UrbanWINS lanseaza agorele online, un spatiu virtual pentru dezbateri dedicate managementului deseurilor

 

  • Participantii pot sa impartaseasca cunostinte, sa dezbata si sa creeze impreuna solutii pentru orasele lor
  • Cetatenii, autoritatile publice, actorii implicati in gestionarea deseurilor si reprezentantii mediului academic sunt invitati sa se alature acestei comunitati virtuale participative

UrbanWINS, proiect finantat de Uniunea Europeana menit sa dezvolte si sa testeze metode de elaborare si implementare a unor planuri strategice eco-inovatoare de prevenire a deseurilor, a lansat agorele UrbanWINS, o comunitate virtuala participativa, pentru impartasirea de cunostinte si discutii pe tema deseurilor, a resurselor si a inovatiei. Agorele UrbanWINS faciliteaza implicarea in proiect a cetatenilor si a altor parti interesate, incurajand in acelasi timp generarea de idei de catre participanti, crearea de solutii si tranzitia catre modele de consum si productie mai sustenabile. Agorele Urban Wins se pot accesa pe site-ul proiectului: https://www.urbanwins.eu/online-agora/

Pe langa cetateni, la discutiile din cadrul agorelor UrbanWINS vor participa autoritati publice, organizatii non-guvernamentale, furnizori de solutii de gestionare a deseurilor, institute de cercetare si centre educationale. Platforma online va facilita schimbul de idei la nivel international si va fi conectata cu workshop-urile cu participare fizica din proiect, precum si cu actiunile locale din cele opt orase-pilot din Europa – Cremona, Torino, Albano Laziale si Pomezia – orase din Zona Metropolitana a Romei (Italia), Bucuresti (Romania), Leiria (Portugalia), Manresa si Sabadell (Spania).

Recomandarile si solutiile care vor fi dezvoltate alaturi de cetateni vor putea fi replicate si in alte orase. Unul dintre rezultatele finale ale proiectului va fi un set de instrumente care sa stea la baza unui proces decizional participativ, bazat pe cercetari stiintifice si a elaborarii unui plan de prevenire si gestionare a deseurilor; acest set va putea fi utilizat de orice autoritate publica din Europa si bineinteles, din Romania.

Site-ul UrbanWINS – www.urbanwins.eu – care gazduieste agorele, functioneaza deja de trei luni si furnizeaza informatii complete despre obiectivele si abordarea proiectului. Fiecare dintre orasele pilot are propria pagina care cuprinde informatii detaliate despre strategiile proprii de gestionare și prevenire a deșeurilor. In cadrul proiectului s-a dezvoltat și un instrument de informare (“Sector Watch”) pentru cei responsabili cu achizitiile publice in domeniul deseurilor, care monitorizeaza și prezinta ultimele noutati pe acest subiect și poate fi accesat la  http://www.urbanwins.eu/resources/.

Despre proiect

UrbanWINS este un proiect care se deruleaza pe parcursul a trei ani, lansat in iunie 2016 si finantat prin Programul de Cercetare si Inovare Orizont 2020. Acesta analizeaza modul in care orasele consuma resurse si produse si elimina deseurile rezultate, pentru a dezvolta si testa solutii si planuri eco-inovatoare care sa imbunatateasca gestionarea si prevenirea deseurilor. Abordarea participativa este o valoare adaugata a proiectului UrbanWINS, intrucat permite luarea in considerare a tuturor actorilor relevanti pentru producerea si gestionarea deseurilor la nivel urban.

Proiectuleste coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Asociaţia ECOTECA, Primăria Municipiului Bucureşti, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Contact coordonator proiect UrbanWINS: Mara Pesaro, Comune di Cremona (Italia), info@urbanwins.eu

Agorele UrbanWINS:    https://www.urbanwins.eu/online-agora/

Apasati aici pentru a urmari prezentarea video a proiectului.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in acest material.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Taxa la groapa se modifica. Proiectul de ordonanta de urgenta, in dezbatere publica

In urma cu 2 sapamani va prezentam care este „situatia” taxei de depozitare in Europa si eram oarecum sceptici cu privire la mentinerea acestei taxe in Romania.

Cum era de asteptat, taxarea la groapa nu a fost primita cu bratele deschise. Am vazut multe presiuni, firme de salubrizare care refuza sa plateasca taxa, masini impiedicate sa depoziteze deseurile la o groapa de gunoi din jurul Bucurestiului, dezbateri pentru amanarea taxei, contestatii din partea Asociaţiei Române pentru Managementul Deşeurilor, care reuneşte operatori economici din salubrizare, reciclare şi depozitare a deşeurilor etc.

