OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

dscn1349-copy

Sursa: Guvernul Romaniei

Autoritățile publice au, începând din acest an, posibilitatea aplicării unui nou instrument economic, care are la bază principiul “plăteşti pentru cât arunci”(pay as you throw – PAYT), instrument implementat de majoritatea statelor europene cu scopul de a încuraja reciclarea deșeurilor, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, potrivit ordonanței de urgență adoptate în ședința de ieri a Guvernului.

Aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri care ajunge la depozitare și creșterea ratei de reutilizare/reciclare. Acest principiu se bazează pe două direcții de ghidare ale politicii de mediu: “poluatorul plătește” și “responsabilitatea comună“ și se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de frecvența de preluare a deșeurilor, tipul de recipienți, cantitatea și tipul de deșeu și de condițiile tehnico-economice locale.

Sistemul “platesti pentru cat arunci” prevede astfel introducerea unei taxe diferentiate fiecarei persoane/organizatii in functie de cantitatea de deseuri pe care o arunca.

Masura poate fi implementata in diverse moduri: fie autoritatile decid sa taxeze toata cantitatea de deseu generata de o persoana/organizatie (pentru a incuraja astfel prevenirea si reducerea deseurilor), fie aleg sa taxeze doar deseurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitatile de deseuri reciclabile colectate separat in vederea reciclarii.

Spre exemplu, in orasul San Francisco cetatenii platesc doar pentru containerul negru (care contine deseuri municipale nereciclabile), care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi (unde se depoziteaza deseurile colectate separat).

Alte sisteme asemanatoare sunt implementate cu succes si in alte zone americane (California, Michigan, New York, Washington), in mai multe state europene (Austria, Spania, Germania, etc) dar si in Asia (Korea, Tailanda, Japonia, Vietnam, Taiwan, China, Japonia).

Pentru implementarea acestui principiu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va elabora un Ghid de aplicare a prevederilor propuse, care va oferi autorităților publice locale posibilitatea de a alege cele mai potrivie metode de aplicare la nivel local, în funcție de specificul și contextul tehnico-economic.

Alte modificari  introduse prin noua ordonanta

Modificările introduse prin ordonanța de urgență adoptată vizează:
• Eliminarea obligativității existenței Planurilor Regionale de gestionare a deșeurilor;

• Introducerea de obligații etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere, rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizațiile de construcție/demolări care să ajute la îndeplinirea, până în 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări

• Crearea bazei legale pentru elaborarea de reglementări care să asigure gestionarea deșeurilor provenite din construcții și desființări, conform cerințelor Comisiei Europene

Producătorii de deșeuri și autoritățile publice locale sunt obligați să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală.

Potrivit rapoartelor Eurostat, rata de reciclare în România la nivelul anului 2013 a fost de 5%, iar rata de compostare de 11%, în condițiile în care obiectivele de reutilizare reciclare prevazute pentru anul 2020 sunt de 50%.

Ordonanța de urgență adoptată ieri modifică și completează Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, în sensul transpunerii corecte și complete în legislația națională a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului și Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive și a Directivei (UE) 2015/1127.

Directiva 2008/98/CE are scopul de a contribui la realizarea, în Uniunea Europeană, a obiectivului „o societate a reciclării”, prin evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă. În acest sens, se semnalează necesitatea unor măsuri care să asigure separarea la sursă, colectarea şi reciclarea fluxurilor de deşeuri prioritare.

Pentru a facilita sau a ameliora potenţialul de valorificare al deşeurilor, acestea ar trebuie colectate separat, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, înainte de a fi supuse unor operaţiuni de valorificare care să ducă la cele mai bune rezultate globale din punct de vedere al protecţei mediului. Statele Membre trebuie să încurajeze separarea compuşilor periculoşi din fluxurile de deşeuri, dacă este necesar în vederea asigurării unei gestionări raţionale din punct de vedere ecologic.

Caracterul de urgență al transpunerii actului normativ adoptat ieri este justificat de faptul că există riscul declanșării unor alte proceduri de infringement împotriva României în ceea ce privește nerespectarea obligațiilor privind atingerea țintelor de reciclare globală și a țintelor privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile eliminate final.

Proiectul de ordonanta pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor a fost lansat in dezbatere publica inca din luna martie a acestui an.

Gasiti aici  propunerile facute la vremea respectiva.

Vom reveni cu detalii legate de alte modificari/completari aduse de noua ordonanta.

