Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

84919e22-51a8-43ee-ba7c-c58f86d37485-2060x1373

Sursa: The Guardian

In general, deseurile din canalizari suscita interesul doar atunci cand ploile torentiale transforma strazile in mici „rauri” (vedeti cazul Timisoarei de acum o luna). In rest, ele provoaca pagube uriase statiilor de epurare fara sa aiba vre-un ecou semnificativ asupra populatiei.

Nu mai puţin de 35 de milioane de euro au fost investiţi în staţia de epurare a Timişoarei, care a fost pusă în funcţiune în 2011. “Deșeurile aruncate în canalizare și ajunse în stația de epurare îngreunează însă procesul tehnologic și pun în pericol utilaje scumpe. Facem apel la toți cetățenii Timișoarei să nu arunce în rețeaua de canalizare a orașului obiecte sau substanțe care duc la colmatarea ori la defectarea ei”, transmitea Aquatim, dupa „inundatia” din august petrecuta in Timisoara.

Muntii de grasime din retelele de canalizare reprezinta un flagel in intreaga lume si pot „creste” pana la lungimea unui Boeing 747, potrivit The Guardian.

Orase ca Londra, Cardiff, Melbourne, New York si Denver cauta in permanenta solutii pentru reducerea deseurilor subterane in conditiile in care majoritatea strazilor lumii risca sa fie inundate in orice clipa din cauza cantitatilor uriase de deseuri aflate in canalizari. Acum 2 ani, un „munte” de grasime dintr-o canalizare din Bristol a provocat o deversare accidentala a apelor uzate in raul Trym din Marea Britanie, provocand moartea a sute de pesti.

Principalii vinovati pentru muntii de grasime, pe langa consumatorii casnici, sunt industriile de tip Horeca.

Până în prezent, educația este arma primară în marile orașe. New York, Dallas si Newcastle au lansat programe de informare a locuitorilor cu privire la problemele generate de aruncarea grasimilor in canalizari. Campanii ca „Cease the Grease” („Opriti grasimea!”) sau „Love your drain” („Iubeste-ti canalizarea”) invata cetatenii sa reduca deseurile din sistemele de scurgere.

Anul trecut actiunile de inlaturare a grasimii din canale a costat municipalitatea din New York, 4,65 milioane $.

În oraș, fiecare afacere care generează grăsimi si ulei trebuie să aibă interceptoare de grasimi pentru a impiedica substanțele sa ajunga in canalizari, în conformitate cu reglementările de canalizare din oraș. O „capcană” este conectata la o chiuveta de țevi și separă grăsimile din apele uzate. În interceptor, grăsimile si uleiul plutesc pana cand pot fi adunate, in timp ce apele uzate trec prin separator si ajung in sistemul de canalizare.
Inspectorii orasului verifica frecvent echipamentul, asigurandu-se ca interceptoarele sunt instalate si folosite corespunzator. Firmele pot fi amendate cu pana la 10.000 $ pe zi pentru fiecare încălcare.

Există numeroase solutii tehnologice prin care se incearca diminuarea acestei probleme. În Belfast, Irlanda de Nord o companie furnizoare de apă oferă un dispozitiv pâlnie, care permite strangerea grasimii intr-o sticla inainte de ajunge in canalizare. Studenții de la Universitatea Sheffield au inventat „fatberglar”(„hotul de grasimi”), un dispozitiv care poate fi montat sub chiuveta, „insamantat” cu bacterii special concepute pentru degradarea grasimilor.

Compania EcoSciences din New York incearca sa convinga municipalitatile sa foloseasca o mica tableta care degradeaza aerob deseurile organice atunci cand este adaugata in sistemele de scurgere.

Numeroase orase solicita firmelor sa instaleze „capcane” pentru grasimi, pentru a bloca substantele inainte de ajunge la liniile de canalizare. Din pacate, companiile privatizate care se ocupa de ingrijirea canalizarilor (cum e de exemplu, Thames Water în Londra) nu au de cele mai multe ori, dreptul de a inspecta hotelurile si restaurantele pentru a se asigura ca gestioneaza corespunzator grasimile.

Un caz fericit este cel al Dublin-ului unde compania care se ocupa de furnizarea apei, Irish Water se afla in proprietatea statului. Orasul cheltuie 1 milion EUR anual pentru mentinerea canalizarii sale, iar din 2008 Consiliul a introdus un program de control si prevenire a deseurilor din canalizari. O echipă de conformitate efectuează 8.000 de inspectii pe an, în timp ce o „harta de risc” dezvoltata de Irish Water ii perimite sa programeze mai bine inspectiile si actiunile de intretinere preventiva.Potrivit lui Tom Curran, la University College din Dublin, Consiliul a redus numărul de blocaje de canalizare de la 1.000 pe an până la 50. Ultimul mare blocaj de grasime a fost acum cinci ani.