N-a trecut prea mult timp si Ministrul Mediului, Daniel Constantin a anuntat ca taxa nu va fi incasata pentru fiecare tona de deseuri depozitata, cum era prevazut initial, ci se va aplica pentru diferența dintre cantitatea de deșeuri care trebuie reciclată potrivit țintelor asumate și cea efectiv reciclată.

Vom avea o țintă de valorificare de 20 sau 30%. Dacă (operatorii) ating doar 10% în primul an, vor plăti 80 de lei la diferența de 20% pe care nu au reciclat-o, deci o valoare mult mai mică, ce nu îngreunează nici cetățenii și care ne ajută pe noi, Ministerul Mediului, să ajungem mult mai repede la țintele pe care ni le-am asumat la nivel european”, declara saptamana trecuta Daniel Constantin.

Noul proiect de lege care va modifica forma actuala a OUG 196/2015 privind Fondul pentru Mediu (lege care a reiterat taxa de depozitare in iunie 2016) a fost lansat in dezbatere publica joia trecuta. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului – Administratia Fondului pentru Mediu. Mai multe detalii aici.

Ce modificari propune proiectul de lege

Noul proiect de OUG prevede ca taxa de depozitare sa ramana la aceasi valoare de 80 lei/t in 2017 (~18 euro/t), urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018, insa schimba substantial regulile de aplicare a acesteia.

• Taxa de 80 lei/tona va fi platita de operatorii economici care asigură serviciul de salubrizare al localităţilor şi de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, care realizează în regim propriu salubrizarea localităţilor, care încredinţează deşeuri municipale nepericuloase şi deşeuri inerte în vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor minime privind deşeurile prevăzute în anexa nr. 2.1 (propusa in noul proiect de lege) şi cantităţile de deşeuri efectiv reciclate;”

Anexa nr. 2.1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 introdusa in noul proiect de OUG

• Categoriile de operatori economici și unitățile administrativ teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) (operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile, în limitele prevăzute în anexa nr. 2) şi z) (proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deşeurile nepericuloase şi deşeurile inerte încredinţate de alţi operatori economici decât cei prevăzuţi la art. 9 alin (1) lit. c) în vederea eliminării finale prin depozitare) sunt obligate să declare trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de deşeuri nepericuloase şi deşeuri inerte colectate, cantităţile de deşeuri nepericuloase şi deşeuri inerte valorificate.

Sa nu uitam ca primariile sunt obligate de ani buni sa plateasca o contribuţie de 100 lei/tonă, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea efectiv depozitată şi cantitatea reprezentând 85% din cea depozitată în anul anterior; (obligatie care se regaseste la art. 9, alin 1, lit p) in aceeasi OUG 196/2005 care urmeaza sa fie modificata prin prezentul proiect de lege).

Cunoasteti vreo primarie care a platit taxa de 100 lei pe tona, pentru neindeplinirea tintei de reducere cu 15%? Daca stiti, spuneti-ne si noua!

Asteptam cu interes sa vedem cum va responsabiliza noua masura toti operatorii economici si primariile care „uita” an de an sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor si sa transmita rapoartele de evidenta la autoritatile de mediu…

• Bineinteles taxa de 80 lei/tona prevazuta pentru operatorii economici care asigură serviciul de salubrizare se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor minime privind deşeurile, prevăzute în anexa nr. 2.1.

• La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), b), e), f) şi s) se declară şi se plătesc lunar de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţile respective, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.

• La articolul 11, alineatul (2^1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „ (2^1) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c), q) şi z) se declară şi se plătesc trimestrial de către persoanele juridice care desfăşoară respectivele activităţi, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea.

Asteptam ca de aceasta data legea sa fie pusa in aplicare si sa nu le mai permita marilor salubristi sa „doarma” ca pana acum. Infringementul ne „paste” de prea mult timp … nu mai poate fi amanata la nesfarsit implementarea sistemului de colectare separata la nivelul populatiei ….

Pana vom vedea ce efecte va produce noul proiect de lege, daca va fi aprobat in aceasta forma, sa urmarim cum este prezentata situatia deseurilor din Romania in Nota de fundamentare a acestuia, sa ne reamintim astfel in ce punct ne aflam si cat ne urgente sunt transformarile …

Aplicarea nivelului în vigoare al taxei de depozitare (80 lei/t sau aproximativ 18 euro/t în 2017 și 120 Lei/t sau aproximativ 27 euro/t în 2018) a condus la dublarea costului mediu al depozitării de la 14 euro/t în prezent la 32 euro/t în 2017 și estimăm că în 2018 va atinge un nivel de la 41 euro/t; cu toate acestea, nivelul tarifului de depozitare ar continua să fie sub nivelul tarifului total perceput în țări din Europa Occidentală, însă va exercita un șoc financiar asupra utilizatorilor și va avea ca și consecință imediată aruncarea/depozitarea ilegală a deșeurilor în spații nepermise. Însă, pentru obținerea de rezultate, este necesară o creștere constantă a valorii taxei.

