Raportul european „No time to waste” – Cum amână statele membre UE țintele privind gestionarea deșeurilor

În 2018, doar 30% și 17% din deșeurile menajere din UE au fost reciclate și, respectiv, compostate, în timp ce 28% au fost incinerate și 24% depozitate.

Într-un efort de a îmbunătăți cadrul de reglementare și de a crea stimulente pentru a face economia Europei mai circulară, UE a adoptat un pachet legislativ în mai 2018. Acesta a constat din patru directive separate care conțin măsuri pentru refolosirea și reciclarea fluxurilor cheie de deșeuri, pentru consolidarea  sistemelor de responsabilitate extinsă a producătorului, reducerea depozitelor de deșeuri și promovarea adoptării stimulentelor economice care să conducă la punerea în aplicare a ierarhiei deșeurilor, inclusiv taxe de incinerare și depozitare.

No time to waste

În acest context Ecoteca a realizat impreuna cu Biroul European de Mediu (EEB) și avocații de la Client Earth raportul No time to waste, care analizează transpunerea directivelor europene referitoare la managementul deșeurilor în legislația națională a statelor membre, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.

3 directive: deșeuri (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) și directiva referitoare la gropile de gunoi (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850) au avut ca temen de transpunere în legislația națională 5 iulie 2020. Cele 3 directive impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre, dintre care amintim referitor la reciclare:

2025 2030 2035
Gradul de reciclare pentru deșeurile menajere 55% 60% 65%
Gradul de reciclare pentru toate ambalajele 65% 70%
Plastic 50% 55%
Lemn 25% 30%
Metale feroase 70% 80%
Aluminiu 50% 60%
Sticlă 70% 75%
§  Hârtie si carton 75% 85%

În plus, din 2023 se introduce colectarea separată pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separtă a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă la Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR).

Pentru redactarea raportului, s-au transmis scrisori  tuturor țărilor member prin care s-au cerut informații referitoare la stadiul transpunerii directivelor referitoare la deșeuri, inclusiv adaptarea Planurilor Naționale de Prevenire și Management al Deșeurilor. Din cele 16 răspunsuri primite, nicio țară membră nu a respectat termenul de transpunere, deși toate au făcut pași concreți spre adaptarea legislației.

Evident, așa cum este și cazul României, adoptarea noii legislații nu reprezintă și implementarea măsurilor concrete, așa cum a fost cazul pentu legea risipei alimentare din ultimii 5 ani sau adoptarea sistemului depozit, care se lasă încă așteptate.

Motivele întârzierii pentru adoptarea legislației sunt nejustificate, majoritatea invocând Pandemia provocată de COVID-19, deși tările membre au avut destul timp până în această primăvară pentru a lua măsurile necesare.

Există totuși și bune practici, așa cum este cazul Irlandei care la începutul lunii septembrie a finalizat procesul transpunerii si a publicat noul plan național de prevenire si cel de management al deșeurilor, cu măsuri care le depășesc pe cele impuse de UE. Noul guvern de la Dublin a adoptat priorități clare în domeniul protecției mediului care pot fi replicate de orice stat membru, dacă există vointă politică.

A doua parte a raportului pune în evidență aspecte esențiale care afectează buna transpunere a legislației, cu informații si exemple care pornesc de la concentrarea pe prevenire a generării deșeurilor, la colectarea separată și până la schemele de responsabilitate extinsă a producătorilor în diferite domenii.

Printre exemplele de bune practici, recomandăm pe cele din

  • UK referitoare la zero waste și risipa alimentară,
  • strategia de economie circulară a Franței și legea anti-deșeuri din 2020,
  • Planul de Prevenire a deșeurilor din Irlanda și monitorizarea implementării lui cu rapoarte anuale,
  • sistemul depozit (DRS) din Lituania.

Raportul poate fi văzut ca o imagine de ansamblu a legislației țărilor europene și a UE în ceea ce privește problematica deșeurilor, cu bune și cu rele, dar poate fi și folosit de țările care doresc să își imbunătățească legislația și să se folosească de experiențele altor țări europene.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Biroul European de Mediu (EEB) este cea mai mare rețea de organizații cetățenești de mediu din Europa. În prezent, este alcătuit din peste 160 de organizații membre din peste 35 de țări (toate statele membre ale UE plus unele țări în curs de aderare și țările învecinate), inclusiv un număr tot mai mare de rețele europene și care reprezintă aproximativ 30 de milioane de membri și susținători individuali.

EEB abordează cele mai presante probleme de mediu ale Europei prin stabilirea agendei, monitorizarea, consilierea și influențarea modului în care UE tratează aceste probleme.

Acestea includ probleme precum schimbările climatice, biodiversitatea, economia circulară, aerul, apa, solul, poluarea chimică, precum și politicile privind industria, energia, agricultura, proiectarea produselor și prevenirea deșeurilor, printre altele. Sunt, de asemenea, activi în probleme globale, cum ar fi dezvoltarea durabilă, buna guvernare, democrația participativă și statul de drept în Europa și nu numai.

Ecoteca este membru EEB din anul 2017.

ClientEarth este o organizație caritabilă de drept de mediu, cu sedii în Londra, Bruxelles, Varșovia, Berlin și Beijing. A fost fondată în 2008 de James Thornton. În calitate de avocați și experți în mediu, ei folosesc legea pentru a cere guvernelor și companiilor „să dea socoteală” cu privire la schimbărilor climatice, pierderea naturii și poluării.

