Sursa foto: www.news20.ro

În această perioadă a anului, suntem realmente copleșiți de abundența de reclame la produse de tot felul. Suntem asaltați cu oferte de Black Friday, sărbătorile de iarnă, la care am putea adăuga și programul național de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (”Rabla pentru Electrocasnice”, program care și-a epuizat bugetul alocat primei etape din acest sezon, de 14 milioane de lei, în doar 5 minute). Toate acestea par a fi ocazii de neratat pentru românii care vor să se înnoiască cu diverse bunuri pentru ei înșiși sau să ofere cadouri pentru cei apropiați. În plus, să nu uităm de tradițiile care cer să avem masa îmbelșugată de sărbători, deci, multă mâncare.

Numai că toate acestea vin la pachet cu un cost pe care îl ignorăm, pentru că nu îl asociem produselor cumpărate și nici nu îl plătim acum, ci în viitor. Este vorba despre costul real al produselor, care include, pe lângă prețul pe care îl plătim la achiziționarea produsului, și costul pe care-l vom plăti pentru a ne debarasa de aceste produse când nu vom mai avea nevoie de ele și vor deveni deșeuri.

Ceea ce majoritatea consumatorilor nu știu este că acest cost îl plătim tot noi, astfel:

• Prin taxele de salubritate (facturate gospodăriilor individuale, asociațiilor de locatari/proprietari sau primăriei, în cazul în care aceasta plătește pentru deșeurile generate de cetățeni, din bugetul local);
• Prin plata unor penalități din bugetului local (adică din banii noștri, ai comunității), pentru neatingerea țintelor de reducere a cantității deșeurilor depozitate anual la gropile de gunoi (iar în localitățile în care colectarea separată a deșeurilor este deficitară, aceste penalități ajung chiar și la 1_milion_de_lei_pe_an).

Nu mai vorbim de costul poluării asupra sănătății noastre, mai ales dacă aceste deșeuri le depozităm necorespunzător (spre exemplu, bateriile și acumulatorii conțin metale grele și substanțe toxice, iar aruncarea acestora în deșeurile menajere duce la contaminarea solului și a apei).

Urmărind comportamentul de consum al românilor, observăm o tendință de creștere, ceea ce se reflectă direct proporțional în evoluția cantităților de deșeuri generate.

De Black-friday-2021, cel mai mare magazin online din România a avut vânzări record (de 609 milioane de lei, cu un număr total de 2,2 milioane de produse vândute, în creștere față de anul trecut), iar cel mai mare magazin de fashion a vândut cu 66% mai multe produse comandate de clienți față de anul trecut.

Produsele electronice, articolele pentru casă, fashion și îngrijire personală sunt în topul preferințelor românilor în perioadele promoționale din timpul anului, dar și de sărbători.

Românii sunt, totodată, fani ai promoțiilor la produsele alimentare, iar magazinele folosesc mult aceste promoții și în perioada marilor sărbători din an. Însă excesul de alimente cumpărate sau preparate în gospodăriile românilor generează o cantitate semnificativă de deseuri_alimentare – 70 kg/persoană/an.

Dacă urmărim ceea ce se întâmplă cu toate aceste produse, alimentare sau nealimentare (inclusiv ambalajele lor) atunci când devin deșeuri, vom constata că în proporție covârșitoare (peste 70%) ele ajung la_gropile_de_gunoi. Asta în condițiile în care, potrivit Art. 8 alin. (5) din OG 2/2021 privind depozitarea deșeurilor: ”până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a deşeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puţin din totalul deşeurilor municipale generate”. Reducerea cantităților de deșeuri ce ajung la groapă se face treptat; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește obiective anuale de reducere a acestor cantități, iar pentru nerealizarea acestor ținte, unitățile administrativ-teritoriale plătesc penalități (50 lei/tonă).

Pe lângă un comportament de consum mai responsabil, am putea acorda o mai mare atenție colectării separate a deșeurilor pe cele 4 fracții reciclabile obligatorii prin lege (OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legea serviciului de salubritate a localităților nr. 101/2006). Colectarea separată corectă a deșeurilor este condiția esențială ca aceste deșeuri să fie reciclate sau valorificate într-un procent cât mai mare, în loc să ajungă la gropile de gunoi.

Conform statisticilor privind deșeurile aferente categoriilor de produse menționate mai sus, situația României nu este una bună:

• Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE): România reciclează doar_25%; ținta de colectare a acestor deșeuri (în vederea reciclării lor) este de 65% începând cu anul 2021.
• Mai_putin_de_o_treime din deșeurile de plastic se reciclează (32,5%), majoritatea acestor deșeuri ajungând la valorificare cu recuperare de energie (incinerare) și la gropile de gunoi.
• În România nu există nicio reglementare legală pentru deșeurile textile. Potrivit calendarului_de_implementare a directivelor europene, până în anul 2025, statele membre UE vor trebui să colecteze separat deșeurile textile, pentru a putea trimite la reciclare/valorificare o parte din deșeurile care în prezent sunt aruncate la gropile de gunoi. Situația deșeurilor textile nu este deloc bună nici la nivel european: consumul de articole de îmbrăcăminte (care generează mare parte din deșeurile textile) a crescut cu 40% în Europa începând cu anul 1996, iar 87%_din_aceste_deseuri ajung la gropile de gunoi sau, în cel mai ”fericit” caz, sunt incinerate.
• În privința deșeurilor provenite din articolele pentru casă (decorațiuni, mobilier etc.), situația lor atunci când devin deșeuri depinde de tipul materialelor din care sunt fabricate produsele respective. Dacă aceste materiale fac parte din categoriile de deșeuri care se pot recicla (prima condiție fiind colectarea separată corectă), atunci există șanse ca ele să nu ajungă la groapă. Apoi mai contează și posibilitatea separării materialelor, în cazul în care produsele sunt fabricate din materiale compozite (materiale compuse, la rândul lor, din mai multe materiale diferite – polimeri, sticlă, fibre de carbon etc., scopul fiind creșterea durabilității și rezistenței produsului finit).

Cum putem contribui fiecare dintre noi la ameliorarea acestei perspective nesănătoase și costisitoare legate de soarta deșeurilor generate din produsele pe care le cumpărăm azi? Simplu: limitându-ne cumpărăturile la articolele necesare, eliminând cumpărăturile compulsive, folosind un produs până la deteriorarea lui (și nu înlocuirea lui doar după criterii estetice sau alte criterii ce nu au legătură cu funcționarea produsului), donând produsele pe care nu le mai folosim dar sunt încă funcționale și, în ultimă instanță, punând corect deșeurile generate în containerele de colectare separată. Adică aplicând ierarhia deșeurilor, care încurajează acele opțiuni care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului și a sănătății populației (Art. 4 din OUG 92/2021).