În România se generează anual aprox. 6 mil. tone de deșeuri, deci fiecare cetățean generează în medie 350 kg/an (aprox. 0,35 tone/an). În condițiile aplicării taxei la nivelul de 80 lei/tonă, fiecare cetățean ar plăti o taxă pentru depozitarea deșeurilor de aprox. 2,5 lei/lună/pers, pe lângă existenta taxă de salubrizare, care la nivelul țării este cuprinsă între 2 și 9 lei/lună/pers. Acest fapt ar conduce la dublarea, în unele cazuri, a cuantumului taxelor legate de gestionarea deșeurilor care trebuie plătite de cetățean.

Situația actuală a gestionării deșeurilor municipale din România se caracterizează prin:

– acoperire incompletă cu servicii de colectare a deșeurilor (în 2012 doar 80% din populație era deservită de serviciile de salubrizare), aproximativ 800.000t/an de deșeuri sunt estimate ca generate si necolectate, deci abandonate);

– sistemele existente de colectare sunt preponderent sisteme de tip puncte de colectare pentru materiale reciclabile (hârtie și carton, metale, materiale plastice, sticlă);

– rată de reciclare a deșeurilor in jur de 5%, în condițiile în care obiectivele de reciclare sunt de 50%;

dependență mare de eliminare prin depozitare a deșeurilor (peste 90% din deșeurile municipale colectate sunt în prezent eliminate final în depozitele de deșeuri, dintre care multe sunt neconforme);

– eliminarea finală a deșeurilor se face fără ca acestea să treacă printr-o operațiune de tratare, deoarece capacitatea de tratare este în prezent insuficientă iar deseurile pleaca neseparate de la gospodarii;

În conformitate cu Directiva nr. 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a îndeplini următoarele obiective:

să atingă, în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

– să atingă, în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;

– să atingă un obiectiv de 60% de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;

– să atingă, anual, o cantitate colectată de 4Kg/locuitor de deşeuri electrice;

Potrivit raportărilor la EUROSTAT, rata de reciclare în România la nivelul anului 2013 a fost de 4,3, rata de compostare este de 13,4%, iar rata de depozitare de peste 85 %, în timp ce obiectivele de reciclare ale României sunt de 50 %.

Apreciem că, anual, cantităţile de deşeuri eliminate prin depozitare vor scădea cu 10% în anul 2017, cu 20% în anul 2018, cu 30% în anul 2019 iar în anul 2020 cu 40%. Astfel, în anul 2017 se vor reduce cantităţile de deşeuri depozitate cu 508.508 tone, în anul 2018 cu 1.017.017 tone, în anul 2019 cu 1.525.525 tone ,iar în anul 2020 cu 2.034.033 tone.
Din sumele astfel colectate, Administraţia Fondului va finanţa proiecte şi programe pentru protecţia mediului, inclusiv închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.”

Puteti citi si:

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

 

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

Sursa foto: Statie de sortare deseuri aflata in apropierea Bucurestiului

Taxa la groapa, anuntata cu surle si trambite inca de anul trecut, a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2017. Credeam ca nu mai apucam sa vedem “minunea” desi e ceruta de ani buni in majoritatea intalnirilor avute cu reprezentantii autoritatilor de mediu.

N-are rost sa mai discutam ca ea fost solicitata in mod expres de nenumarate ori de catre Uniunea Europeana si a fost promisa aproape in fiecare an de guvernanti.

Pe masura ce se apropia 1 ianuarie 2017, primul gand a fost ca se vor gasi “solutii” de amanare pe ultima suta de metri (cum s-a intamplat in 2013). Dar uite ca am trecut si peste luna decembrie si minunea s-a produs (sa speram c-o sa si dureze).

Bineinteles, nici nu a intrat bine in vigoare si deja au aparut contestatari, jurnalisti care sperie populatia ca va saraci din cauza taxei de depozitare, repezentanti ai autoritatilor locale care cauta tertipuri s-o amane, firme de salubrizare care au solicitat in fiecare an amanarea taxei de depozitare invocand costurile logistice prea mari (acelasi motiv fiind mentionat si atunci cand li se solicita sa depuna eforturi pentru cresterea gradului de colectare in randurile populatiei) si tot felul de “priceputi”…

Ce este cert pana acum:
1. Taxa recent intrata in vigoare si prevazuta initial in Legea 384 din 2013 si reiterata in OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu are valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t), urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018. 