Puteti citi si:

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Posted in Uncategorized | 1 Comment

Concluziile conferintei de lansare a proiectului Urban_Wins

poza-conferinta-modificataA discuta despre deşeuri nu înseamnă doar a vorbi despre deşeuri, ci de a discuta despre cine suntem, ce producem, ce consumăm şi de a ne întreba care este modelul nostru economic şi de coexistenţă” (Gianluca Galimberti, Primar al Municipalităţii Cremona).

Urban_WINS este un proiect finanţat din fonduri europene, care se derulează pe o perioadă de 3 ani şi care va dezvolta şi testa strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor în 8 oraşe-pilot din Italia, Portugalia, România şi Spania.

În data de 27 septembrie, un număr de peste 50 de participanţi – printre care numărându-se factori de decizie, reprezentanţi din industrie, autorităţi publice, centre educaţionale, afaceri locale şi locuitori ai oraşelor – din toate cele 6 ţări reprezentate în acest proiect (Austria, Italia, Portugalia, Romania, Spania şi Suedia) au participat la Conferinţa de lansare.

De asemenea, reprezentanţi ai oraşelor şi localităţilor care vor participa la Consiliul Consultativ European (Gothenborg şi Santiago de Compostela) şi oraşelor care vor face obiectul eşantionului pilot şi fazelor de studiu au fost prezenţi la eveniment: Zona Metropolitană a Veneţiei, Municipalităţile Pomezia, Albano Laziale, Monterotondo.

Primarul Municipalităţii Cremona, Gianluca Galimberti, a luat cuvântul la deschiderea conferinţei şi a subliniat importanţa cooperării dintre oraşe la nivel European, naţional şi regional. “Trăim într-o perioadă complicată pentru Europa. Trebuie să construim relaţii între ţările şi teritoriile europene prin proiectele pe care le vom derula în viitor. Acest lucru îl facem acum, începând chiar cu oraşul nostru, prin Proiectul UrbanWins. Va trebui să ne imaginăm oraşele noastre ca fiind imense laboratoare sociale, culturale şi economice, iar acest lucru este, de asemenea, posibil graţie Proiectului UrbanWins. Aria de aplicabilitate a Proiectului UrbanWins constă chiar în cercetarea şi analiza datelor şi opţiunilor. Tema Proiectului UrbanWins este crucială. A discuta despre deşeuri nu înseamnă doar a vorbi despre deşeuri, ci de a discuta despre cine suntem, ce producem, ce consumăm şi de a ne întreba care este modelul nostru economic şi de coexistenţă”, a declarat dl. Galimberti.

În continuare, membrii Consiliului Consultativ European al UrbanWins au avut ocazia de a se familiariza cu obiectivele Proiectului UrbanWins şi cu conceptul care guvernează acest proiect. Leonardo Rosado (Chalmers Technology University) a explicat modul în care oraşele reprezintă un motor esenţial al economiei şi dezvoltării sustenabile în viitor. Acestea reprezintă locul de desfăşurare a consumului: oraşele “mănâncă” resurse, motiv pentru care trebuie să le privim ca organisme vii şi să ne dăm silinţa de a schimba modul de viaţă urban şi să închidem ciclul utilizării resurselor materiale.

Giulia Lucertini (Università IUAV di Venezia) a explicat cum planificarea strategică permite depăşirea problemelor sectoriale şi dezvoltarea programelor şi planurilor generale, fiind singura cale de a diminua generarea deşeurilor direct la sursă.
Mara Pesaro (Comune di Cremona) a explicat de ce Proiectul UrbanWins reprezintă o provocare şi a evidenţiat importanţa identificării şi implicării unui număr cât mai mare de părţi interesate.

În cadrul unei sesiuni interactive, membrii Consiliului Consultativ European, între care menţionăm reprezentanţi ai Agenţiei Catalane a Deşeurilor, Agenţiei Portugheze a Mediului şi Administratiei Fondului pentru Mediu din România au avut prima ocazie de a se întâlni cu partenerii din cadrul proiectului şi de a avea o perspectivă a activităţilor Proiectului UrbanWins.

