Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Dupa deschiderea unor supermarketuri Zero Waste in Franta si Germania a venit randul restaurantelor care promoveaza acest concept – de aceasta data in Marea Britanie.

20141202TSMF

Sursa: Cleaning Matters

Bucatarul-sef Douglas McMaster, foarte cunoscut si apreciat in Marea Britanie a deschis prima cantina Zero Waste si spera ca proiectul lui sa inspire cat mai multe companii sa urmeze exemplul.

Motivat de dorința de a schimba atitudinea oamenilor fata de deșeuri și de a încuraja un sistem alimentar mai “conștient”, tânărul bucătar a deschis în luna octombrie Silo, o brutărie/cafenea /restaurant într-un depozit monocromatic in Brighton. Cantina, care reciclează toată deșeurile sale, se bazează pe un prototip mai mic configurat cu succes de McMaster in Melbourne.

Ingredientele de bază în forma lor cea mai pură sunt livrate fara ambalaje direct de la fermieri si producatori (majoritatea locali) in containere reutilizabile. In plus Silo genereaza propriile produse ca unt, branza, paine si alcool.”Eu îl numesc un sistem alimentar cu un stil pre-industrial…Este un mod de a produce si a aproviziona respectand alimentele cum faceam in urma cu 100 de ani”, declara McMaster.

Acest sistem reduce tone de alimente prin propunerea unui meniu mai restrans – avand in vedere ca “mai multe optiuni creeaza mai multe deseuri”, dupa cum marturiseste bucatarul sef, atentionand ca meniul este strict sezonier si servit pe farfurii realizate din pungi de plastic reciclate.

Nici un rest alimentar nu este irosit datorita unei masini de compostare in valoare de £22,000, care este capabila sa obtina 60kg de compost peste noapte – prima de acest tip folosita intr-o bucatarie comerciala Marea Britanie, potrivit lui McMaster.

Acumulam toate deșeurile naturale într-o găleată și la sfârșitul zilei merg direct in masina de compostare „, spune el. „Nu trebuie să faci nimic si nu apesi pe niciun buton – poti uita de ea. De fapt ne ajuta sa economisim timpul pentru ca nu trebuie sa scoatem containerele la sfarsitul zilei, sa le golim si sa plasam altele”.

În prezent, compostul este luat de cineva care are nevoie de el în schimbul unor plante gratuite. În timp ce acest lucru poate suna idealist, McMaster este conștient de importanța transformarii acestui risc intr-o actiune sustenabila atat financiar cat si din punct de vedere etic.

Composterul nu este ieftin pentru că este un design nou și foloseste noi tehnologii, dar afacerile locale pot partaja costurile unei astfel de mașini și să lucreze împreună pentru a face aceasta afacere viabila atat din punct de vedere financiar cat și ecologic. Noi impartim masina noastră cu alte cinci întreprinderi.

“Minuni” in lucrul cu apa

Silo nu vizeaza doar reducerea risipei alimentare. Apa reziduala produsa de masinile de cafea este filtrata prin osmoză inversă – un proces care separă moleculele de apă pură din apa gri. Apa pura este refolosita în mașinile de cafea, care potrivit lui McMaster ajută la crearea unui gust “curat” care reprezintă aroma adevărată a cafelei, în timp ce apa gri este folosita pentru a spăla toaletele.

O altă inovație este data de refuzul lui McMaster de a folosi produse chimice pentru a menține curățenia și igiena la fața locului. În schimb, foloseste EOwater –apa acida electrolizata și alcalinizata care a fost inițial creata în Japonia pentru curățarea rănilor deschise. Mașina de £30.000 transforma apa intr-un dezinfectant antibacterian non-toxic si natural care se pretinde a fi mai eficace decât săpunul si înălbitorul.

Apa electrolizata este naturala și este creata la fața locului, astfel încât nu sunt folosite ambalaje si nu implica alte deseuri sau consum de energie”, explica McMaster.

Provocări culinare

Toate aceste procese l-au ajutat pe Silo sa recicleze aproximativ 95% din deseuri, dar McMaster spune restul de 5% a fost un “coșmar”.

Curatarea cuptoarelor:Anumite cuptoare sunt fabricate pentru a fi curățate cu aceste produse speciale chimice care vin în ambalaje foarte risipitoare Asta nu e ceea ce ne dorim, dar este modul în care cuptoarele sunt construite și, din păcate, avem nevoie de ele pentru a crea ceea ce dorim să creăm.

A încerca sa schimbi lucrul asta e foarte dificil. Deci, ceea ce facem noi este o curățare de mână într-un fel de spălare fierbinte. Dar când ai un pui, iar grăsimea este scurge pe cealalta parte și el este copt la 250 de grade, nu este foarte usor sa cureti.

Cea mai mare provocare pentru McMaster ramane schimbarea atitudinii oamenilor fata de deșeuri – și nu doar a potentialilor clienti. Recent, un nou furnizor a adus un ambalaj care nu era în conformitate cu politica-zero deșeuri promovata de Silo chiar după ce bucătarul-șef i-a explicat întregul concept. Dar McMaster, un fost BBC Young Chef of the Year, nu se lasa cu una cu doua.

Este vorba despre încercarea de a schimba procesele de gândire ale oamenilor în rutina de zi cu zi și de a-i încuraja să-si insuseasca aceste idei în loc de a accepta lucrurile pur si simplu fara sa-ti pui niste intrebari”, spune el. “Nu e ușor pentru că nu toată lumea crede ca mine, dar trebuie sa incepem de undeva!

Puteti citi si:

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan