Scurtă analiză a programelor de finanțare lansate de AFM pentru anul 2022

Sursa foto: Administrația Fondului pentru Mediu

Administrația Fondului pentru Mediu a publicat calendarul programelor de finanțare pentru anul 2022.

Per total, bugetul alocat pentru aceste programe este semnificativ mai mare față de anii anteriori (6.800 mil. lei în 2022 față de 646 mil. lei, bugetul anului 2020, de exemplu, așa cum rezultă din Raportul privind Starea Mediului în România în 2020).

La o primă vedere, repartizarea bugetului pe programe de finanțare este mult mai echilibrată în comparație cu ultimii 10 ani, când ponderea majoritară (până la 73%, în anul 2019) a avut-o Programul Rabla auto, în timp ce alte programe nu au beneficiat deloc sau aproape deloc de fonduri (educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, conservarea biodiversității, realizarea de spații verzi în mediul urban sau gestionarea deșeurilor).

Programele care vor fi finanțate în 2022 (conform calendarului AFM) 

  • Rabla auto (Clasic/Plus/EV): 22% din total buget
  • Eficiență energetică în clădiri publice: 21%
  • Fabrici de reciclare: 15%
  • Apă și canalizare: 13%
  • Iluminat public: 7%
  • Stații de putere mică (în localități /cartiere): 7%
  • Piste de bicicletă: 7%

Din păcate, programe care ar aduce o contribuție considerabilă în economia de resurse (și bani, evident) au ponderi foarte reduse: sistemele fotovoltaice (4%), educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului (1%) sau Rabla pentru electrocasnice (1%). Este suficient să ne gândim doar la alternativele sustenabile pe care le promovează aceste programe (ex. utilizarea energiilor verzi, gratuite și nelimitate sau prevenirea generării deșeurilor, în condițiile în care gestionarea actuală a deșeurilor costă din ce în ce mai mult și este ineficientă).

La finalul anului trecut, Ecoteca a scris un articol despre felul în care au fost cheltuiți banii pentru mediu în România în ultimii 10 ani, una dintre puținele analize care s-au facut în România pe acest subiect.

Găsiți analiza facută de noi aici.

OUG nr. 136/2021 – Modificari privind Fondul pentru Mediu pentru UAT-uri

Statie de sortare deșeuri municipale amestecate aflată în apropierea Bucureștiului

La data de 29 decembrie 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență (OUG) numărul 136 pentru modificarea anexei nr. 6 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Contextul adoptării acestei ordonanțe de urgență