Graţie participării unui reprezentant al Universităţii Tehnologice din Delft, primele sinergii s-au stabilit odată cu proiectul REPAiR -Resource Management in Peri-urban Areas: Going Beyond Urban Metabolism, de asemenea finanţat prin programul Orizont 2020-Deşeuri-2015.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Contact Oficial: Mara Pesaro, Comune di Cremona,
Email: urbanwinscremona@comune.cremona.it
Contact Local Romania: Alexandra Ghenea, Manager de Proiect Ecoteca, alexandra@ecoteca.ro

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect este finanţat în cadrul Programului de Inovare al Uniunii Europene Orizont 2020, prin Contractul de finanţare nr. 690047. Responsabilitatea oricărei erori sau omisiuni aparţine în întregime editorului. Conţinutul nu reflectă neapărat opinia Comisie Europene. Comisia Europeană nu este responsabilă pentru utilizarea informaţiilor din acest material.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

logo-urbanwinsEvenimentul de lansare a proiectului Urban Wins desfasurat in data de 27 septembrie la Camera de Comert Cremona din Italia a reunit membri ai Consiliului Consultativ European al Urban_WINS şi ai partenerilor proiectului, asigurând discutii relevante legate de desfasurarea proiectului si mai ales, legate de prioritatile institutiilor europene in ceea ce priveste managementul corespunzator al deseurilor.

Urban_WINS este un proiect finanţat din fonduri europene, care se derulează pe o perioadă de 3 ani şi care va dezvolta şi testa strategii eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor în 8 oraşe-pilot din Italia, Portugalia, România şi Spania.

Înalţi reprezentanţi ai unor organizaţii europene, membri ai Consiliului Consultativ European al proiectului Urban_WINS, s-au intalnit pentru prima dată la Cremona (Italia) pentru a afla mai multe despre proiectul finanţat din fonduri europene (ce se va derula pe o perioadă de 3 ani pentru a transmite un feedback strategic şi politic).

Scopul conferinţei a fost familiarizarea părţilor interesate din Europa (cum ar fi factori de decizie politică, autorităţi publice, centre educaţionale, afaceri locale sau cetăţeni) cu obiectivele proiectului Urban_WINS şi cu conceptul care guvernează acest proiect. In cadrul evenimentului au avut loc dezbateri în jurul subiectelor cheie, cum ar fi prevenirea generării deşeurilor şi economia circulară, care vor contribui la îmbunătăţirea rezultatelor proiectului. Vorbitorii prezenti la conferinţă au prezentat, totodată, modul în care proiectul Urban_WINS contribuie la punerea în practică a viziunii Comisiei Europene.

Proiectul Urban_WINS urmăreşte dezvoltarea şi testarea metodelor de proiectare şi implementare a planurilor strategice eco-inovative pentru prevenirea şi gestionarea deşeurilor. Pe durata primei faze a proiectului, echipa Urban_WINS va efectua o analiză în profunzime a strategiilor de gestionare a deşeurilor din 24 oraşe situate în 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Spania şi Suedia. Aceste studii vor avea la bază abordarea metabolismului urban, care examinează fluxurile de materiale şi energie de la nivelul oraşelor, prin asimilarea acestora unor organisme vii.

În faza a doua a proiectului Urban_WINS, diferite grupuri ale părţilor interesate vor fi invitate să participe la întâlniri reale sau virtuale, de tip “agora urbană”, fiind încurajaţi să discute şi să împărtăşească idei legate de tema acestui proiect. Aceste platforme participative vor fi înfiinţate în 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi alte 2 oraşe care fac parte din Zona Metropolitană a Romei (Italia), Leiria (Portugalia), Bucureşti (România) şi oraşele Manresa şi Sabadell (Spania). Întrucât deşeurile reprezintă o provocare ce poate fi depăşită prin participare colectivă, implicarea părţilor interesate este un element cheie al acestui proiect, pentru a crea şi dezvolta împreună soluţii inovative.

Ne bucuram sa facem parte din acest proiect european, Romania are nevoie de astfel de colaborari internationale pentru a accelera tranzitia catre economia circulara. Nu este suficient sa transpunem in legislatia nationala directivele europene pentru a asigura aceasta tranzitie, avem nevoie de modele europene, de practici care pot fi adaptate si in Romania, este necesara o abordare participativa a acestui subiect fiindca gestionarea deseurilor este relevanta pentru orice cetatean; gestionarea deseurilor nu se poate realiza in mod individual sau din “birou”, avem nevoie in permanenta sa adaptam legislatia si strategiile la realitatile actuale, dar cel mai important avem nevoie sa asiguram o comunicare eficienta intre principalii stakeholderi ai acestui domeniu, pentru a gasi solutii avantajoase pentru toti.

