Costul ascuns al deșeurilor și consumerismul

Sursa foto: www.news20.ro

Sursa foto: www.news20.ro

În această perioadă a anului, suntem realmente copleșiți de abundența de reclame la produse de tot felul. Suntem asaltați cu oferte de Black Friday, sărbătorile de iarnă, la care am putea adăuga și programul național de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic (”Rabla pentru Electrocasnice”, program care și-a epuizat bugetul alocat primei etape din acest sezon, de 14 milioane de lei, în doar 5 minute). Toate acestea par a fi ocazii de neratat pentru românii care vor să se înnoiască cu diverse bunuri pentru ei înșiși sau să ofere cadouri pentru cei apropiați. În plus, să nu uităm de tradițiile care cer să avem masa îmbelșugată de sărbători, deci, multă mâncare.

Numai că toate acestea vin la pachet cu un cost pe care îl ignorăm, pentru că nu îl asociem produselor cumpărate și nici nu îl plătim acum, ci în viitor. Este vorba despre costul real al produselor, care include, pe lângă prețul pe care îl plătim la achiziționarea produsului, și costul pe care-l vom plăti pentru a ne debarasa de aceste produse când nu vom mai avea nevoie de ele și vor deveni deșeuri.

Ceea ce majoritatea consumatorilor nu știu este că acest cost îl plătim tot noi, astfel:

  • Prin taxele de salubritate (facturate gospodăriilor individuale, asociațiilor de locatari/proprietari sau primăriei, în cazul în care aceasta plătește pentru deșeurile generate de cetățeni, din bugetul local);
  • Prin plata unor penalități din bugetului local (adică din banii noștri, ai comunității), pentru neatingerea țintelor de reducere a cantității deșeurilor depozitate anual la gropile de gunoi (iar în localitățile în care colectarea separată a deșeurilor este deficitară, aceste penalități ajung chiar și la 1_milion_de_lei_pe_an).

Nu mai vorbim de costul poluării asupra sănătății noastre, mai ales dacă aceste deșeuri le depozităm necorespunzător (spre exemplu, bateriile și acumulatorii conțin metale grele și substanțe toxice, iar aruncarea acestora în deșeurile menajere duce la contaminarea solului și a apei).

Urmărind comportamentul de consum al românilor, observăm o tendință de creștere, ceea ce se reflectă direct proporțional în evoluția cantităților de deșeuri generate.

De Black-friday-2021, cel mai mare magazin online din România a avut vânzări record (de 609 milioane de lei, cu un număr total de 2,2 milioane de produse vândute, în creștere față de anul trecut), iar cel mai mare magazin de fashion a vândut cu 66% mai multe produse comandate de clienți față de anul trecut.

Produsele electronice, articolele pentru casă, fashion și îngrijire personală sunt în topul preferințelor românilor în perioadele promoționale din timpul anului, dar și de sărbători.

Românii sunt, totodată, fani ai promoțiilor la produsele alimentare, iar magazinele folosesc mult aceste promoții și în perioada marilor sărbători din an. Însă excesul de alimente cumpărate sau preparate în gospodăriile românilor generează o cantitate semnificativă de deseuri_alimentare – 70 kg/persoană/an.

Dacă urmărim ceea ce se întâmplă cu toate aceste produse, alimentare sau nealimentare (inclusiv ambalajele lor) atunci când devin deșeuri, vom constata că în proporție covârșitoare (peste 70%) ele ajung la_gropile_de_gunoi. Asta în condițiile în care, potrivit Art. 8 alin. (5) din OG 2/2021 privind depozitarea deșeurilor: ”până în anul 2035, cantitatea totală, exprimată în tone, a deşeurilor municipale eliminate anual prin depozitare să fie redusă la 10% sau mai puţin din totalul deşeurilor municipale generate”. Reducerea cantităților de deșeuri ce ajung la groapă se face treptat; OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește obiective anuale de reducere a acestor cantități, iar pentru nerealizarea acestor ținte, unitățile administrativ-teritoriale plătesc penalități (50 lei/tonă).

Pe lângă un comportament de consum mai responsabil, am putea acorda o mai mare atenție colectării separate a deșeurilor pe cele 4 fracții reciclabile obligatorii prin lege (OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor și Legea serviciului de salubritate a localităților nr. 101/2006). Colectarea separată corectă a deșeurilor este condiția esențială ca aceste deșeuri să fie reciclate sau valorificate într-un procent cât mai mare, în loc să ajungă la gropile de gunoi.