2. Taxa se aplica “deşeurilor inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare”; ea va fi incasata de la proprietarii sau administratorii de depozite de deseuri care vor colecta la randul lor taxa de la operatorii care aleg sa aduca deseurile la depozitele de gunoi si refuza sa le transporte la statii de transfer pentru a fi sortate si trimise catre fabrici de reciclare, unitati de procesare deseuri cu recuperare de energie etc.

3. Ea nu mai poate fi ignorata. De ani buni “pisica” este pasata dintr-o parte in alta intre autoritatile locale si firmele de salubrizare, toti se plang ca taxele sunt prea mari, costurile de implementare a sistemelor de colectare separata in randurile populatiei sunt prea mari si in fiecare an raportam acelasi grad rusinos de 3-5% reciclare. Desi ar fi trebuit sa incepem colectarea separata la “sursa” (la populatie) inca din anul 2011, dupa 6 ani ne ascundem in continuare dupa deget, dam din umeri si spunem ca nu avem fonduri pentru investitii in programele de colectare, asta in timp ce fabricile de reciclare romanesti importa deseuri din alte state pentru a-si mentine unitatile de productie.

Probabil in 2020 cand UE ne va intreba de ce nu am atins tinta de 50% grad de reciclare vom spune tot ca desfintarea ghenelor de gunoi si colectarea selectiva la populatie implica fonduri prea mari si nu are cine sa le suporte …

Aha…. si pe cei care inca mai afirma ca aplicarea taxei de depozitare nu are nici o legatura cu cresterea gradului de reciclare ii invitam sa citeasca analiza de mai jos …

Cat de mare e taxa de depozitare in Romania comparativ cu celelalte state membre UE?

Este foarte interesant cum tari ale caror cetateni si companii cu un comportament asemanator in ceea ce priveste consumul si gradul de dezvoltare, impun modalitati diferite de taxare atunci cand vine vorba de deseurile ce se depun la groapa. Faptul ca unele dintre ele detin instalatii de incinerare schimba in mod radical modul in care se depun deseurile la groapa; politicile populiste sunt si ele un factor important, iar gradul de constientizare in ceea ce priveste managementul deseurilor a tarilor nou intrate in UE, justifica diferitele cai de aplicare a taxei la depozitare.

Sa nu uitam insa ca, pe langa taxa de depozitare ce intra in vigoare acum, si care ar fi destinata exclusiv investitiiilor legate de protectia mediului, operatorii si administratorii depozitelor suporta si costurile de deschidere, administrare si inchidere a depozitului de deseuri asa numitele ‘taxe la poarta’, pe care le veti gasi mai jos evidentiate separat in cateva cazuri.

In Romania de exemplu, costul de administrare a depozitelor de gunoi, este de 10-15 euro/t.

Sa revenim asadar si sa urmarim atent felul in care este aplicata aceasta taxa, incercand sa ne imaginam “dificultatile” si controversele prin care au trecut sau trec autoritatile si populatia fiecarei tari. Pentru ca intotdeauna taxele dor si aplicarea lor, cel putin in domeniul mediului, tine de educatie si viziune pe termen lung.

Dintre toate statele membre UE doar Lituania si Romania au avut taxa ∅ pentru depunerea la groapa a deseurilor in 2016 (desi spre deosebire de Romania, Lituania aplica interdictia de depozitare a deseurilor biodegradabile din gradini si parcuri), dupa cum indica cewep.eu, iar datele complete privind taxele de depozitare existente in statele membre UE pot fi consultate aici .

Trecem in revista vecinii Romaniei, incepand cu Bulgaria, care aplica o taxa la depozitare de 18 Euro/tona pentru depunerea deseurilor la gropile conforme din punct de vedere al Directivei Europene, continuand cu Ungaria care percepe o taxa la depozitare neta medie de 25 Euro/tona, ajungand sa plateasca 35 Euro/t din cauza TVA-ului de 25% si al costului cu depozitarea, cu interdictii importante care se aplica din 2003 anvelopelor si deseurilor de cauciuc, si care ar trebui sa aplice deja, inca din 2015, interdictii privind depunerea la groapa a deseurilor netratate in prealabil.