De aceea, apreciem foarte mult initiativa realizarii “agorelor urbane” in cadrul proiectului, intalniri virtuale sau fizice care au ca principal scop gruparea stakeholderilor relevanti, organizarea de discutii, propuneri in vederea identificarii unor solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor atat la nivel european cat mai ales, la nivel national. In activitatea desfasurata pana acum Ecoteca a incurajat de fiecare data colaborarea si transparenta in vederea imbunatatirii politicilor publice privitoare la gestionarea deseurilor, iar acest proiect ne da inca o data ocazia sa continuam sa promovam aceasta directie.” Alexandra Chenaru – Ghenea, Manager Proiect Asociatia Ecoteca

Faza a treia a proiectului se va concentra pe testarea planurilor strategice de prevenire şi gestionare a deşeurilor în 8 oraşe-pilot. Recomandările şi instrumentele realizate în cadrul proiectului vor fi monitorizate şi evaluate. Echipa Urban_WINS va studia, totodată, şi posibilitatea replicării acestor planuri strategice şi în alte oraşe ale Europei.

Proiectul Urban_WINS va ajuta oraşele să devină mai flexibile, să dezvolte economia circulară şi să treacă la modele sustenabile de producţie şi consum.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Pentru mai multe informatii, va invitam sa urmariti proiectul nostru pe:

Twitter: @Urban_WINS
Facebook: www.facebook.com/urbanwins
Instagram: www.instagram.com/urban_wins

Hai sa incepem conversatia! #UrbanWINS

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect este finanţat în cadrul Programului de Inovare al Uniunii Europene Orizont 2020, prin Contractul de finanţare nr. 690047. Responsabilitatea oricărei erori sau omisiuni aparţine în întregime editorului. Conţinutul nu reflectă neapărat opinia Comisie Europene. Comisia Europeană nu este responsabilă pentru utilizarea informaţiilor din acest material.

Posted in Uncategorized | 1 Comment

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

DSCN1385Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Immagine 016 - Copy

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Posted in advocacy, autoritati, economie circulara, international, management deseuri, politici publice, Romania, Uncategorized | 1 Comment

Eurostat confirma si in acest an: Romania ramane codasa Europei la reciclare

dscn1349De ani buni avem un déjà-vu atunci cand sunt publicate statisticile Eurostat privind ratele de reciclare din UE. Daca in 2013 Romania se “lauda” cu o rata de 3% reciclare, in anul 2014 am ajuns la “performanta” de 5% grad de reciclare. Raportul emis ieri de Eurostat nu contine asa cum v-ati fi asteptat, datele trimise de Romania pentru anul 2014, ci datele revizuite pentru anul 2013.

In anul 2015 raportul Eurostat estima ca Romania a avut in 2013 un grad de 3% reciclare a deseurilor municipale, 0% incinerare, 0% compostare, respectiv 97% depozitare; in raportul emis in acest an datele revizuite prezinta niste schimbari semnificative la nivelul aceluiasi an, 2013, respectiv un grad de 5% reciclare, 11% compostare (????!!!!!), 2 % incinerare, respectiv 82 % depozitare.

Si o veste buna … conducem si in acest an “clasamentul” generarii deseurilor municipale

Cu sub 300 de kilograme generate pe persoana, Romania (254 kilograme), Polonia si Letonia au cel mai scazut nivel de deseuri municipale/cap de locuitor, urmate de Cehia si Slovacia (cu putin peste 300 de kilograme). La polul opus se afla Danemarca care a generat cea mai mare cantitate de deseuri (759 kilograme de persoana), urmata la mare distanta de Cipru, Germania si Luxemburg, cu peste 600 de kilograme de persoana.

Incepand din 2007, deseurile menajere generate au scazut in mod constant in UE, fata de nivelul de la jumatatea anilor 1990. Din cele 475 de kilograme de deseuri generate pe cap de locuitor in UE in 2014, 465 de kilograme au fost tratate.

Slovenia campioana la reciclare si in 2014

Desi a pierdut 6 procente fata de anul 2013, Slovenia conduce in continuare clasamentul reciclarii cu o rata de 49%, fiind urmata de Germania (47%) si Suedia (33%). Vecinii nostri bulgari continua sa surprinda cu o rata de reciclare de 23%! La polul opus se afla Muntenegru si Serbia cu 1% reciclare, Letonia cu 3% si bineinteles, Romania cu 5%.
Compostarea a fost cea mai utilizata metoda in Austria (32%), urmata de Olanda si Belgia (21%).

