Asigurarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor municipale generate de populatie Ce, cum, unde?

Photo by Paweł Czerwiński on Unsplash

Dupa cum scriam intr-un articol anterior, autoritatile publice locale au obligatia legala a “asigurarii unui sistem de colectare selectiva a deseurilor de la populatie”. Aceasta obligatie vine atat din Legea 211/2011 (republicata), cat si din diverse acte normative ulterioare, dintre care cel mai recent este OUG 74/2018.

Colectarea selectiva – sau, mai corect spus, separata – a deseurilor generate de institutii sau persoane fizice este un termen bine cunoscut sau cel putin vehiculat intensiv. Aplicarea, insa, este dificila sau cel putin asa este perceputa. Intr-adevar, rezultatele nu apar peste noapte, iar consecventa si rabdarea sunt extrem de importante.

Primariile sunt obligate sa colecteze separat deseurile generate in cadrul institutiei, dar sunt direct raspunzatoare si de gestionarea deseurilor municipale, provenite de la populatie, ceea ce conduce la o serie de confuzii si neintelegeri pe care vom incerca sa le clarificam in continuare.

Ce deseuri colectam selectiv?

Conform normelor legislative, Primariile au obligatia de a pune la dispozitie sisteme de colectare selectiva cel putin a deseurilor de hartie, metal, plastic si sticla. Implicit, fractia de deseuri reziduale (sau amestecate, mixte, menajere, umede) constituie a cincea categorie care se va colecta separat. Interdictia de-a elimina amestecat deseuri din echipamentele lectrice sau deseuri cu continut periculos (de exemplu baterii, becuri fluorescente, chimicale, etc) complica lucrurile si mai mult: teoretic, primaria ar trebui sa asigure servicii de colectare separata si a acestor categorii de deseuri.

Tinta de reducere a cantitatilor depozitate, atat de discutata, s-a pastrat neschimbata: cel putin jumatate din cantitatea totala de deseuri municipale generate trebuie deviata de la depozitare, pana la sfarsitul anului 2020. Pana una-alta, Romania nu are o situatie clara cu privire la cate deseuri genereaza, cantitatile raportate de 270 kg/cap de locuitor sunt grosier subestimate (sub 60% fata de  media celorlalte tari din Europa de Est).

Cum colectam selectiv deseuri?

Pentru a evita sanctiuni cuprinse intre 5.000 lei si 15.000 lei (Legea 211/2011, cu modificari si completari ulterioare), Primaria trebuie sa asigure si sa raspunda de colectarea separata, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a celor menajere periculoase. De asemenea, tot Primaria pune la dispozitie spatii necesare si containere pentru colectarea separata a deseurilor, pe fluxuri de materiale, si asigura functionalitatea acestora. Nu este obiectul acestui articol discutarea costurilor de natura fiscala pe care UAT-ul le acumuleaza catre Fondul pentru mediu, pe considerente de natura similara, insa vom reveni asupra acestora intr-un articol viitor.

Unde anume colectam selectiv?

Implementarea sistemelor de colectare in mod selectiv a deseurilor municipale se realizeaza la sursa, adica in locul in care acestea se genereaza: la domiciliu sau, respectiv, la locul de derulare a activitatii economice din care rezulta deseurile respective. Spre exemplu, containerele de culori diferite se vor atribui fiecarui generator de deseuri sau beneficiar al serviciilor de salubrizare. Preluarea deseurilor (golirea) se poate realiza in intervale temporale diferite, in containere sau alte capacitati de manipulare departajate, separat, pe tipuri de deseu, de catre colectorul de deseuri, de preferat in baza unor contracte clare, cu clauze explicite in acest sens.