  • în vederea atingerii nivelului de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor municipale de minimum 55% din greutatea acestora, astfel cum este prevăzut în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, transpusă în dreptul intern prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor,
  • având în vedere că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să organizeze colectarea separată a fracţiunilor de deşeuri periculoase care provin din gospodării şi să raporteze greutatea deşeurilor municipale generate şi pregătite pentru reutilizare sau reciclate într-un an calendaristic, concomitent cu instituirea unui sistem eficace de control al calităţii şi de trasabilitate a deşeurilor municipale,
  • ca urmare a faptului că, în considerarea politicilor de gestionare a deşeurilor promovate la nivel european prin care se urmăreşte reducerea consumului de resurse şi aplicarea ierarhiei deşeurilor, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, s-a reglementat contribuţia prevăzută la art. 9 (1) lit. p) – p) o contribuţie de 50 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu procentul prevăzut în anexa  6a cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare şi alte forme de valorificare.    Pentru unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor care nu au organizat serviciul public de salubrizare, contribuţia se calculează pentru întreaga cantitate de deşeuri municipale estimate ca fiind generate potrivit indicilor prevăzuţi în Planul naţional de gestionare a deşeurilor, respectiv de 233 kg/locuitor/an în mediul urban şi 105 kg/locuitor/an în mediul rural;
  • având în vedere necesitatea corelării obiectivelor aferente contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, cu obiectivele de gestionare a deşeurilor municipale stabilite prin Directiva 2008/98/CEa Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive,
  • pentru a asigura cadrul legal necesar, prin reglementarea obiectivelor anuale de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, la un nivel care să asigure continuarea aplicării măsurilor de conformare a contribuabililor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deşeurilor, în vederea atingerii obiectivelor stabilite prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008
  • întrucât efectul imediat al nepromovării prezentei ordonanţe de urgenţă ar conduce la imposibilitatea de aplicare a contribuţiei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. p)din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, ca efect al vidului legislativ generat de inexistenţa unor reglementări ale obiectivelor anuale de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, în funcţie de care se calculează şi se stabileşte obligaţia datorată de unităţile administrativ-teritoriale la bugetul Fondului pentru mediu,
  • în contextul în care această obligaţie fiscală a fost legiferată în considerarea rolului coercitiv al instrumentului financiar reprezentat de Fondul pentru mediu, precum şi ca soluţie de implementare a unor modalităţi eficiente de impunere în sarcina unităţilor administrativ-teritoriale, de natură să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de pregătire pentru utilizare şi reciclare a deşeurilor, statuate prin directivele Uniunii Europene, şi să evite avansarea procedurii de infringement şi de impunere a unor sancţiuni pecuniare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene,
  • având în vedere necesitatea asigurării măsurilor şi sistemelor de urmărire a fluxurilor de deşeuri municipale de la sortare până la reciclare,
  • având în vedere că România a decis amânarea cu până la cinci ani a termenelor stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 11 alin. (2) lit. (c)-(e) din Directiva (UE) 2018/851, amânare ce poate fi obţinută doar dacă statul membru în cauză ia măsurile necesare pentru ca rata de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor municipale să crească la minimum 55% până în 2025,
  • având în vedere că lipsa măsurilor necesare pentru ca rata de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor municipale să crească la minimum 55% până în 2025, în condiţiile deciziei de amânare, va conduce la declanşarea mecanismului de infringement cu asumarea costurilor aferente,
  • ţinând cont de necesitatea asigurării atât a mecanismului de constrângere în vederea implementării politicilor de stimulare a reutilizării şi reciclării deşeurilor municipale şi asimilate, cât şi a mecanismului de susţinere a implementării principiilor „plăteşti cât arunci” şi „poluatorul plăteşte”, în lipsa aplicării cărora există riscul ca implicarea la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale să fie scăzută,
  • având în vedere că instrumentul economic stabilit la art. 9 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este singurul instrument de descurajare a creşterii cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilate eliminate prin depozitare

Noile prevederi

Anexa nr. 6 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă:

Obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare (procent) pentru anul 2022 va fi:

  • Total 60% din care
  • Reciclare – minimum 50%
  • Alte forme de valorificare – 10%

Vă reamintim ca vechea anexă avea următoarele obiective anuale de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare:

Anul Obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare (procent)
Total din care:
Reciclare Alte forme de valorificare
2018 35% minimum 30 % 5%
2019 42% minimum 35 % 7%
2020 60% minimum 50 % 10%

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Sursa foto: revista Edilitatea

BURNAR FLORIAN 1*, POP RAUL 2
1 ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE, Președinte
2 EXPERT DEȘEURI, Consultant, co-fondator COALIȚIA PENTRU ECONOMIE CIRCULARĂ

Acest articol aparține publicației Edilitatea. Gasiti articolul integral în nr.7 al revistei EDILITATEA, aici (paginile 71-75).

Pandemia de COVID-19 a avut și continuă să aibă un puternic impact economic, social și sanitar asupra României, revelând și chiar amplificând și mai mult unele dintre deficiențele sale structurale.

Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR – a fost elaborat de către autoritățile române pentru a răspunde acestor provocări, fiind transmis la Comisia Europeană la finalul lunii mai 2021. Comisia Europeană a adoptat în data de 27 septembrie 2021 o evaluare pozitivă a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi și împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE.

Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, respectiv să
consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia Europeană a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și
reformele cuprinse în plan:

  • sprijină tranziția verde și cea digitală
  • contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul Semestrului
    european, și
  • consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României.

Evaluarea favorabilă a PNRR de către CE a deschis calea pentru aprobarea acestuia de către Consiliul Uniunii Europene, ceea ce s-a și întâmplat în 28 octombrie 2021. Aprobarea planului de către Consiliu permite plata a 3,8 miliarde EUR sub formă de pre-finanțare, și anume 13% din suma totală alocată României.

Alocare financiară

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 EUR. România a solicitat Comisiei Europene sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 EUR și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență .

Componentele PNRR – Detalierea costurilor și a surselor de finanțare

Planul conține:
171 de măsuri: 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a:
● șase piloni și a  cincisprezece componente, după cum urmează:

Sursa foto: revista Edilitatea

În cele ce urmează ne vom concentra atenția asupra componentelor 1 și 3 din cadrul PNRR, Managementul apei, respectiv Managementul deșeurilor.

