Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

ocean-plastic-for-clothing

Sursa: CBC News

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arata ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

Deșeurile din plastic reprezinta o problema serioasă pentru oceanele lumii; 20 de milioane de tone de plastic ajung aici anual, potrivit celor mai recente estimari ale Programului de Mediu al Organizatiei Natiunilor Unite (UNEP).

Materialele plastice biodegradabile au fost create pentru a contribui la reducerea deșeurilor. Cu toate acestea, raportul publicat luna trecuta, arata ca unii polimeri trebuie să fie expusi o perioada indelungata la temperaturi de peste 50 °C pentru a se dezintegra.

Aceste condiții sunt greu de gasit in natura, spune Peter Kershaw, unul dintre autorii studiului.

Când ajung în ocean, ratele de degradare sunt chiar mai mici, deoarece razele UV patrund mai greu aici” , a spus Kershaw.

E frig, e mai puțin oxigen. Deci, după ce ajunge în mare, ramane acolo o perioada lunga de timp…În esență oceanul este folosit ca un coș de gunoi”. Kershaw spune ca ar putea dura doi sau trei ani pentru unele materiale plastice biodegradabile să se dezintegreze.

„Uita” de reciclare

Dacă reciclezi plastic nu vrei să ai nimic de-a face cu materiale plastice biodegradabile”, spune Kershaw. „Dacă se amestecă plasticul standard cu cel biodegradabil se pot compromite proprietățile plasticului original.”

Chiar și atunci când plasticul biodegradabil se dezintegreaza, fragmentele pot reprezenta o amenințare pentru ocean.„Fiecare dintre aceste fragmente, se comportă atunci exact la fel ca o piesă standard de polietilenă”, adaugă Kershaw.

Obiectele pot dezintegra, dar raman o multime de microplastice iar acestea au propriile probleme legate de impactul asupra mediului.
Ingestia microplasticelor obtinute fie in procesul de fabricare fie in urma descompunerii plasticului, a fost des raportata in organisme marine, inclusiv păsări, pește, midii, viermi și zooplancton.

Unele dovezi sugerează de asemenea, că etichetarea produselor ca „biodegradabile” creste tendinta oamenilor de a arunca deseurile pe jos, crezand ca de fapt, nu genereaza deseuri.

Un alt studiu realizat de UNEP și partenerii sai in 2014 estimează că aproximativ 280 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel global in fiecare an si doar un procent foarte mic este reciclat. În schimb, cantitati semnificative de plastic ajung în oceanele lumii, provocand daune de miliarde de dolari ecosistemelor marine.

Cum putem contribui noi la reducerea acestei probleme? Este simplu … Trebuie sa incercam sa consumam cat mai putin plastic (putem incepe foarte usor, cu reducerea pungilor de unica folosinta pe care le cumparam de la supermarketuri) si sa incercam sa reciclam cat mai mult.

Gasiti raportul integral aici.

Puteti citi si:

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

Sursa: Ecologic.rec.ro

Materiale biodegradabile sunt prezentate deseori ca o soluție ecologică pentru protejarea mediului înconjurător. Există însă unele studii care contrazic „beneficiile extraordinare“ pe care le aduc ambalajele biodegradabile.

Se poate spune că termenul de pungă din material biodegradabil este unul destul de elegant. Microorganismele pot să descompună materialele plastice biodegradabile în apă, dioxid de carbon, precum şi biomasă fără resturi chimice. Cu toate acestea, există o mulţime de confuzii privind aceste materiale plastice „ecofriendly“.

Unele pungi biodegradabile nu se descompun daca nu sunt expuse la lumina sau oxigen

Pungile din plastic biodegradabil sunt create folosind materiale care se vor descompune complet după o anumită perioadă de timp. Cele mai multe pungi din plastic biodegradabil se spune că se descompun în trei ani sau chiar mai devreme. Pungile nu lasă nici o urmă vizibilă şi sunt complet inofensive pentru mediu. Acestea au nevoie de două elemente cheie pentru a se descompune şi anume oxigen şi lumină.