De cealalta parte, Estonia conduce detasata “clasamentul” incinerarii cu 56%, fiind urmata de Danemarca (54%), Finlanda si Suedia (amandoua cu 50%).

La capitolul depozitare cele mai multe deseuri au ajuns in gropiile de gunoi din Turcia, Bosnia si Hertegovina (100%), Letonia (92%), Malta (88%), Croatia (83%) si bineinteles, Romania (82%); in schimb Elvetia `se mandreste` cu depozitare 0, fiind urmata de Germania, Austria, Belgia, Suedia (1%).

Gasiti raportul complet aici.

Puteti citi si:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Gata, si Bulgaria e mult inaintea noastra; Scrisoare Deschisa catre Ministrul Mediului

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca: “In Romania singura reciclare care a functionat cu adevarat in ultimii 26 de ani este cea a fierului vechi”

Posted in Uncategorized | 2 Comments

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca: “In Romania singura reciclare care a functionat cu adevarat in ultimii 26 de ani este cea a fierului vechi”

04-05-pubele-04

Sursa: Radio Romania Actualitati

Raul Pop, Manager Programe in cadrul Ecoteca a amintit intr-un interviu acordat Radio Romania Actualitati care sunt problemele arzatoare care impiedica Romania sa depaseasca gradul rusinos de 5% reciclare:

“Este foarte greu de crezut ca vom reusi sa ajungem la 50% (reciclare) pentru anul 2020 asa cum prevede Strategia Nationala si cum de altfel prevad si directivele europene, avand in vedere ca in ultimii 10 ani de cand am inceput sa facem administrarea deseurilor am reusit sa ajungem la 5% si mai avem 3-4 ani in care trebuie sa facem de 4 ori mai mult…cam greu…(…)”

Radio Romania Actualitati: Concret ce ar trebui imbunatatit in strategiile care pot ajuta la atingerea acestei tinte? Cel putin poate pentru o strategie urmatoare …

RP: Strategia in sine nu inseamna nimic … este o compunere… Este foarte important sa imbunatatesti ceea ce se intampla efectiv pentru ca altfel … sa avem strategii si ele sa ramana doar la stadiul de declaratie … din pacate nu schimba situatia in nici un fel …

In momentul de fata in Romania in deseuri exista cateva piese esentiale care lipsesc.
Sunt niste piese care in tarile dezvoltate se folosesc de niste ani de zile si care produc efecte absolut semnificative.

Un prim exemplu este taxarea la groapa. Atata vreme cat pentru mine a arunca deseuri este cea mai ieftina optiune, asta voi face. In concluzie, pentru a determina generatorii si colectorii sa duca mai putin la groapa si mai mult la reciclare, zona la care stam atat de prost, trebuie sa fac dusul la groapa mai anevoios din punct de vedere financiar.

O alta solutie este sa responsabilizez la nivel de generator pe cel care trebuie sa puna deseurile separat. Pentru ca degeaba vreau eu sa reciclez ulterior daca din casa omului sau de la firma sau de la primarie sau de la scoala, deseurile pleaca amestecate. Este asa numitul sistem “pay as you throw” -“plateste cat si cum arunci”, in care plateste mai mult cel care arunca deseurile amestecat fata de cel care face un efort si le separa. Sunt doar doua exemple …

RRA: Totusi in ultimii ani s-a constatat o imbunatatire la spiritul civic de a nu mai arunca gunoaiele oriunde si oricum. Este necesara o altfel de abordare din partea institutiilor statului?

RP: Realitatea arata ca nu este suficient. Fiindca d-aia suntem la 5% (reciclare). Aveti dreptate! A crescut constiinta faptului ca deseurile trebuie reciclate. Problema este ca nu a crescut infrastructura. Degeaba merg eu si ii spun unui copil “Vezi ca nu e bine sa le arunci amestecate, trebuie sa le arunci separat” daca el nu are unde … Concluzia: Cand ii spun copilului ce are de facut dar nu-i dau o solutie s-ar putea sa obtin un rezultat chiar invers …
(…)

RRA: Din datele pe care le-ati strans pana acum care sunt concluziile cele mai alarmante pe langa acest 5% valorificare la nivelul intregii tari?