Colectarea separata a deseurilor este un proces continuu, urmat de reciclare, proceduri de valorificare energetica sau alte forme de valorificare si in ultimul rand eliminare. Deseurile destinate eliminarii sunt acelea care nu se pot supune nici unei forme de valorificare sau reciclare, conform legislatiei nationale in vigoare si, adeseori, conform viabilitatii economice a acestor operatiuni. Lipsa instrumentelor financiare, insa, este cel mai comun motiv pentru care operatorii aleg sa incalce legea, ducand la depozitare deseuri a caror eliminare prin depozitare este explicit interzisa de legislatie.

Definirea legala a unor termeni specifici

  • deseu – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce
  • producator de deseuri – producatorul initial de deseuri sau orice persoana care efectueaza operatiuni de preprocesare, amestecare sau de alt tip, care duc la modificarea naturii sau a compozitiei acestor deseuri
  • gestionarea deseurilor – colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea deseurilor, inclusive supervizarea acestor operatiuni si intretinerea ulterioara a amplasamentelor de eliminare, inclusiv actiunile intreprinse de un comerciant sau un broker;
  • reciclare – orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt reprocesate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică si reprocesarea in vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operatiunile de rambleiere
  • eliminare – orice operatiune care nu este o operatiune de valorificare, chiar si in cazul in care una dintre consecintele secundare ale acesteia ar fi recuperarea de substante sau de energie

NOU!!! prin OUG 74/2018, apar noi precizari in ceea ce priveste subclasificarea deseurilor municipale:

  1. deseuri amestecate si deseuri colectate separat de la gospodarii, inclusiv hartia si cartonul, sticla, metalele, materialele plastice, biodeseurile, lemnul, textilele, ambalajele, deseurile de echipamente electrice si electronice, deseurile de baterii si acumulatori si deseurile voluminoase, inclusiv saltelele si mobila;
  2. deseuri amestecate si deseuri colectate separat din alte surse in cazul in care deseurile respective sunt similare ca natura si compozitie cu deseurile menajere. Deseurile municipale nu includ deseurile de productie, agricultura, silvicultura, pescuit, fose septice si reteaua de canalizare si tratare, inclusiv namolul de epurare, vehiculele scoase din uz si deseurile provenite din activitati de constructie si desfiintari

Articol in colaborare www.ecoteca.ro  si www.raportare-mediu.ro

Bucurestiul, in continuare, cel mai poluat oras din Europa

image-2009-04-5-5551713-56-poluarea-din-bucuresti

Sursa: hotnews.ro

De cativa ani, Bucurestiul detine titulatura de cel mai poluat oras din Europa. Statisticile recente confirma in continuare, acest statut.

„Vara avem temperaturi de 30, 40 de grade. Din cauza aceasta se formeaza o zona de joasa altitudine, adica gazele generate de transportul rutier sub efectul soarelui si al caldurii se transforma intr-un ozon foarte periculos de joasa altitudine”, spune Cornel Belciug, de la Asociatia Green Revolution.

Conform acestui calcul, cel putin 90 de zile anual, in oras sunt depasite limitele acceptate de poluare. Spre comparatie, media europeana este de doar 35 de zile pe an. In Bucuresti se gasesc 38 de micrograme de particule de poluare pe metru patrat de aer, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat limita maxima admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Santierele de constructii si depozitele de deseuri – surse importante de poluare a aerului

Pe langa emisiile cauzate de transport si industrie, nu trebuie sa uitam ca, o `contributie` importanta in mentinerea situatiei actuale o au sutele de santiere care nu respecta normele de mediu dar si depozitele de deseuri `conforme` din jurul capitalei.

Un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, in 2011, asupra a 5 santiere din Bucuresti, a relevat faptul ca 4 din cele 5 santiere urmarite, incalcau normele de mediu: nu se luau masurile necesare pentru reducerea prafului (emisiile de pulberi produse depaseau limitele admise, drumurile de santier nu erau intretinute corespunzator prin nivelare si stropire, lipseau rampele de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier) iar materialele de constructii si deseurile de pe santier nu erau gestionate corespunzator (deseurile erau descarcate in canalizarea orasului, materialele de constructii nu erau depozitate in locuri special amenajate, deseurile industriale nu erau colectate corespunzator, apele uzate tehnologice nu erau epurate inainte de deversarea in reteaua oraseneasca).