Conform statisticilor privind deșeurile aferente categoriilor de produse menționate mai sus, situația României nu este una bună:

  • Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE): România reciclează doar_25%; ținta de colectare a acestor deșeuri (în vederea reciclării lor) este de 65% începând cu anul 2021.
  • Mai_putin_de_o_treime din deșeurile de plastic se reciclează (32,5%), majoritatea acestor deșeuri ajungând la valorificare cu recuperare de energie (incinerare) și la gropile de gunoi.
  • În România nu există nicio reglementare legală pentru deșeurile textile. Potrivit calendarului_de_implementare a directivelor europene, până în anul 2025, statele membre UE vor trebui să colecteze separat deșeurile textile, pentru a putea trimite la reciclare/valorificare o parte din deșeurile care în prezent sunt aruncate la gropile de gunoi. Situația deșeurilor textile nu este deloc bună nici la nivel european: consumul de articole de îmbrăcăminte (care generează mare parte din deșeurile textile) a crescut cu 40% în Europa începând cu anul 1996, iar 87%_din_aceste_deseuri ajung la gropile de gunoi sau, în cel mai ”fericit” caz, sunt incinerate.
  • În privința deșeurilor provenite din articolele pentru casă (decorațiuni, mobilier etc.), situația lor atunci când devin deșeuri depinde de tipul materialelor din care sunt fabricate produsele respective. Dacă aceste materiale fac parte din categoriile de deșeuri care se pot recicla (prima condiție fiind colectarea separată corectă), atunci există șanse ca ele să nu ajungă la groapă. Apoi mai contează și posibilitatea separării materialelor, în cazul în care produsele sunt fabricate din materiale compozite (materiale compuse, la rândul lor, din mai multe materiale diferite – polimeri, sticlă, fibre de carbon etc., scopul fiind creșterea durabilității și rezistenței produsului finit).

Cum putem contribui fiecare dintre noi la ameliorarea acestei perspective nesănătoase și costisitoare legate de soarta deșeurilor generate din produsele pe care le cumpărăm azi? Simplu: limitându-ne cumpărăturile la articolele necesare, eliminând cumpărăturile compulsive, folosind un produs până la deteriorarea lui (și nu înlocuirea lui doar după criterii estetice sau alte criterii ce nu au legătură cu funcționarea produsului), donând produsele pe care nu le mai folosim dar sunt încă funcționale și, în ultimă instanță, punând corect deșeurile generate în containerele de colectare separată. Adică aplicând ierarhia deșeurilor, care încurajează acele opțiuni care produc cel mai bun rezultat global în privința mediului și a sănătății populației (Art. 4 din OUG 92/2021).

Comisia Europeana avertizeaza a mia oara Romania sa inchida gropile de deseuri neconforme

Sursa foto: Statie de sortare deseuri municipale amestecate aflata in apropierea Bucurestiului

Pentru România, termenul de “infringement” s-a internalizat pentru simplul motiv că este extrem de des utilizat in relația managementul deșeurilor versus țintele UE. Pe 12 noiembrie 2021, un nou val de critici bine-meritate și prea-păsuite au luat forma noilor infringement-uri pentru țara noastră, publicate pe site-ul Comisiei și, evident, trimise Romaniei.

Comisia Europeană solicită României să aplice corect Directiva privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE) și Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE). Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde pentru depozitele de deșeuri pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, apei, solului și aerului. În temeiul prezentei directive, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că numai deșeurile care au fost supuse tratării sunt depozitate la gunoi. Pactul ecologic european și Planul de acțiune pentru poluare zero stabilesc o țintă de poluare zero pentru UE, care aduce beneficii sănătății publice, mediului și neutralității climatice.

În hotărârea sa din 15 octombrie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că, înainte de depozitarea deșeurilor, deșeurile trebuie tratate în modul cel mai adecvat pentru a reduce, pe cât posibil, impactul negativ asupra mediului și asupra sănătății umane. În urma acestei hotărâri, în 2015, Comisia a lansat un studiu pentru a investiga depozitarea deșeurilor municipale solide nepericuloase netratate în statele membre.

Pentru România, studiul a scos la iveală neajunsuri în toate site-urile vizitate și că majoritatea deșeurilor sunt depozitate fără nicio tratare. Depozitele care fac obiectul investigației sunt lipsite de capacități de infrastructură, la fel și județele în care se află aceste gropi de gunoi. În plus, în cazul României, în urma unei alte investigații, Comisia a constatat că depozitele de deșeuri situate în București nu respectă cerințele legislației UE, deoarece acestea nici nu dețin autorizație în conformitate cu Directiva cadru privind Deșeurile și Directiva privind depozitele de deșeuri. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Comisia a decis să trimită România înapoi la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea integrală a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/EC). Potrivit acestei hotărâri, până la 16 iulie 2009, România era obligată să închidă și să reabilitați toate gropile de gunoi care nu au obținut autorizație de funcționare. Curtea a constatat că România nu și-a respectat această obligație cu privire la 68 de gropi de gunoi. Directiva privind depozitele de deșeuri își propune să ofere măsuri, proceduri și îndrumări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative asupra mediului în urma depozitării deșeurilor.

La trei ani de la primirea verdictului, 42 de gropi de gunoi nu sunt încă închise. Pentru a se conforma hotărârii Curții, România este de așteptat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste gropi de gunoi sunt închise, sigilate și reabilitate cât mai curând posibil din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu pe care le presupun. Aceasta este o a doua sesizare a Curții, care poate duce la penalități pentru timpul scurs de la prima hotărâre până la obținerea conformității.

Ministrul mediului, Tánczos Barna a declarat la primirea veștilor: ”Este o lecție dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neașteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autoritățile europene au fost excesiv de îngăduitoare și ne-au acordat toate șansele posibile să ne îndeplinim obligațiile, asumate de țara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetățenii României trebuie să știe că Guvernul și Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancțiuni financiare să fie plătite de la Bugetul de Stat, adică din buzunarele lor. Aplicarea principiului ”poluatorul plătește” este singura soluție, așadar ne vom întoarce împotriva deținătorilor acestor depozite și îi vom trage la răspundere.

Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise și care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reușit să închidă, în 10 ani, doar șase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Cea mai gravă situație este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvență sau faliment și pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii și finalizării obligației de închidere de către statul român.”

Autor: Alexandra C. Ghenea

Visul unei nopți de vară: economia circulară

Sursa foto: EFdeN

Despre lipsa transpunerii directivelor am vorbit intr-un articol anterior. Acolo am mentionat ca  problema noastra principala nu este adoptarea legislatiei europene, ci implementarea ei.

Visul nostru este sa ne putem compara cu  tarile „vestice”, acolo unde Franta, de exemplu, poate sa adopte cele mai ambitioase tinte in legea „anti risipa” (2020) si roadmap-ul economiei circulare (2018), depasind aspiratiile directivelor UE.

Legea franceza isi propune sa accelereze schimbarea obiceiurilor de productie si consum, pentru a reduce risipa, a pastra resursele naturale si pentru conservarea mediul inconjurator. Este impartita in cinci capitole: eliminarea treptata a materialelor plastice de unica folosinta, furnizarea de informatii mai bune pentru cetateni, lupta impotriva deseurilor si solidaritate pentru reutilizare, actionand impotriva deteriorarii planificate si a unei productii mai bune. Contine aproximativ 50 de masuri care ar putea fi o sursa de inspiratie pentru orice stat membru, inclusiv Romania.

Economia circulara este masurata printr-o serie de indicatori, pe care ii gasim publicati anual pe site-ul Eurostat, impartiti in: productie si consum, managementul deseurilor, materii prime secundare, competitivitate si inovare. De subliniat este calitatea indoielnica a datelor raportata de Romania catre Eurostat, fapt ce afecteaza in mod direct situatia reala a indicatorilor. In tabelul de mai jos avem o comparatitie intre media UE 27 si Romania, pentru a avea o imagine de ansamblu a situatiei existente.

Indicatorii economiei circulare conform Eurostat

Sursa tabel: Eurostat

Sursa tabel: Eurostat

Pentru reducerea discrepantelor fata de media UE, Romania ar trebui sa foloseasca exemplele altor tari care au fost capabile sa inceapa tranzitia catre economia circulara prin masuri ferme, folosind legislatie si politici adecvate.

Dupa transpunerea legislatiei europene, Strategia de Economie Circulara, aflata acum in elaborare, are sansa sa nu ramana un alt document uitat pe un site al unui ONG, ci sa produca efecte, ca in Franta sau Irlanda, de exemplu. Acest lucru se poate intampla doar daca Guvernul este determinat sa faca aceasta tranzitie, instrumentele fiind deja in implementare in Europa.

Pana atunci, visul unei nopti de vara se termina, ne trezim la realitate pentru ca vine toamna si o noua lista de infringement-uri se lanseaza, un nou raport de mediu al Comisiei este publicat, iar Romania nu are nicio imbunatarire reala in domeniu.

Autor: Alexandra C. Ghenea

Puteti citi si:

România tot așteaptă tranziția către economia circulară … circularity pending, please refresh . . .