RP: Mult mai importante mi se par costurile. Romania daca nu-si atinge aceste tinte trebuie sa plateasca niste penalitati catre Comisia Europeana, penalitati care pot sa se ridice conform unor informatii publice pana la 200 000 de euro pe zi dar in afara de asta, ganditi-va doar la cate milioane de tone de materie prima utila noi aruncam pe groapa in loc s-o reciclam si s-o bagam inapoi in productie: plastic, hartie, sticla, metal, lemn… astea in momentul de fata se pierd, cand in fond ar putea sa genereze sute de mii de locuri de munca…

RRA: Pe de alta parte sunt voci care reclama asa-zisele afaceri cu diversi intreprinzatori care recicleaza cupru, aluminiu din surse asupra carora nu se stie exact daca sunt din zona infractionala sau nu colectata? Cum poate fi reglementat acest sector?

RP: Dintr-o perspectiva de mediu orice reciclare este buna, nu exista reciclare dubioasa, daca este reciclare e mai buna decat aruncatul la groapa sau abandonatul pe camp.

Din alte perspective fiscale sau de legislatia muncii, acolo sunt alte autoritati care trebuie sa se asigure ca pentru acele activitati regimul fiscal este respectat, documentele sunt intocmite, oamenii sunt angajati cu carte de munca si cel mai greu este sa se verifice…

Este un adevar trist ca … in Romania singura reciclare care a functionat cu adevarat in ultimii 26 de ani este cea a fierului vechi care s-a intamplat “la negru” in cea mai mare parte …

RRA: Si care a pus in pericol inclusiv transportul pe cale ferata…

RP: Sigur are si efecte negative… fara indoiala. Orice fenomen necontrolat poate sa mearga in directii pe care nu le dorim, dar asta nu inseamna ca fenomenul in sine este prost, inseamna doar ca este necontrolat…

Gasiti interviul integral aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

 

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

04-05-gunoi-shutterstock-04-465x215

Sursa foto: capital.ro

De mai bine de o luna de zile patronatele si sindicatele din industria alimentara ameninta populatia cu scumpiri de pana la 30% a tuturor produselor si pun tot felul de presiuni pe autoritati, in speranta ca vor reusi sa se sustraga de la plata contributiei de 2 lei/kg pentru deseurile de ambalaje nereciclate. Aceasta obligatie este in vigoare de peste 10 ani, iar pana acum toti pretindeau ca o indeplinesc prin reciclarea ambalajelor, pana a venit un control fiscal de la AFM si a descoperit ca declaratiile respective erau false si, drept urmare,  cei vizati faceau frauda fiscala. Este adevarat, unii dintre ei probabil nici nu stiau ca fac asta, in timp ce altii erau, de fapt, organizatorii intregului sistem. Sau nasii, daca vreti. Rezultatul: 54 mil EURO frauda descoperita.

Amnistia fiscala, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale și diminuarea penalității de 2 lei/kg, prevăzută de lege în cazul neîndeplinirii țintelor de reciclare se numara printre “solutiile” propuse pana acum de reprezentantii industriilor de profil, solutii care forteaza insa Romania sa ramana la acelasi grad rusinos de 3% reciclare. Iar asta in conditiile in care normele europene – acceptate de Romania! –  impun atingerea unui grad de 50% de reciclare a deseurilor municipale pana in 2020. Noi am “reusit” ca in 10 ani sa ajungem la ….3% si ne mai raman 4 ani ca sa recuperam decalajul de 47%.

Ani la randul au fost ignorate cu desavarsire recomandarile Uniunii Europene privind cresterea gradului de reciclare, desi “activitatea de valorificare/reciclare a deșeurilor de ambalaje este reglementată de 13 ani“, dupa cum recunosc chiar reprezentantii Ministerului Mediului.

Cum se reflecta contributia de 2 lei/kg in costul produselor?

Ecoteca a facut o simulare simpla folosind cateva produse alimentare pentru a verifica daca sunt justificate sau nu amenintarile de scumpiri cu pana la 30% a alimentelor. Gasiti calculul in imaginea de mai jos. Va lasam pe dvs. sa judecati ce costuri “astronomice” vor avea producatorii care nu reusesc sa-si recicleze deseurile de ambalaje…

Simulare pret ambalaj_produs

Din fericire, societatea civila s-a mobilizat foarte bine in acest scandal. In calitate de membru al Coalitiei pentru Mediu, Ecoteca a sustinut pozitia acesteia exprimata in scrisoarea deschisa din data de 22.01.2016 adresata dl pesedinte Klaus Johannis, dl prim-ministru Dacian Ciolos, d-nei ministru al Mediului Cristiana Pasca –Palmer si mass-mediei din Romania, prin intermediul careia le-a solicitat să aplice legislaţia în vigoare privind taxarea producătorilor care nu au îndeplinit ţintele obligatorii de reciclare a deşeurilor de ambalaje.