Alte orașe incearca sa gasesca utilizari legitime ale grasimilor si uleiurilor. În San Francisco si Atlanta, ele sunt transformate în combustibil biodiesel, care este folosit pentru alimentarea autobuzelor școlare, autoturismelor și diverselor echipamente.

Compania Thames Water din Londra care se confruntă cu un cost estimat de 1milion £ în fiecare lună pentru a menține cei 109 000 km de canalizare in stare corespunzatoare are, probabil, cel mai inovator plan dintre toate, alimentarea cu energie si caldura rezultata din grasimi a statiei de epurare din cartierul londonez Beckton.

Statia de valorificare a grasimilor, dezvoltata de compania de utilitati 2OC printr-o intelegere de 200 milioane £ cu Thames Water, oferă energie din surse regenerabile și caldura statiei de epurare din Beckton. Când va deveni pe deplin operaționala în această lună, va furniza 130GWh de energie electrică pe an – mai mult de jumatate va proveni din grasimile urbane, 30 de tone pe zi, colectate de la restaurante și din canalizari apoi lichefiate. (Restul de combustibil necesar centralei va veni din grăsimi animale și uleiuri vegetale uzate; nu se folosesc uleiuri virgine in cadrul statiei).

Metoda este inovatoare și eficace. Cu toate acestea, planurile de a construi inca 7 statii de acest tip au fost scufundate.În primul rând, o directivă europeană privind generarea si transmiterea de energie a forțat compania de electriciate National Grid sa intrerupa colaborarea cu 2OC. În al doilea rând, deși statia Beckton a fost acreditata pentru furnizarea de energie regenerabila cu Renewables Obligation Certificate – principala schema de suport pentru proiectele de energie electrica din UK- Guvernul Conservator a decis sa retraga toate subventiile pentru acest domeniu (exceptie fac proiectele offshore privind energia eoliana); in acest caz modelul Beckton nu poate fi replicat.

Se pare ca si in UK statul pune piedici industriilor din domeniul energiei regenerabile, lucru care se intampla frecvent in Romania.

Intre timp, pana sa ajungem la astfel de solutii „SF” pentru Romania, ne consolam cu initiative pilot (dar laudabile) de colectare a deseurilor de grasimi si ulei de la populatie cu cargobiciclete (Uleiosul in Bucuresti si Borcanul cu ulei in Timisoara).

Daca si dvs v-ati convins cat de periculoase sunt aceste deseuri, nu ezitati sa-i contactati atunci cand aveti uleiuri uzate sau grasimi! Locul lor nu este in canalizare!

Gasiti articolul integral aici.

Puteti citi si:

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

 

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

jrc-food-waste-kitchen

Sursa: Comisia Europeana

Un nou studiu realizat la cererea UE si publicat in Environmental Research Letters arata ca locuitorii din 6 tari europene risipesc in medie 123 kg de mancare/cap de locuitor.

Aproape 80% din alimentele risipite (cca 97 kg) sunt comestibile si ar trebui recuperate. Raportat la media UE, inseamna ca 47 de milioane de tone de deseuri alimentare ar putea fi evitate anual.

Oamenii de stiinta care au realizat studiul au luat in calcul resursele de apa si azot folosite la prepararea hranei pentru o mai buna acuratete a datelor.

Studiul numit „Lost water and nitrogen resources due to EU consumer food waste”, a fost alcatuit pe baza datelor furnizate de 6 tari – Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania si Romania.
In cadrul studiului a fost luata in vedere atat risipa alimentara din gospodarii cat si cea din sectorul „catering” (restaurante, scoli).

Fără nicio surpriză, alimentele care se risipesc cel mai mult sunt fructele, legumele, cerealele și carnea.

Prin asocierea datelor, cercetatorii au reușit să afle că un locuitor al Marii Britanii risipește in medie, echivalentul unei cutii de conserve pe zi. Românii, care sunt cel mai puțin risipitori dintre locuitorii statelor studiate, risipesc echivalentul unui măr pe zi de persoană.

Extrapolând datele la celelalte state ale UE, cercetătorii au ajuns la concluzia că europenii risipesc anual 22 de milioane de tone de hrană, ceea ce corespunde unei pierderi de apă (necesară pentru producerea acestor alimente) de 57 de kilometri cubi pe an.

Un alt studiu realizat de Organizatia Natiunilor Unite, la nivel mondial de acesta data, arata ca prin reducerea cu 25% a risipei globale alimentare ar putea fi hranita toata populatia care sufera in prezent de foame, respectiv 795 de milioane de oameni.

In fiecare an la nivel mondial sunt risipite 1,3 miliarde de alimente, aproape un sfert din cantitatea totala de hrana produsa; dintre acestea 45% sunt fructe si legume, 35% peste, 30% cereale, 20% produse de baza si 20% carne.

Puteti consulta studiul european aici.

Studiul ONU il gasiti aici.

Puteti citi si:
„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara