România cheltuie şi risipeşte mai mult ca Franţa şi alte ţări europene

5d3a6358

Sursa: Food Waste Romania

Cel mai recent studiu privind risipa alimentara in Romania, sondaj realizat de EPC Consultanţă de Mediu pentru Asociaţia MaiMultVerde, în rândul consumatorilor din mediul urban, arata ca aproximativ 50% dintre români cheltuie cca. 40 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 – 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene (ex.: Franţa – 14 %, Elveţia – 10 %).

De multe ori avem tendinta sa credem ca mare parte din risipa alimentara se produce in fluxurile de productie sau de comercializare; in realitate insa, 50% din risipă se înregistreză la nivelul consumatorilor din mediul urban, doar 6% la nivelul comercianților și restul la producători / procesatori.

La nivelul consumatorilor, 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.

In Romania cheltuim pe hrana ca un camerunez (45% din venituri) dar risipim alimentele ca un elvetian (33% -50%)

La nivelul Uniunii Europene, pierderile şi risipa de hrană sunt estimate la 100 milioane tone / an, adică până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase produse, sau 179 kg pe cap de locuitor (Comisia Europeană, 2014); statisticile alarmante au determinat Comisia sa includa in pachetul ambitios de economie circulara adoptat anul trecut si obiectivul de reducere a deseurilor alimentare cu 50% pana in anul 2030.

Din totalul de 100 mil. tone estimat la nivel european, România este responsabilă pentru risipa a 2,55% (2,55 mil. tone / an). Raportat la populația României – 19.800.000 persoane rezidente – rezultă o cantitate de hrană risipită de cca 129 kg/persoană/an (Ministerul Agriculturii, 2016), in conditiile in care 25% din populația țării (4,74 mil. de persoane) trăieste la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice.

România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?

Deşi România a devenit a cincea ţară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere: lipsa fiscalizării donaţiilor şi birocraţia cu privire la modalităţile actuale de valorificare (la nivelul producatorilor si procesatorilor), bariere de natură logistică, bariere etice sau morale ce ţin de conştientizarea efectelor risipei alimenatare atât pe sectorul de producţie, cât şi la consumatori etc.

În cadrul dezbaterii „România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?”, organizată de MaiMultVerde cu scopul de a disemina rezultatele studiului şi de a dezbate Legea privind reducerea risipei de alimente (Legea 851/2015), recent adoptată şi promulgată, reprezentanţi ai producătorilor, procesatorilor, marilor retaileri, cât şi potenţiali beneficiari ai legii (Asociatia Somaro, Crucea Roşie, DGAS, Patriarhia Română) şi-au exprimat punctul de vedere care să contribuie la trasarea unor direcţii de acţiune pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.

Normal că legea este perfectibilă, normal că este doar un prim pas pe acest lung drum pe care îl avem în faţă.. Îmi dau seama că nu poate să fie o lege care să bucure pe toată lumea, trebuie să găsim acel punct de echilibru în care înţelegerea faptului că risipa alimentară este o problemă mondială, iar soluţiile nu pot veni decât de la noi. Soluţiile există pe întreg lanţul, de la producător la consumator, iar ceea ce trebuie să facem noi este să încurajăm aceste soluţii şi pe oamenii care fac lucruri concrete. Cred că rezultatele se pot vedea în cel mai scurt timp.” a declarat Florin Alexe, deputat PNL, iniţiatorul Legii privind diminuarea rispei alimentare.

Prezent la dezbatere, Gabriel Ecobici, director in cadrul ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor) si-a exprimat ingrijorarea cu privire la respectarea normelor de sanatate publica a alimentelor care vor fi gestionate conform noii legi si a avertizat ca ANSVSA va urmari si in acest caz ca toti actorii implicati in procesul de gestionare a alimentelor aflate pe punctul de expira (ONG-uri, institutii publice, organizatii private) sa aiba autorizatiile obligatorii si sa respecte normele ANSVSA (mai ales normele legate de etichetare impuse de Regulamentul european nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare si prevederile Regulamentului european nr. 178/2002 privind cerințele generale ale legislației alimentare).

Sunt numeroase voci impotriva legii risipei alimentare care afirma ca noua lege va fi aproape imposibil de aplicat, avand in vedere aspectele economice si de sanatate publica care trebuie luate in calcul.

Din fericire, in cadrul evenimentului nu am asistat doar la polemici, am avut ocazia sa cunoastem si povesti de succes din domeniu. Exista cateva organizatii care au reusit sa implementeze un sistem de prevenire a risipei alimentare chiar si fara “sprijinul” unor reglementari clare, fapt ce demonstreaza ca se pot gasi solutii pentru astfel de masuri si in Romania. Asociatia Somaro si Crucea Rosie Romana sunt doar 2 dintre ele.

Desi de ani buni Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite si alte organizatii trag semnale cu privire la risipa alimentara avertizand ca alimentele risipite la nivel mondial ar putea cu usurinta sa stopeze saracia din Africa, subiectul risipei alimentare nu era luat in seama in Romania in urma cu 2 ani. Datorita noii legi fenomenul incepe sa genereze interes si in tara noastra; speram ca tema sa nu ramana la stadiul de dezbatere publica iar normele metodologice de aplicare a legii care vor fi stabilite in urmatoarele 6 luni vor aduce solutii concrete pentru reducerea risipei.

Gasiti o sinteza a studiului privind risipa alimentara aici.

Puteti citi si:

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

*