Componenta PNRR nr. 1 – Managementul apei

În sectorul de apă/apă uzată, Reforma 1 a acestei componente – Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene – are ca obiectiv îmbunătățirea capacității operatorilor regionali ai infrastructurii de apă, precum și a calității și eficienței colaborării dintre aceștia și autoritățile locale/asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), proprietarii infrastructurii de apă și canal. În acest scop, se vor efectua o serie de modificări legislative și de reglementare și investiții care vizează creșterea gradului de acces al populației, în special din zonele rurale, la un serviciu public de apă și canalizare conform cu cerințele legislației Uniunii Europene și asigurarea accesului tuturor categoriilor sociale la acest serviciu:

  • Investiția 1. Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene
  • Investiția 2. Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate
  • Investiția 3. Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente

Pentru mai multe informații privind investițiile în sectorul administrării apelor puteți consulta revista Edilitatea (paginile 72-74).

Componenta PNRR nr. 3 – Managementul deșeurilor

Obiectivul acestei componente este de a accelera procesul de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenire, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării
cu legislația UE aplicabilă și trecerii la economia circulară.

Această componentă cuprinde o reformă și 5 investiții, dintre care Investițiile 1. și 2. vizează dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune și, respectiv, infrastructură pentru gestionarea gunoiului de grajd.

Obiectivul acestor investiții este de a dezvolta și a moderniza sistemele de management integrat al deșeurilor și infrastructura de gestionare a deșeurilor
la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune ori, cum este cazul gunoiului de grajd, și la nivelul fermelor zootehnice.

Detaliere buget

Investiția va contribui la atingerea noilor obiective privind pregătirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale în temeiul Directivei (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Investițiile se bazează pe Planul național
de gestionare a deșeurilor, pe planurile județene de gestionare a deșeurilor și pe Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București și vor contribui la obiectivele de reciclare stabilite în pachetul privind economia circulară.

Implementarea acestei investiții include:
● înființarea de centre de colectare cu aport voluntar care să asigure colectarea separată a deșeurilor menajere pentru o serie de fluxuri de
deșeuri, având drept rezultat 565 de centre de colectare cu aport voluntar puse în funcțiune până la 30 iunie 2026;

● înființarea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local, în special în zonele cu blocuri de apartamente, având drept rezultat 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor puse în funcțiune până la 30 iunie 2026;

● centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane, având drept rezultat centre integrate de colectare a deșeurilor puse în funcțiune în 15 aglomerări urbane până la 30 iunie 2026;

● construirea de instalații de reciclare a deșeurilor în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare, având drept rezultat 26 de instalații de reciclare a deșeurilor puse în funcțiune până la 30 iunie 2026 în vederea
atingerii țintelor de reciclare ale Strategiei naționale privind economia circulară.

● construirea de platforme comunale și individuale pentru gestionarea gunoiului de grajd, platforme si echipamente pentru compostare și digestie anaerobă cu producție de biogaz.

Investițiile de mai sus vor fi conforme cu prevederile Planului național de gestionare a
deșeurilor, ale planurilor județene de gestionare a deșeurilor și ale Planului de gestionare a deșeurilor din Municipiul București, după caz.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență
în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Pregătiri pentru implementare

Ulterior primirii aprobării favorabile din partea CE, în data de 29 septembrie 2021, Guvernul României a aprobat planul de lucru pentru demararea proceselor
de implementare efectivă a PNRR. Astfel, până la adoptarea deciziei Consiliului UE
și inițierea elaborării Acordului operațional privind implementarea PNRR, se va urmări demararea procesului de implementare a Planului la nivel intern, prin crearea structurilor de specialitate la nivelul ministerelor/autorităților coordonatoare de
componente, elaborarea și aprobarea cadrului normativ de implementare a PNRR, elaborarea și punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR, constituirea Comitetului Interministerial de Coordonare, respectiv a Comitetului de Monitorizare a PNRR.

BIBLIOGRAFIE

1. NextGenerationEU: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat de Comisia Europeană

2. Planul Național de Redresare și Reziliență al României, evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene

3. Procesele referitoare la implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență au fost prezentate astăzi în ședința de guvern