Saptamana viitoare ne vedem la GreenTech Film Festival

Sursa foto: GreenTech Film Festival

In perioada 12-14 noiembrie va asteptam la a doua editie a GreenTech Film Festival.

Cea de-a doua ediţie a GreenTech Film Festival prezintă filme şi evenimente care au ca subiect tehnologiile verzi şi va avea loc în perioada 12-14 noiembrie 2018, la Cinema Elvire Popesco din Bucureşti, şi pe 20 noiembrie, în cadrul unei ediţii speciale organizată la Institutul Francez din Cluj-Napoca.

In acest an suntem bucurosi sa organizam in cadrul festivalului un atelier de reciclare manuala destinat copiilor cu varste cuprinse intre 7-10 ani. Atelierul se va desfasura miercuri, 14 noiembrie intre orele 13:15-16:30. In cadrul atelierului voluntarii Ecoteca vor ajuta participantii sa recicleze „creativ” deseuri de sticle de plastic tip PET, doze de aluminiu si deseuri textile in obiecte care pot fi refolosite. Totodata, in cadrul evenimentului copiii vor avea ocazia sa admire si alte produse reciclate manual de catre voluntarii Ecoteca (studenti ai Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”), produse realizate in cadrul Centrului de Dezvoltare Durabila Polizu.

Atelierul este organizat in parteneriat cu ALUCRO (Every Can Counts).

„GreenTech Film Festival este un eveniment inedit, desfăşurat într-un format în care atât invitaţii, cât şi documentarele selectate sunt menite să ajute publicul larg la o mai bună înţelegere a impactului pe care îl are tehnologia asupra noastră, a societăţii. Totodată, festivalul aduce în atenţia publicului modul în care inovaţia poate servi la rezolvarea problemelor de mediu.” – Nicoleta Talpeş, Media Image Factory, organizatorul festivalului.

Ediţia a doua a GreenTech Film Festival la Bucureşti îl are ca invitat special pe singurul explorator român din comunitatea National Geographic, Sergiu Jiduc, stabilit în prezent la Londra. Sergiu Jiduc va veni în faţa publicului din România pe 13 noiembrie, ora 20.30, pentru a vorbi despre experienţa sa în calitate de cercetător în științele pământului și expert în strategiile de dezvoltare sustenabilă.

Festivalul include proiecţii de film documentar care aduc în atenţia spectatorilor imaginea omenirii de peste 25 de ani, aşa cum o prezintă istoricul israelian Yuval Noah Harari în „Oameni, Zei şi Tehnologie”, cum funcţionează tehnologia online („Viitorul creat de noi”)şi crearea de conţinut video („YouTube, Vloggeri şi Tu”), dar şi relaţia dintre economie şi tehnologie. Totodată, publicul va putea urmări avanpremiera celui de-al doilea sezon al documentarului MARTE, o producţie National Geographic, în parteneriat cu producătorul Brian Grazer („Apollo 13”, „A Beautiful Mind”) şi regizorul Ron Howard („The Da Vinci Code”, „Solo: A Star Wars Story”), care prezintă scenariul în care pământenii devin primii locuitori ai planetei MARTE.

Relaţia dintre tehnologie şi economie va fi abordată prin proiecţia filmului The Big Short” („Brokerii Apocalipsei”), urmată de un Q&A, dar şi prin prezentarea „Când tehnologia serveşte economia. Criptomonede: mize şi perspective„ susţinută de Joëlle Toledano, profesor de economie la Universitatea Paris Dauphine, în prezenţa altor specialişti români în domeniul economiei.

Din program mai fac parte şi atelierele MiniGreenTech, dedicate elevilor. Aceştia dar şi despre programare, robotică şi realitate virtuală.

Detalii despre programul complet, bilete şi rezervări sunt disponibile pe site-ul www.greentechfilmfestival.ro, la secţiunea Program, dar şi pe pagina de Facebook www.facebook.com/GreenTechFilmFestival.

GreenTech Film Festival este un proiect iniţiat de Media Image Factory. Ediţia din 2018 este organizată împreună cu Ambasada Franţei, Institutul Francez din Bucureşti, Institutul Francez din Cluj-Napoca, Every Can Counts România şi Asociaţia Alucro.

Cu sprijinul: Ambasadei Franţei, Institutului Francez din Bucureşti, Every Can Counts România, Institutului Francez din Cluj-Napoca, Asociaţiei  Alucro

Parteneri: National Geographic, Cărtureşti, Ecoteca, Liga Studenţilor Electronişti, Ecotic, UniVRse, Undesigned

Parteneri media: TANĂNANA, Zile şi Nopţi, Ziare.com, Business24, Ştiinţă&Tehnică, GreenReport, The Institute, Movie News, PR Wave, Filme-Cărţi, Modernism

Partener monitorizare: Media Trust                                                                                      Maşina oficială: Groupe Renault

Contact presă:                                                                                                                            Media Image Factory                                                                                                    office@imagefactory.ro

În categoria Uncategorized | Lasă un comentariu

Deseuri: plateste pentru cat arunci (Pay-As-You-Throw)

bani vs. deseuri

PAYT sau „bani pentru ridicarea de deseuri”

Pentru deseuri, a venit vremea ca Primariilor sa le revina obligatia de a aplica in randul populatiei instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”. Obligatia de a pune si apreda deseurile separat in pubele este legiferata de mult timp in Romania, insa nu a fost respectata intr-o masura semnificativa.

(obligatoriu de la 1 ianuarie 2019, cf. balbaitului OUG 74/2018)

PAYT este despre deseuri si bani

Unul dintre motive, relevant pentru discutia noastra, este legat de costurile de-a multiplica numarul de pubele si apoi de a colecta separat fiecare fractie (hartie, plastic, sticla, etc).

Pentru acoperirea acestor costuri, facturile pentru serviciile de salubritate au inceput sa se mareasca iar acest fapt a generat nemultumiri in randul populatiei si prilejul unor mesaje populiste emise de politicienii locali, mai preocupati de propria vizibilitate decat de o discutie tehnica, aplicata, despre nevoile comunitatii.

Cu toate acestea, Primariile au acum posibilitatea de a micsora plata corespunzatoare serviciilor de ridicare a deseurilor casnice, prin valorificarea deseurilor generate de gospodarii, daca aceste deseuri sunt suficient de curate pentru a fi valorificate. Deseurile separate, in principal cele care au valoare economica (hartie-carton, plastic, PET, metal) se autofinanteaza din insusi pretul lor, in timp ce ridicarea deseurilor cu valoare negativa (menajer, sticla) se achita de catre cei care le genereaza.

OK… si Primaria?!?

Pe de alta parte, Primariile se vor ocupa de pregatirea sistemelor de reciclare. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2019, Primariile vor fi obligate sa puna in practica aceasta tarifare diferentiata, denumita si instrumentul economic “plateste pentru cat arunci”, sistem care functioneaza in state membre UE de multi ani. Implementarea trebuie sa fie este aplicabila din toate punctele de vedere (tehnic, financiar), iar populatia sa fie astfel motivata sa reduca si sa separe deseurile generate. In acelasi timp, Primaria are autoritatea de a sanctiona acolo unde nu se respecta impunerile.

Pentru a dimensiona cuantumul platii diferentiate pentru deseurile aruncate de populatie, Primariile vor lua in considerare volumul deseurilor predate, frecventa de colectare si/sau greutatea deseurilor, vor personaliza sacii, vor agrea cu salubristii programe zilnice sau saptamanale de colectare. Ministerul Mediului a anuntat publicarea, in viitorul apropiat, a unor ghiduri de bune practici.

Deja, in unele localitati din tara se realizeaza preluarea deseurilor reciclabile in anumite zile ale saptamanii, cu autoutilitare specializate, firmele de salubritate distribuie saci inscriptionati pentru deseurile reciclabile sau pubele de culori diferite. Nu in ultimul rand, exista firme de colectare, independente de cele de salubritate, care colecteaza de la gospodarii diverse tipuri de deseuri reciclabile (sticle, recipienti PET, maculatura, doze de aluminiu), contribuind direct la reducerea volumului deseurilor predate la firma de salubritate si, deci, si la reducerea facturii din partea acestora.

Sistemul “plateste pentru cat arunci”, alaturi de celelalte instrumente economice – dintre care se remarca mai ales “taxa la groapa” -, sunt componente foarte importante ale gestionarii corespunzatoare a deseurilor, care si-au dovedit din plin eficienta in celalalte state membre al UE in ceea ce priveste cresterea ponderii deseurilor reciclate din totalul celor generate. Ratarea acestor obiective importante pentru cetateni si nu in ultimul rand pentru mediu va atrage penalitati pentru Romania, concretizate in despagubiri financiare care, mai departe, se vor rasfrange sub forma unor sanctiuni semnificative asupra Consiliilor Judetene si Primariilor, ducand inevitabil la scumpirea accelerate a serviciilor de gestionare a deseurilor si, asadar, costuri mai mari pentru populatie.

Un  articol ECOTECA si www.raportare-mediu.ro.

În categoria bani, deseuri, deseuri municipale, politici publice | Etichete , , , , | Lasă un comentariu

Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de  media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

  • deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
  • producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
  • gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
  • reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
  • eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

  1. deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
  2. deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro  si www.raportare-mediu.ro

În categoria autoritati, baterii, deseuri, deseuri din constructii, deseuri municipale, electronice, legislatie, management deseuri, reciclare | Lasă un comentariu