Sistemul Garanție Depozit: două exemple de succes

Estonia are o istorie destul de lungă legată de sistemul garanție-depozit: a fost adoptat în 2004 și implementat anul următor, sub autoritatea Ministerului Mediului. Sistemul este centralizat, operatorul și administratorul fiind Eesti Pandipakend OU, organizație pentru responsabilizarea producătorilor.Cu o garanție de 10 cenți, sistemul primește ambalaje de PET, aluminiu și sticlă, reutilizabile și de unică folosință. În 2006, colectarea se făcea preponderent manual: 80%. Din 2015, 94% din colectare se face automatizat (prin reverse vending machines) și doar 6% manual.

Comercianții care vând băuturi ambalate sunt obligați să preia ambalajele în incinta magazinelor. În cazul în care zona de vânzare cu amănuntul este de peste 200 de metri pătrați, preluarea ambalajelor este o necesitate. Însă, dacă suprafața este cuprinsă între 20-200 m2, comerciantul poate solicita eliberarea de obligația respectivă, care este analizată și decisă de către municipalitatea locală. Furnizorii sub 20 m2 nu sunt obligați să preia containerele pentru depozit.

În 2014, sistemul reprimea 82,5% din ambalaje, iar în 2018 erau colectate 85,6% din ambalajele de PET, 97,4% din aluminiu și 92,2% de sticlă. În total, de când a fost implementat sistemul în Estonia și până în februarie 2020, 4 miliarde de ambalaje au fost colectate și reciclate sau reutilizate.

În Lituania, aproape-vecina Estoniei, funcționa de mulți ani un sistem voluntar prin care comercianții cumpărau de la clienți sticlele de bere, ținând cont că 80% dintre sticlele de sticlă pentru bere erau reutilizabile. Astfel încât, atunci când au început discuțiile, în 2004, despre un sistem obligatoriu de garanție-depozit privind sticlele de sticlă, pentru bere, lituanienii erau deja obișnuiți cu conceptul.

Sistemul a fost implementat abia la sfârșitul lui 2006, din cauza lungilor negocieri privind taxa de manipulare. În 2014, parlamentul lituanian a adoptat o lege prin care a introdus și sistemul depozit-garanție pentru ambalajele de unică folosință pentru băuturi. Tot atunci a fost fondat un ONG – administratorul sistemului, format din industriile direct implicate: Asociația Berarilor Lituaniei, Asociația comercianților cu amănuntul lituanieni, Asociația lituaniană a producătorilor de apă minerală naturală.

La 1 februarie 2016, cele două sisteme garanție-depozit (pentru sticlele reutilizabile și pentru ambalajele de unică folosință) au devenit operaționale. Funcționează de atunci împreună, cu aceeași garanție, de 10 cenți. Încă din primul an, sistemul reprimea 74% din ambalaje. În 2018, cele aproape 1.000 de puncte automate de colectare și cele peste 1.700 de puncte manuale de colectare, plus 500 de puncte din HoReCa, au recuperat 91,5% din ambalajele de PET și 94% din ambalajele de aluminiu.

Într-un sondaj din 2018, 95% dintre consumatori au declarat că, de când a fost introdus sistemul depozit-garanție pentru ambalajele de unică folosință, cantitatea de gunoaie din parcuri, din lacuri și din alte locuri din natură, vizitate de oameni, a scăzut considerabil. În plus, 93% dintre consumatori au recunoscut că sistemul i-a încurajat să sorteze mai conștiincios și cu mai multă responsabilitate deșeurile.

PROIECTUL SIMBA: Sisteme de invatare bazate pe munca prin burse antreprenor pentru doctoranzi si postdoctoranzi

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, în calitate de Beneficiar, impreuna cu Asociatia ECOTECA, in calitate de Partener de implementare, anunţă lansarea, în data de, luni, 15 iulie 2019 a proiectului – Sisteme de invatare bazate pe munca prin burse antreprenor pentru doctoranzi si postdoctoranzi – SIMBA – Cod SMIS 124705, în baza contractului nr. 51668/09.07.2019, proiect cofinanţat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, Axa Prioritara 6 – Educaţie şi competenţe.

Valoarea totală a Contractului de Finanțare este 6.924.060,71 lei, din care finanțare nerambursabilă 6.801.649,22 lei iar perioada de implementare a proiectului este de 18 luni: 10 iulie 2019 – 9.01. 2021.

Proiectul SIMBA se incadreaza in prioritatile strategice ale POCU 2014-2020 privind dezvoltarea resurselor umane inalt calificate, cresterea inteligenta si durabila, valorificarea potentialului fortei de munca, crearea conditiilor pentru cresterea gradului de participare pe piata muncii si accesul la locuri de munca de calitate.

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea ratei de insertie pe piata muncii a 70 de doctoranzi si 30 de cercetatori postdoctorat in domeniile Chimie, Inginerie chimica si Ingineria materialelor, realizata prin activitati de instruire la un potential loc de munca, ca urmare a parteneriatelor cu agenti economici si institutii din domeniul CDI (Cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii), cu accent pe sectoarele economice cu potential competitiv conform SNC (societatilor in nume colectiv) si pe domeniile de specializare inteligenta conform SNCDI (Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020) prin participarea la programe de formare a competentelor antreprenoriale si transversale, in sprijinul cresterii utilitatii si calitatii sistemelor de educatie si formare profesionala.

Sprijinul financiar acordat, în cadrul proiectului, grupului țintă:

– bursa doctorand antreprenor: 1800 Lei/luna, pentru 12 luni consecutive

– bursa cercetător postdoctorat antreprenor: 2700 Lei/luna, pentru 12 luni consecutive;

Pe site-ul UPB gasiti  metodologia de selectie a doctoranzilor si cercetatorilor.


Pentru mai multe informaţii:

Manager proiect: Prof. Tudor Prisecaru 

Expert Comunicare: Chira Cornel

Telefon: 0753 064 854  / 021 402 94 65

E-mail: chira.cornel@upb.ro