Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

DSCN2865Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare  a deseurilor din plastic.

Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.

In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.

In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.

O astfel de statie era „obligatorie”  pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual; „neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.

Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.

Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions

10489659_668118396654825_2501188715197999947_nDeseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti 🙂 ).

Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.

DSCN2849

Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste

In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP.  Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.

Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions

  • deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
  • deseuri menajere provenite din deseurile stradale
  • deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.

Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene

Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.

In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.

Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:

  • deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
  • deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
  • deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.

Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.

Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.

Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!

 

Puteti citi si:

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

groapa-gunoi-2-luiza-puiu

Sursa: Mediafax

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.

Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi„, a spus ministrul Mediului.

Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – „deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.

Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.

Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona

Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.

Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.

Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.

Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

27260a51-a63d-41e7-80d3-d1c963698df6-1020x612

Sursa: The Guardian

Guvernul conservator respinge noile obiective UE de reducere a deșeurilor si crestere a gradului de reciclare, arata un document secret obtinut de jurnalistii de la The Guardian.

Noile obiective sunt asteptate sa dea un nou „suflu” pachetului de economie circulara retras oficial la inceputul lunii martie.

Suntem de parere ca trebuie sa se acorde o importanta mai mare altor masuri cum ar fi acordurile voluntare cu industria si acordarea de stimulente pentru modificarile de comportament” se mentioneaza in document.

În fiecare an, Marea Britanie aruncă șapte milioane de tone de alimente și o cantitate mult mai mare de produse electrice. Două milioane de televizoare sunt aruncate in Marea Britanie anual, chiar dacă in general, seturile sunt formate din 6% metal și 50% din sticla, care ar putea fi reciclate.

„Prin respingerea obiectivelor obligatorii de reducere a deșeurilor și de crestere a reciclării, guvernul conservator incurajeaza o politica a risipei și sufoca investițiile verzi„, a declarat europarlamentarul liberal Catherine Bearder.

Ieri Parlamentul European a adoptat o rezolutie provizorie privind utilizarea eficientă a resurselor si economia circulara, un prim pas pentru reintroducerea „pachetului” economiei circulare. Puteti consulta documentul aici.

În decembrie anul trecut, comisia a propus ca obiectivele pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri. Pachetul initial propunea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025. Până în 2030, se preconizează obiective de reciclare de 70% pentru deșeurile municipale, 90% pentru hârtie, 60% pentru plastic, de 80% pentru lemn și 90 % pentru metale feroase, aluminiu si sticla.

Organizatiile de mediu se tem că aceste obiective ar putea fi reduse sau chiar casate de la Bruxelles. Dar comisarul de mediu, Karmenu Vella, a declarat pentru The Guardian ca obiectivele stabilite sunt esentiale pentru succesul pachetului de economie circulara.

44,2% din deseuri reciclate in Anglia in 2013

Potrivit cifrelor publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (DEFRA) anul trecut, Anglia a reciclat 44,2% din deșeurile menajere în 2013, in timp ce in Tara Galilor si Scotia, procentul a fost mai ridicat.

Tinta de 70% reciclare a deșeurilor municipale pentru 2030 nu ar trebui să pună probleme semnificative pentru o țară atat de dezvoltata ca Marea Britanie, insa unele companii avertizează ca insasi obiectivul de 50% pentru 2020 incepe sa para destul de „inalt”. În prezent, un britanic genereaza aproximativ 403 kg de deșeuri menajere pe an.

Comisia va incepe lucrul la propunerea revizuita a pachetului de economie circulara in urmatoarele saptamani.

Puteti citi si:

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!