Prin urmare, pungile din plastic biodegradabil nu încep să se descompună de la data fabricaţiei, ci numai după ce au fost expuse la lumină şi aer. Mulţi retaileri şi companii au îmbrăţişat utilizarea de pungi biodegradabile. Deşi există multe beneficii reale, există o serie de preocupări care trebuie să fie abordate.

Una din preocupările cheie privind pungile biodegradabile este că, în cazul în care nu sunt eliminate corect, acţiunea de descompunere nu va avea loc. Unele pungi biodegradabile nu se vor descompune daca nu vor fi expuse la lumină sau oxigen. Ceea ce înseamnă, că nu se pot descompune în depozitele de deşeuri. Condiţiile atmosferice pot afecta modul în care acestea se descompun. Există însă rapoarte care arată că pungile biodegradabile lasă urme de metale şi alte minerale în mediul înconjurător.

Acest cuvânt «biodegradabil» a devenit destul de atractiv pentru oamenii de afaceri care încearcă să obţină cât mai mulţi bani şi cât mai repede, pentru că se ştie că termenul eco-friendly este un cuvânt care produce bani“, a declarat Ramani Narayan, profesor de inginerie chimică şi biochimică la Universitatea de Stat din Michigan.

Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Michigan a arătat că aditivii, care ar trebui să contribuie la descompunerea polietilenei şi a foliei din polietilen tereftalat, nu funcţionează în situaţii obişnuite de eliminare, aşa cum sunt depozitele de deşeuri sau procesul de compostare.

Astfel rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat pe o perioadă de trei ani de zile a fost efectuat pe cinci aditivi şi trei categorii de biodegradare. Echipa a organizat procesul de biodegradare cu oxigen (compostarea), biodegradarea fără oxigen, într-un digestor anaerob (depozit de deşeuri) sau pur şi simplu pungile au fost îngropate. De asemenea, în studiu a mai fost precizat faptul că testele au fost realizate atât pe plasticele amestecate cu aditivi, cât şi pe cele fără aditivi. Organizatorii studiului s-au aşteptat ca materialele cu aditivi să se descompună astfel încât microorganismele să le poată folosi ca hrană, dar din păcate experimentul efectuat nu a demonstrat acest lucru.

32_rr

Sursa: Ecologic.rec.ro

Totodată, Comisia Federală de Comerţ din SUA a cerut companiilor producătoare care utilizează adjectivele „prietenoase cu mediul înconjurător (eco-friendly)“, „totul natural (all natural)“ sau „biodegradabil (biodegradable)“, să aducă dovezi concrete şi studii care să confirme acest lucru. De asemenea, anul trecut această comisie a solicitat companiilor de profil, dovezi ştiinţifice şi de încredere care să dovedească că pungile produse din material biodegradabil se vor descompune aşa cum este precizat pe fiecare pungă, că sunt oxodegradabile, mai exact că se vor descompune în timp, daca sunt expuse la oxigen.

„Am transmis companiilor solicitarea ca eticheta de oxodegradabil ar trebui schimbată în oxofragmentare, deoarece plasticul nu se degradează, se fragmentează, iar în timp acest plastic se va descopune în fragmente mici la fel de toxice“, a precizat Joseph P. Greene, preşedinte şi profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică şi Mecatronică şi Producţie Durabilă al Universităţii de Stat din California. De asemenea, acesta este şi autorul cărţii intitulată „Sustainable Plastics: Environmental Assessments of Bio-based, Biodegradable and Recycled Plastics“.