In acelasi timp, sustinem ferm un act de control exercitat permanent, astfel incat derapaje de tipul celor recent descoperite sa fie depistate cat mai timpuriu, pentru a fi corectate rapid.

In ceea ce priveste anularea contributiile restante, in acest moment, catre Fondul de Mediu, conforme cu legislatia in vigoare inca din anul 2005 (!), ar fi un abuz si o incalcare grava a legislatiei, care ar prejudicia atat bugetul Fondului de Mediu cat si pozitia financiara a producatorilor care si-au achitat in mod corect aceste contributii. Ei nu merita sa fie dezavantajati pentru ca au respectat legea. O astfel de decizie ar echivala, in opinia noastra, cu favorizarea infractorului.

Daca vreti sa va exprimati opinia, va invitam sa semnati petitia initiata de Comunitatea de-clic.ro care solicita reprezentanţilor mai sus mentionati să nu cedeze „şantajului” şi să incaseze de la producători contributiile restante si sa investeasca rapid banii astfel incasati in proiecte de reciclarea deseurilor, pentru a incerca – in ceasul al 13-lea – sa evitam penalităţile de infringement de aproximativ 200.000 de euro pe zi.

Pana in prezent 4 299 de persoane au semnat petitia. Va invitam s-o semnati si dvs. aici!

Ne bucuram ca pentru moment amenintarile de tipul “vom apela la instantele europene”, “solicitam demisia ministrului Mediului” sau amenintarile cu mitinguri nu au speriat autoritatile si ne exprimam in continuare sprijinul pentru aplicarea Legii.

Romania a primit numeroase avertismente din partea Comisiei Europene, fiind trimisa si in judecata anul trecut pentru netranspunerea in legislatia UE a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

In plus, in urma adoptarii de catre Comisie a noului pachet privind economia circulara, se va pune si mai multa presiune pe statele membre pentru indeplinirea tintelor de reducere si mai ales, de reciclare a deseurilor. Situatia deseurilor in Romania a devenit critica, este tot mai stricta si nu mai poate fi musamalizata ca pana acum …

Puteti citi si:

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Posted in Uncategorized | Comments Off on Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

foaie_wide

Sursa foto: ecologic

Pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației UE privind deșeurile și ierarhia deșeurilor, inclusiv prin eliminarea dependenței încă foarte predominanta de depozitare a deșeurilor municipale Comisia Europeana facea următoarele recomandări inca de acum 3 ani:

1. Introducerea unei taxe de depozitare si cresterea progresiva a impozitului pe depozit pentru a devia deseurile de la depozitare. Utilizati veniturile pentru asprijini colectarea separata si infrastructuri alternative

2.Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost-eficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

3. Punerea în aplicare a strategiei privind deșeurile biologice, inclusiv măsuri specifice pentru a devia deșeurile biodegradabile de la depozitare.

4. Intensificarea activităților de inspecție și sanctionare pentru a asigura conformitatea cu prevederile legale de gestionare a deșeurilor municipale.

5. Actualizarea Planurilor naţionale şi regionale de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor.

6. Stabilirea și controlul infrastructurii de colectare separată și a schemelor de colectare. Punerea în aplicarea sistemului door-to-door de colectare separată (din usa in usa) cât mai curând posibil.

7. Inițierea unor campanii cuprinzătoare de conștientizare privind colectarea separată și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor.

8. Îmbunătățirea utilizarea și alocarea fondurilor UE disponibile pentru a sprijini prevenirea generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare și reciclare.

Va lasam pe dvs. sa apreciati ce masuri s-au pus in aplicare pana in prezent …

Pana atunci, sa vedem cum arata situatia taxelor de depozitare in Europa in 2014:

foaie-3

Sursa: ecologic

Puteti consulta documentul complet cu problemele identificate de Comisia Europeana si mai ales, solutiile propuse, aici.

Puteti citi si:

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Posted in management deseuri, politici publice, Romania, statistici, Uncategorized | Comments Off on La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Posted in ambalaje, autoritati, compost, deseuri, deseuri alimentare, deseuri municipale, economie circulara, management deseuri, politici publice, Uncategorized | Leave a comment

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

image_xlarge

Sursa: Agentia Europeana de Mediu

În fiecare an, europenii generează mai mult de două miliarde de tone de deșeuri, care nu cauzează numai probleme de mediu, ci reprezintă, de asemenea o uriasa pierdere economică.

Prevenirea deșeurilor se află în centrul politicilor Uniunii Europene privind deșeurile și statele membre au o obligație legală de a adopta și implementa programe de prevenire a producerii deșeurilor. Un nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) analizeaza 36 de programe naționale și regionale de prevenire a deșeurilor, adoptate până la sfârșitul anului 2014.

Deși sumele totale de deșeuri generate în Europa au scăzut între 2004 și 2012, cu mai mult de 1% în termeni absoluți și mai mult de 3% pe persoană, 2,5 miliarde de tone de deșeuri – aproape 5 tone pe persoană -au fost aruncate în Uniunea Europeană în 2012.

Reducerea acestor deșeuri ar aduce numeroase beneficii atat de mediu cat si economice si sociale (stim ca v-ati plictisit de „lozinci” ca reducerea poluarii apelor si solului, scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera si recuperarea de materiale valoroase, dar practica ne arata ca reducerea deseurilor reprezinta o solutie clara pentru imbunatatirea acestor aspecte).

Piramida deseurilor_ro

Sursa: Prevenireambalaje.ro

Sa nu uitam ca principiul general din spatele politicilor UE si cele naționale privind deșeurile este „ierarhia deșeurilor”. Prevenirea deșeurilor are cea mai mare prioritate în ierarhie, urmată de (pregătirea pentru) reutilizare, reciclare, alte operațiuni de valorificare și eliminare ca opțiunea cea mai puțin dezirabilă.

În acest scop, Directiva-cadru a UE privind deșeurile a stabilit obligația statelor membre de a adopta programe de prevenire a generării deșeurilor până la sfârșitul anului 2013. Recenziile EEA prezinta anual progresul privind punerea in aplicare a programelor si finalizarea acestora.

Al 7-lea Program de acțiune pentru mediu, programul care va ghida politica UE de mediu pana in 2020 solicită, de asemenea, o reducere a deșeurilor generate.

Raportul EEA numit “„Prevenirea deșeurilor în Europa – statusul in 2014” ” este al doilea în această serie de recenzii anuale ale programelor de prevenire a deșeurilor din Europa. Acesta prezinta 36 de programe din cele 28 de state membre UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Raportul include, de asemenea exemple de bune practici din fiecare țară și regiune.

Majoritatea programelor analizate in raport acopera gospodariile si, cu exceptia serviciilor publice, doar cateva acopera agricultura, mineritul si sectorul materiilor prime; acestea vizeaza in principal risipa alimentara, deseurile municipale, echipamentele electrice si electronice, deseurile de ambalaje si deseurile periculoase.

Analiza scoate în evidență o gamă largă de măsuri: 39% dintre acestea pun accent pe faza de proiectare, producție și distribuție; 40% sunt legate de faza de consum și de utilizare și 21% se concentreaza pe cadrul general al generării de deșeuri. Dintre instrumentele incluse în programe 63% se referă informare și sensibilizare; instrumentele economice și de reglementare reprezintă 16% și 14%, respectiv; 7% dintre politici pun accent pe acorduri voluntare.

Romania, unde-i programul de prevenire?

Printre cele 36 de programe nationale de prevenire a deseurilor implementate in Europa pana la data de 1 decembrie 2015 nu se regaseste si un program al Romaniei.

Singurele informatii din raport referitoare la un program de prevenire a deseurilor in tara noastra sunt urmatoarele „România a început un proiect de dezvoltare a unui program de prevenire a deșeurilor în 2014; proiectul este în derulare”.

In ce stadiu se afla respectivul proiect nu stim, ce stim cu siguranta, este ca Romania nu a inceput pana in prezent un program de prevenire si reducere a deseurilor; acest fapt nu ne mira deloc, avand in vedere situatia generala a gestionarii deseurilor in tara noastra…

Pentru a consolida cadrul general de politici privind deseurile si eficientizarea utilizarii resurselor, Comisia Europeană a adoptat pachetul de economie circulara la 2 decembrie 2015. Pachetul prevede o serie de măsuri cu privire la designul produsului, productia si consumul care sa contribuie la prevenirea deseurilor. In plus, impune obligatii specifice statelor membre UE de reducere a risipei alimentare si monitorizare a programelor de prevenire a deseurilor.

Puteti consulta raportul EEA aici.

Articole similare:

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Posted in Uncategorized | Comments Off on Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa