Colectarea separată a deșeurilor – de ce e importantă?

Primele semnale că deșeurile constituie o problemă pentru omenire au apărut în anii 1970. Metodele de tratare prin depozitare sau incinerare s-au dovedit nesatisfăcătoare, astfel că reciclarea materialelor care pot fi recuperate din deșeuri a devenit un subiect tot mai prezent pe agendele organismelor internaționale. Primele directive ale Comisiei Europene în problema deșeurilor datează din anul 1975, iar la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial.

Însă pentru a asigura un proces de reciclare eficient, este necesară o gestionare corespunzătoare a deșeurilor municipale, în primul rând prin colectarea separată la sursă, proces care scurtează timpul de sortare și tratare a deșeurilor și economisește bani publici.

În România, responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor municipale revine administrațiilor publice locale. Acestea, prin mijloace proprii sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator autorizat,  trebuie să asigure colectarea (inclusiv colectarea separată), transportul, tratarea, valorificarea și eliminarea finală a acestor deșeuri.

De ce e important să facem colectare separată?

În primul rând, e important ca activitatea de colectare a deșeurilor să se facă pe bază de contract de salubrizare încheiat cu cetățenii și cu persoanele juridice. Chiar și în anul 2020, în România există localități în care salubrizarea nu este asigurată sau localități unde doar o parte din beneficiarii de salubrizare au contract. În lipsa unui contract, pentru cetățeni nu va exista nici motivația, nici coerciția de a colecta separat deșeurile, acestea urmând să ajungă, aproape întotdeauna, la groapa de gunoi, în apele râurilor sau abandonate pe câmp. Cu alte cuvinte, din start este exclusă premisa colectării separate pentru cei care nu au contract de salubritate.

Gradul mediu de salubrizare în România este  de 88,12% (INSSE și ANPM), în creștere în perioada 2013-2017, cu valori mai bune în mediul urban (96%) față de mediul rural (79%).

Un al 2-lea aspect este cel al calității deșeurilor colectate separat. Cum spuneam și în articolul anterior pe această temă, calitatea necorespunzătoare a deșeurilor colectate separat din România îi determină pe reciclatori să importe deșeuri reciclabile, în timp ce cea mai mare parte a deșeurilor reciclabile generate de români zac în gropile de gunoi, poluând mediul.

Și, în al 3-lea rând, să nu uităm că deșeurile constituie o importantă resursă financiară pentru bugetele primăriilor. Deșeurile colectate separat și sortate sunt apoi valorificate prin reciclare și compostare, sumele obținute din valorificare putând ajunge până la 1500 de lei pe tonă. Aceste sume intră în bugetul autorităților locale sub formă de venituri, contribuind, alături de taxele de salubritate încasate de la cetățeni și companii, la susținerea sistemului de colectare separată. Dacă aceste deșeuri nu se reciclează ci sunt trimise la groapa de gunoi, în loc să genereze venituri, generează cheltuieli (80 lei/tonă taxă de depozitare).

Exemplu de bună practică:

În orașul Târgu_Lăpuș, cu cca. 12.000 locuitori, rata colectării separate la sursă a avut o evoluție foarte bună încă de la implementare: 10% în 2010, 58,54% în 2013, iar în prezent peste 60%. Deșeurile sunt colectate pe 6 fracții: hârtie/carton, sticlă, metal, plastic, biodegradabile și „alte deșeuri” (solide, voluminoase sau haine).

Colectarea separată a adus beneficii financiare importante administrației locale:   „În loc să plătim 4.500 de lei pe zi, pentru transport și depozitare, acum plătim numai un transport pe lună”, declara primarul Mitru Leșe într-un articol din 2018.

Comparând ratele de colectare separată și reciclare ale orașelor Târgu Lăpuș (60%) și București (8%), ne putem imagina ce sume importante pierde Bucureștiul trimițând la gropile de gunoi, deja neîncăpătoare, resurse valoroase.

Dacă unele primării au conștientizat că, introducând din timp colectarea separată a deșeurilor în localitățile lor vor putea să-și atingă mai ușor țintele de reciclare (Târgu Lăpuș din 2010, Sf. Gheorghe din 2009, Zalău din 2008), majoritatea primăriilor au amânat acest lucru până la ultimul termen stabilit de reglementările legale. Potrivit OUG 74/2018, din 1 iulie 2019, în România este obligatorie colectarea separată a deșeurilor pe 4 fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri reziduale/amestecate/menajere, iar din 1 ianuarie 2021 va fi obligatorie colectarea separată a biodeșeurilor (conform Legii 181/2020).

(va urma)

Acest articol a fost publicat în colectare separată și etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.