pentru serviciile de salubritate au inceput sa se mareasca iar acest fapt a generat nemultumiri in randul populatiei si prilejul unor mesaje populiste emise de politicienii locali, mai preocupati de propria vizibilitate decat de o discutie tehnica, aplicata, despre nevoile comunitatii.

Cu toate acestea, Primariile au acum posibilitatea de a micsora plata corespunzatoare serviciilor de ridicare a deseurilor casnice, prin valorificarea deseurilor generate de gospodarii, daca aceste deseuri sunt suficient de curate pentru a fi valorificate. Deseurile separate, in principal cele care au valoare economica (hartie-carton, plastic, PET, metal) se autofinanteaza din insusi pretul lor, in timp ce ridicarea deseurilor cu valoare negativa (menajer, sticla) se achita de catre cei care le genereaza.

OK… si Primaria?!?

Pe de alta parte, Primariile se vor ocupa de pregatirea sistemelor de reciclare. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2019, Primariile vor fi obligate sa puna in practica aceasta tarifare diferentiata, denumita si instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”, sistem care functioneaza in state membre UE de multi ani. Implementarea trebuie sa fie este aplicabila din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), iar populatia sa fie astfel motivata sa reduca si sa separe deseurile generate. In acelasi timp, Primaria are autoritatea de a sanctiona acolo unde nu se respecta impunerile.

Pentru a dimensiona cuantumul platii diferentiate pentru deseurile aruncate de populatie, Primariile vor lua in considerare volumul deseurilor predate, frecventa de colectare si/sau greutatea deseurilor, vor personaliza sacii, vor agrea cu salubristii programe zilnice sau saptamanale de colectare. Ministerul Mediului a anuntat publicarea, in viitorul apropiat, a unor ghiduri de bune practici.

Deja, in unele localitati din tara se realizeaza preluarea deseurilor reciclabile in anumite zile ale saptamanii, cu autoutilitare specializate, firmele de salubritate distribuie saci inscriptionati pentru deseurile reciclabile sau pubele de culori diferite. Nu in ultimul rand, exista firme de colectare, independente de cele de salubritate, care colecteaza de la gospodarii diverse tipuri de deseuri reciclabile (sticle, recipienti PET, maculatura, doze de aluminiu), contribuind direct la reducerea volumului deseurilor predate la firma de salubritate si, deci, si la reducerea facturii din partea acestora.

Sistemul “plateste pentru cat arunci”, alaturi de celelalte instrumente economice – dintre care se remarca mai ales “taxa la groapa” -, sunt componente foarte importante ale gestionarii corespunzatoare a deseurilor, care si-au dovedit din plin eficienta in celalalte state membre al UE in ceea ce priveste cresterea ponderii deseurilor reciclate din totalul celor generate. Ratarea acestor obiective importante pentru cetateni si nu in ultimul rand pentru mediu va atrage penalitati pentru Romania, concretizate in despagubiri financiare care, mai departe, se vor rasfrange sub forma unor sanctiuni semnificative asupra Consiliilor Judetene si Primariilor, ducand inevitabil la scumpirea accelerate a serviciilor de gestionare a deseurilor si, asadar, costuri mai mari pentru populatie.

Un  articol ECOTECA si www.raportare-mediu.ro.

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Electronics Recycling

Sursa: Wastecycle UK

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), reprezinta unul dintre fluxurile de deseuri cu cea mai rapida crestere din UE.

DEEE contin substante periculoase care, o data ajunse la gropile de gunoi afecteaza atat mediul inconjurator cat si sanatatea populatiei; in schimb prin reciclarea acestor deseuri sunt recuperate materii prime importante ca metale (aur, argint, mercur, plumb etc) plastic, sticla.

Intr-un articol anterior observam eforturile depuse de Comisia Europeana pentru colectarea si reciclarea acestor echipamente. Am vazut insa, ca autoritatile noastre nu sunt la fel de preocupate de acest aspect; pana la momentul actual cea mai recenta directiva referitoare la DEEE, respectiv Directiva 2012/19/UE, nu a fost transpusa in legislatia romaneasca.

Din pacate, aceasta atitudine indiferenta a autoritatilor afecteaza colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Potrivit celui mai recent raport publicat de Eurostat, in 2010, in Romania au fost colectate 1,1 kg de DEEE/cap de locuitor. Impreuna cu Letonia (1,9 kg DEEE/cap de locuitor) detinem `suprematia` la categoria celor mai mici cantitati de DEEE colectate in UE.

In schimb, cele mai mari cantitati de DEEE colectate pe cap de locuitor in 2010 au fost inregistrate in Suedia (17,2 kg) si Danemarca (14,9 kg). Mai multe informatii despre cantitatea de DEEE/cap de locuitor colectata in fiecare stat membru UE gasiti aici.

Din cele 151,317 tone de echipamente electrice si electronice introduse pe piata romaneasca in 2010 au fost colectate doar 26 247 tone.

Exista totusi si o veste buna: fata de 2007 cantitatea de DEEE colectata de romani a crescut de 6 ori. Cea mai mare crestere a fost raportata de Malta (7 ori). In schimb cantitatile de DEEE colectate au scazut foarte mult in Spania (cu 45 %) si Letonia (cu 34%).

Potrivit raportului anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2012, toate deseurile din echipamentele electrice si electronice colectate  in 2010 (26 247 tone) au fost valorificate.

In plus, ANPM estimeaza ca in 2011 au fost colectate si tratate corespunzator 128 008.36 tone de DEEE.

Aceste date sunt greu de verificat in conditiile in care foarte putine dintre asociatiile colective autorizate sa preia responsabilitatea producatorilor de echipamente electrice si electronice (EEE) publica rapoartele anuale privind cantitatile de DEEE colectate si valorificate iar majoritatea producatorilor nu depun raportarile anuale privind EEE gestionate, catre autoritati.

Din cele 8 asociatii colective autorizate de ANPM in 2010 pentru preluarea resposabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare si valorificare a DEEE (Asociatia ECOTIC, RoRec, RECOLAMP, ENVIRON, CCR, ECOPOINT, ECOMOLD, ECO LIGHTING COLLECT) doar 2 asociatii publica anual rapoartele referitoare la cantitatile de DEEE colectate si valorificate, respectiv ECOTIC si RECOLAMP.

In plus, activitatea acestor asociatii nu este verificata corespunzator de autoritati iar in lipsa unor obiective masurabile de colectare a DEEE (sa ne reamintim ca tinta actuala de colectare este de 4 kg/cap de locuitor) acestea nu pot fi trase la raspundere, in cazul neindeplinirii obligatiilor de colectare si valorificare.

Singura solutie pentru imbunatatirea situatiei actuale consta in transpunerea Directivei 2012/19 in legislatia nationala. Astfel, prin introducerea tintelor masurabile de colectare si valorificare a DEEE (45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse anual pe pietele nationale, fata de tinta actuala de 4 kg de DEEE /cap de locuitor), producatorii de echipamente electrice si electronice vor putea fi verificati si sanctionati, in cazul neindeplinirii obiectivelor de valorificare.