Într-un raport al Asociaţiei Europene a Reciclatorilor de Plastic, profesorul Richard Thomson a subliniat faptul că pungile biodegradabile sunt un mit şi ar trebui să ne focusăm pe refolosire şi reciclare pentru a reduce considerabil cantitatea de gunoi. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că materialele biodegradabile se degradează într-o perioadă definită de timp, iar în acest interval materialul poate fi considerat o ameninţare şi poate afecta calitatea mediului înconjurător.

Articol preluat de pe ecologic.rec.ro.

Puteti citi si:

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

turtleingestingplastic_430x323melbournezoo

Sursa foto: Folar.org

Cresterea semnificativa a numarului de pungi de plastic a devenit in ultimii ani o provocare globala.

În aprilie, Parlamentul European va vota în plen o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac, informeaza economica.net.

Potrivit statisticilor, un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

În fiecare an, 8 miliarde de pungi de plastic sunt aruncate la gunoi. O parte din ele ajunge în mări unde particulele de plastic sunt ingerate de animale, putand sfarsi, ulterior, în lanţul alimentar, informează Parlamentul European.

2 variante propuse pentru reducerea pungilor de plastic

Noua lege va impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.

Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Sacii de transport cu o grosime mai mica de 15 microni vor putea fi exclusi de la aceste masuri.

În plus, Comisia Europeană și statele membre vor trebui sa incurajeze (cel putin in primul an, dupa data transpunerii Directivei) informarea publica prin campanii de constientizare cu privire la impactul negativ al utilizarii excesive a pungilor de plastic usoare asupra mediului.

Statele membre vor avea la dispozitie 18 luni să includă noile norme în legislația națională de la data intrarii lor in vigoare.

Cea mai eficienta masura pentru reducerea consumului ramane in continuare taxarea.

Asadar, in situatia in care retailerii sau producatorii nu decid sa isi asume aceste costuri suplimentare, taxa va duce implicit la scumpirea produselor, cele mai afectate urmand a fi cele comercializate vrac.

Statele membre se asigura ca vanzatorii cu amanuntul stabilesc un pret pentru pungile de transport din plastic subtiri care este eficient si proportionat pentru a atinge obiectivele mentionate. Statele membre se asigura ca operatorii economici care vand alimente percep cel putin acelasi pret pentru pungile de transport din plastic mai groase, si ca operatorii economici nu inlocuiesc pungile de transport din plastic subtiri cu pungi din plastic foarte subtiri la punctul de vanzare”, se arata in proiectul de Directiva.

O alta varianta – pungile biodegradabile sau compostabile

Mai exista si o alta posibilitate: inlocuirea plasticului traditional cu materiale biodegradabile si compostabile. In acest caz, pungile vor fi marcate sau vor avea o anumita culoare distincta.

In cazul in care utilizarea pungilor de plastic ofera beneficii importante, si anume in cazul in care pungile de transport de plastic foarte subtiri sunt folosite pentru alimente uscate, neambalate, cum ar fi fructele, legumele si produsele de patiserie, aceste pungi conventionale de transport din plastic foarte subtiri ar trebui sa fie inlocuite treptat cu pungi din hartie reciclata sau cu pungi de transport din material plastic foarte subtiri, care sunt biodegradabile si compostabile. (…) Statelor membre care au organizat colectarea separata a deseurilor biologice ar trebui sa li se permita sa reduca pretul pungilor de transport de plastic foarte subtiri biodegradabile si compostabile”, se mai precizeaza in proiectul de Directiva.

De asemenea, comerciantii vor fi obligati, prin Directiva Europeana sa le permita consumatorilor sa lase la punctul de vanzare orice ambalaj pe care il considera inutil, mai ales pungi de transport.

Sa ne amintim ca de la 1 ianuarie 2009 romanii platesc Ecotaxa de 0,1 lei pentru fiecare punga de plastic iar sumele încasate din taxa plătită de cetățean ajung la Administraţia Fondului pentru Mediu, unde ar trebui folosite pentru colectarea şi reciclarea acestora.

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Despre interzicerea interzicerii…la pungile de plastic