Continuand sa rasfoim, descoperim ca Cehia aplica o taxa de 20 Euro/tona, cu taxe la poarta gropii de 32-48 Euro/tona, planificand ca din 2020 sa creasca taxa la 36 Euro/t, si avand un plan national de gestionare a deseurilor ambitios, pana in 2025, in timp ce Polonia taxeaza cu 26 Euro/t in medie deseul depus la groapa, insa estimarile privind cantitatile ce vor fi preluate de incineratoare demonstreaza ca decizia de a construi 6 incineratoare in urmatorii trei ani, va modifica in mod esential depunerea de deseuri la groapa.

Spania aplica taxe de depunere la groapa de aprox. 35 Euro/tona in timp ce Catalunia taxeaza cu 40 Euro/t deseul livrat la groapa. In apropiere, Portugalia isi taxeaza populatia doar cu 5 Euro/tona, iar taxele se modifica in fiecare an in functie de politicile populiste.

Simtind nevoia sa investighez aceasta valoare a taxei care este de departe cea mai mica aplicata in UE, am descoperit ca noul Plan Strategic pentru Deseuri Municipale elaborat in 2014 a definit prioritatile pentru colectarea deseurilor municipale, capitala Lisabona introducand schemele de colectare selectiva door-to-door cu un success neasteptat, lucru care a adus Lisabonei titlul de Capitala Verde Europeana, inaintea multor altor capitale aspirante; pentru imbunatatirea practicilor, municipalitatea Lisabonei a creat o baza de date cuprinzatoare, pe care cetatenii sunt invitati sa lanseze sugestii de imbunatatire dar si critici si reclamatii. In acest fel rata de colectare selectiva nationala a ajuns la 33% in 2016, ce-i drept inca destul de departe de tinta de 55% din 2020. Incinerarea cu recuperare de energie se aplica pe scara larga in Portugalia, numai 10% din cantitatea totala de deseuri este depusa la groapa si doar 18% din deseul municipal solid este reciclat sau reutilizat.

Olanda aplica o taxa medie de 40-50 Euro/t in timp ce Norvegia taxeaza in medie cu 80 Euro/t, iar Suedia taxeaza cu 55 Euro/t in medie, in conditiile in care incineratoarele consuma 50% din cantitatea totala de deseuri generate pentru a produce energie electrica si caldura. Autoritatile din Suedia recunosc insa ca nu recicleaza si nu reutilzeaza suficient si ca, daca ar face-o, ar consuma mai putina energie decat consuma incinerand si reconstruind de la zero.

La acest moment Romania se confrunta cu o situatie complexa: doar 80% din populatie este acoperita de servicii de colectare a deseurilor si aproximativ 800 000 tone/an de deseuri sunt abandonate ilegal, o rata de reciclare a materialelor de aproximativ 5% si o dependenta aproape totala de eliminare in depozite fara tratare in prealabil. Conform rezultatelor studiilor realizate, atunci cand valoarea totala a tarifului perceput pentru depozitarea deseurilor este mare, rata de depozitare scade.

Nivelul propus pentru taxa de depozitare de 80 de lei/t sau 18 Eur/to in 2017 si 120 lei/t adica 27 Euro/t in 2018 ar duce de la 14 Euro/ttaxa la poarta depozitului la 32 Euro/t in 2017 si la 41 Euro/t in 2018 ceea ce ar aduce Romania la nivelul Frantei in aceasta privinta, care taxeaza cu 40 Euro/t gropile autorizate, in conditiile in care Franta aplica si TVA de 19.6% pentru deseul industrial si 5,5% pentru cel municipal.

E mult, e putin? Va lasam pe voi sa decideti … dar sa nu uitam ca pana acum nu s-au facut eforturi prea mari in cresterea gradului de reciclare desi taxa la groapa a fost 0 RON ani buni si principalii responsabili de gestionarea deseurilor au avut de cele mai multe ori “mana libera” sa-si organizeze si planifice activitatea cum doresc; erau constienti ca taxa nu va putea fi amanata la nesfarsit dar au preferat sa ignore fenomenul ani la rand si sa refuze orice fel de dialog si investitiitrebuie facuta o schimbare si aceasta de cele mai multe ori este luata in serios doar atunci cand se apeleaza la masuri coercitive.

Oricum ar fi, Romania respira inca aerul poluat de gropile neconforme si o va mai face pentru inca cel putin un an, cand, teoretic cel putin, sistemele de management integrat al deseurilor finantate de UE devin operationale.

Promitem sa revenim cu o analiza detaliata a catorva modele adoptate in tarile europene, pentru a identifica idei si metode ce ne-ar putea ajuta in explicarea necesitatii implementarii taxei la depozitare populatiei si factorilor decidenti din Romania.

Autor articol: Alina Georgescu

Puteti citi si:

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

Posted in Uncategorized | Comments Off on Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?