Raportul european „No time to waste” – Cum amână statele membre UE țintele privind gestionarea deșeurilor

În 2018, doar 30% și 17% din deșeurile menajere din UE au fost reciclate și, respectiv, compostate, în timp ce 28% au fost incinerate și 24% depozitate.

Într-un efort de a îmbunătăți cadrul de reglementare și de a crea stimulente pentru a face economia Europei mai circulară, UE a adoptat un pachet legislativ în mai 2018. Acesta a constat din patru directive separate care conțin măsuri pentru refolosirea și reciclarea fluxurilor cheie de deșeuri, pentru consolidarea  sistemelor de responsabilitate extinsă a producătorului, reducerea depozitelor de deșeuri și promovarea adoptării stimulentelor economice care să conducă la punerea în aplicare a ierarhiei deșeurilor, inclusiv taxe de incinerare și depozitare.

No time to waste

În acest context Ecoteca a realizat impreuna cu Biroul European de Mediu (EEB) și avocații de la Client Earth raportul No time to waste, care analizează transpunerea directivelor europene referitoare la managementul deșeurilor în legislația națională a statelor membre, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.

3 directive: deșeuri (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) și directiva referitoare la gropile de gunoi (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850) au avut ca temen de transpunere în legislația națională 5 iulie 2020. Cele 3 directive impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre, dintre care amintim referitor la reciclare:

2025 2030 2035
Gradul de reciclare pentru deșeurile menajere 55% 60% 65%
Gradul de reciclare pentru toate ambalajele 65% 70%
Plastic 50% 55%
Lemn 25% 30%
Metale feroase 70% 80%
Aluminiu 50% 60%
Sticlă 70% 75%
§  Hârtie si carton 75% 85%

În plus, din 2023 se introduce colectarea separată pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separtă a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă la Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR).

Pentru redactarea raportului, s-au transmis scrisori  tuturor țărilor member prin care s-au cerut informații referitoare la stadiul transpunerii directivelor referitoare la deșeuri, inclusiv adaptarea Planurilor Naționale de Prevenire și Management al Deșeurilor. Din cele 16 răspunsuri primite, nicio țară membră nu a respectat termenul de transpunere, deși toate au făcut pași concreți spre adaptarea legislației.

Evident, așa cum este și cazul României, adoptarea noii legislații nu reprezintă și implementarea măsurilor concrete, așa cum a fost cazul pentu legea risipei alimentare din ultimii 5 ani sau adoptarea sistemului depozit, care se lasă încă așteptate.

Motivele întârzierii pentru adoptarea legislației sunt nejustificate, majoritatea invocând Pandemia provocată de COVID-19, deși tările membre au avut destul timp până în această primăvară pentru a lua măsurile necesare.

Există totuși și bune practici, așa cum este cazul Irlandei care la începutul lunii septembrie a finalizat procesul transpunerii si a publicat noul plan național de prevenire si cel de management al deșeurilor, cu măsuri care le depășesc pe cele impuse de UE. Noul guvern de la Dublin a adoptat priorități clare în domeniul protecției mediului care pot fi replicate de orice stat membru, dacă există vointă politică.

A doua parte a raportului pune în evidență aspecte esențiale care afectează buna transpunere a legislației, cu informații si exemple care pornesc de la concentrarea pe prevenire a generării deșeurilor, la colectarea separată și până la schemele de responsabilitate extinsă a producătorilor în diferite domenii.

Printre exemplele de bune practici, recomandăm pe cele din

  • UK referitoare la zero waste și risipa alimentară,
  • strategia de economie circulară a Franței și legea anti-deșeuri din 2020,
  • Planul de Prevenire a deșeurilor din Irlanda și monitorizarea implementării lui cu rapoarte anuale,
  • sistemul depozit (DRS) din Lituania.

Raportul poate fi văzut ca o imagine de ansamblu a legislației țărilor europene și a UE în ceea ce privește problematica deșeurilor, cu bune și cu rele, dar poate fi și folosit de țările care doresc să își imbunătățească legislația și să se folosească de experiențele altor țări europene.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Biroul European de Mediu (EEB) este cea mai mare rețea de organizații cetățenești de mediu din Europa. În prezent, este alcătuit din peste 160 de organizații membre din peste 35 de țări (toate statele membre ale UE plus unele țări în curs de aderare și țările învecinate), inclusiv un număr tot mai mare de rețele europene și care reprezintă aproximativ 30 de milioane de membri și susținători individuali.

EEB abordează cele mai presante probleme de mediu ale Europei prin stabilirea agendei, monitorizarea, consilierea și influențarea modului în care UE tratează aceste probleme.

Acestea includ probleme precum schimbările climatice, biodiversitatea, economia circulară, aerul, apa, solul, poluarea chimică, precum și politicile privind industria, energia, agricultura, proiectarea produselor și prevenirea deșeurilor, printre altele. Sunt, de asemenea, activi în probleme globale, cum ar fi dezvoltarea durabilă, buna guvernare, democrația participativă și statul de drept în Europa și nu numai.

Ecoteca este membru EEB din anul 2017.

ClientEarth este o organizație caritabilă de drept de mediu, cu sedii în Londra, Bruxelles, Varșovia, Berlin și Beijing. A fost fondată în 2008 de James Thornton. În calitate de avocați și experți în mediu, ei folosesc legea pentru a cere guvernelor și companiilor „să dea socoteală” cu privire la schimbărilor climatice, pierderea naturii și poluării.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Salvează legătura permanentă.