In ceea ce priveste, depozitele de deseuri `conforme` din apropierea Bucurestiului, aerul irespirabil din aceste zone si deseurile purtate de vant pe zeci de kilometri sunt dovezi clare ca situatia nu este tocmai `conforma` cu standardele de mediu, in aceste zone.

Ce masuri se iau pentru imbunatatirea problemei

„S-au instalat niste instrumente de masura si de informare. Majoritatea nu functioneaza. In felul acesta, Agentia de Protectia Mediului raporteaza date mai mult din exteriorul Capitalei si asa datele arata mai bine decat in realitate”, spune Nicusor Dan, presedintele Asociatiei `Salvati Bucurestiul`.

In timp ce autoritatile romane trateaza cu superficialitate aceasta problema, organizatiile europene de mediu desfasoara campanii de informare si constientizare privind gravitatea situatiei si cauta solutii pentru imbunatatirea ei. O astfel de campanie, `Every breath we take` a fost derulata de Agentia Europeana de Mediu, in 2013. Campania a cuprins numeroase statistici, analize, propuneri legislative dar si proiecte pentru reducerea poluarii aerului la nivel european.

Colegii de la Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila ofera mai multe informatii legate de campania `Every breath we take`, aici.

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

Philip-Ross-Mycotecture-1-537x393

Sursa: Inhabitat

Philip Ross, un american pasionat de studiul ciupercilor a dezvoltat o tehnica de folosire a acestora ca materiale de constructii.

Sub suprafata solului, ciupercile formeaza o retea larga de radacini subtiri, numite micelii. Ross a descoperit ca atunci cand se usuca, acestea pot fi folosite in combinatie cu apa pentru a forma un mucegai; mucegaiul format devine un material de constructie foarte puternic, rezistent la foc. Miceliul uscat poate fi crescut in orice forma si are o consistenta remarcabila care il face mai puternic decat betonul.

Materialul organic si compostabil 100% a starnit interesul organizatiei non-profit MoMa PS1 din New York, care promoveaza arta experimentala. Cu sprijinul acestei organizatii se construieste la momentul actual Hy-Fi Mushroom Tower Pavillion o cladire cu trei turnuri construita din caramizi formate din micelii si coceni de porumb.

Cladirea va fi amplasata in fata Muzeului de Arta Moderna din New York pe perioada verii, pentru a promova utilizarea materialelor de constructie alternative.

Avandajul folosirii acestor caramizi il reprezinta reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de carbon si posibilitatea de a fi compostate dupa demolarea cladirii.
In imaginea de mai sus gasiti o structura construita din caramizi din ciuperci Ganoderma. Acestea au fost crescute la o ferma din California si stivuite in arcuri. O varietate de lacuri si finisaje pot fi aplicate pe stratul exterior al caramizilor pentru a le etansa si a le da un aspect lucios.

Ross a brevetat deja aceasta procedura numita de el Mycotecture si intentioneaza sa o introduca in productia regionala de biomateriale. In prezent, diverse obiecte construite prin aceasta procedura se afla la mai multe muzee din intreaga lume.

O solutie pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania

Aceasta procedura ar putea reprezenta o solutie si pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania, unde foarte putine dintre aceste deseuri sunt valorificate. Potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) numai in 2011 au fost colectate 531,78 mii de tone de deseuri provenite din constructii/demolari (150,69 mii de tone au fost colectate numai in zona Bucuresti-Ilfov).

ANPM precizeaza ca `o mare parte din cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata de agenti economici, a fost utilizata la umplerea gropilor sau predata agentilor economici din domeniul constructiilor pentru valorificare`.

Nu stim cat reprezinta `o mare parte` in procente, insa atata timp cat nu exista reglementari clare referitoare la deseurile din constructii, cele mai multe dintre acestea vor ajunge in continuare la gropile de gunoi.