Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

DSCN1385Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Immagine 016 - Copy

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

ocean-plastic-for-clothing

Sursa: CBC News

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arata ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

Deșeurile din plastic reprezinta o problema serioasă pentru oceanele lumii; 20 de milioane de tone de plastic ajung aici anual, potrivit celor mai recente estimari ale Programului de Mediu al Organizatiei Natiunilor Unite (UNEP).

Materialele plastice biodegradabile au fost create pentru a contribui la reducerea deșeurilor. Cu toate acestea, raportul publicat luna trecuta, arata ca unii polimeri trebuie să fie expusi o perioada indelungata la temperaturi de peste 50 °C pentru a se dezintegra.

Aceste condiții sunt greu de gasit in natura, spune Peter Kershaw, unul dintre autorii studiului.

Când ajung în ocean, ratele de degradare sunt chiar mai mici, deoarece razele UV patrund mai greu aici” , a spus Kershaw.

E frig, e mai puțin oxigen. Deci, după ce ajunge în mare, ramane acolo o perioada lunga de timp…În esență oceanul este folosit ca un coș de gunoi”. Kershaw spune ca ar putea dura doi sau trei ani pentru unele materiale plastice biodegradabile să se dezintegreze.

„Uita” de reciclare

Dacă reciclezi plastic nu vrei să ai nimic de-a face cu materiale plastice biodegradabile”, spune Kershaw. „Dacă se amestecă plasticul standard cu cel biodegradabil se pot compromite proprietățile plasticului original.”

Chiar și atunci când plasticul biodegradabil se dezintegreaza, fragmentele pot reprezenta o amenințare pentru ocean.„Fiecare dintre aceste fragmente, se comportă atunci exact la fel ca o piesă standard de polietilenă”, adaugă Kershaw.

Obiectele pot dezintegra, dar raman o multime de microplastice iar acestea au propriile probleme legate de impactul asupra mediului.
Ingestia microplasticelor obtinute fie in procesul de fabricare fie in urma descompunerii plasticului, a fost des raportata in organisme marine, inclusiv păsări, pește, midii, viermi și zooplancton.

Unele dovezi sugerează de asemenea, că etichetarea produselor ca „biodegradabile” creste tendinta oamenilor de a arunca deseurile pe jos, crezand ca de fapt, nu genereaza deseuri.

Un alt studiu realizat de UNEP și partenerii sai in 2014 estimează că aproximativ 280 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel global in fiecare an si doar un procent foarte mic este reciclat. În schimb, cantitati semnificative de plastic ajung în oceanele lumii, provocand daune de miliarde de dolari ecosistemelor marine.

Cum putem contribui noi la reducerea acestei probleme? Este simplu … Trebuie sa incercam sa consumam cat mai putin plastic (putem incepe foarte usor, cu reducerea pungilor de unica folosinta pe care le cumparam de la supermarketuri) si sa incercam sa reciclam cat mai mult.

Gasiti raportul integral aici.

Puteti citi si:

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Proiect de lege pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA: program de granturi pentru sustinerea initiativelor Zero Waste

environmental-law

Sursa foto: Snipview

Actorii implicati in domeniul reciclarii apreciaza un nou proiect de lege propus in Congresul Statelor Unite care ar urma sa autorizeze un program de granturi pentru finantarea proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Documentul de extindere si dezvoltare a proiectelor „Zero Waste” (HR 3237) prevede un program de granturi pentru Agentia de Protectie a Mediului din SUA care ar finanta eforturile guvernamentale pentru lansarea de tehnologii, investitii in infrastructura si sustinerea dezvoltarii proiectelor de reducere, reutilizare si reciclare a deseurilor.

Proiectul de lege a fost propus pe data de 28 iulie de Democratul Keith Ellison (Minneapolis) catre Comitetul de Comert si Energie din Camera Reprezentantilor.

,,Acest program de granturi inclus in legislatie va oferi surse de investitii critice pentru infrastructura si tehnologie si va contribui la atingerea obiectivului de a dezvoltare durabila a Americii in viitor„, a declarat Mark Lichtenstein, presedinte si CEO al Coalitiei Nationale pentru Reciclare intr-o scrisoare adresata lui Ellison.

Si Consiliul pentru Compostare al SUA a avut remarci pozitive la adresa proiectului de lege: „Sustinem aceasta initiativa si toate eforturile care ajuta la divertarea deseurilor organice de la groapa de gunoi si directionarea catre compostare. Finantarea parteneriatelor publice/private ar trebui sa fie in beneficiul atat al afacerilor locale, cat si al mediului inconjurator”.

In luna aprilie, Ellison a vorbit despre intentia sa de a introduce acest proiect de lege dupa ce a vizitat un cartier de cumparaturi din Minneapolis care a implementat un program comercial de compostare cu un grant de 10.000$.

In conformitate cu prevederile acestei legi, pentru a castiga un grant, autoritatea locala trebuie sa stabileasca foarte clar obiectivele de prevenire, reciclare, reutilizare si compostare a deseurilor, precum si un program de educatie publica. Beneficiarii granturilor vor putea sa se partenerieze cu grupuri din sectorul privat.

Proiectul de lege ar urma sa autorizeze pentru programul de granturi o suma de 100 milioane de dolari pentru anii fiscali 2016 – 2021. Daca va fi aprobat, Congresul american va trebui in continuare sa gaseasca si sursele de finantare.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti citi si:

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030