Raportul european „No time to waste” – Cum amână statele membre UE țintele privind gestionarea deșeurilor

În 2018, doar 30% și 17% din deșeurile menajere din UE au fost reciclate și, respectiv, compostate, în timp ce 28% au fost incinerate și 24% depozitate.

Într-un efort de a îmbunătăți cadrul de reglementare și de a crea stimulente pentru a face economia Europei mai circulară, UE a adoptat un pachet legislativ în mai 2018. Acesta a constat din patru directive separate care conțin măsuri pentru refolosirea și reciclarea fluxurilor cheie de deșeuri, pentru consolidarea  sistemelor de responsabilitate extinsă a producătorului, reducerea depozitelor de deșeuri și promovarea adoptării stimulentelor economice care să conducă la punerea în aplicare a ierarhiei deșeurilor, inclusiv taxe de incinerare și depozitare.

No time to waste

În acest context Ecoteca a realizat impreuna cu Biroul European de Mediu (EEB) și avocații de la Client Earth raportul No time to waste, care analizează transpunerea directivelor europene referitoare la managementul deșeurilor în legislația națională a statelor membre, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.

3 directive: deșeuri (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) și directiva referitoare la gropile de gunoi (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850) au avut ca temen de transpunere în legislația națională 5 iulie 2020. Cele 3 directive impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre, dintre care amintim referitor la reciclare:

2025 2030 2035
Gradul de reciclare pentru deșeurile menajere 55% 60% 65%
Gradul de reciclare pentru toate ambalajele 65% 70%
Plastic 50% 55%
Lemn 25% 30%
Metale feroase 70% 80%
Aluminiu 50% 60%
Sticlă 70% 75%
§  Hârtie si carton 75% 85%

În plus, din 2023 se introduce colectarea separată pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separtă a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă la Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR).

Pentru redactarea raportului, s-au transmis scrisori  tuturor țărilor member prin care s-au cerut informații referitoare la stadiul transpunerii directivelor referitoare la deșeuri, inclusiv adaptarea Planurilor Naționale de Prevenire și Management al Deșeurilor. Din cele 16 răspunsuri primite, nicio țară membră nu a respectat termenul de transpunere, deși toate au făcut pași concreți spre adaptarea legislației.

Evident, așa cum este și cazul României, adoptarea noii legislații nu reprezintă și implementarea măsurilor concrete, așa cum a fost cazul pentu legea risipei alimentare din ultimii 5 ani sau adoptarea sistemului depozit, care se lasă încă așteptate.

Motivele întârzierii pentru adoptarea legislației sunt nejustificate, majoritatea invocând Pandemia provocată de COVID-19, deși tările membre au avut destul timp până în această primăvară pentru a lua măsurile necesare.

Există totuși și bune practici, așa cum este cazul Irlandei care la începutul lunii septembrie a finalizat procesul transpunerii si a publicat noul plan național de prevenire si cel de management al deșeurilor, cu măsuri care le depășesc pe cele impuse de UE. Noul guvern de la Dublin a adoptat priorități clare în domeniul protecției mediului care pot fi replicate de orice stat membru, dacă există vointă politică.

A doua parte a raportului pune în evidență aspecte esențiale care afectează buna transpunere a legislației, cu informații si exemple care pornesc de la concentrarea pe prevenire a generării deșeurilor, la colectarea separată și până la schemele de responsabilitate extinsă a producătorilor în diferite domenii.

Printre exemplele de bune practici, recomandăm pe cele din

  • UK referitoare la zero waste și risipa alimentară,
  • strategia de economie circulară a Franței și legea anti-deșeuri din 2020,
  • Planul de Prevenire a deșeurilor din Irlanda și monitorizarea implementării lui cu rapoarte anuale,
  • sistemul depozit (DRS) din Lituania.

Raportul poate fi văzut ca o imagine de ansamblu a legislației țărilor europene și a UE în ceea ce privește problematica deșeurilor, cu bune și cu rele, dar poate fi și folosit de țările care doresc să își imbunătățească legislația și să se folosească de experiențele altor țări europene.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Biroul European de Mediu (EEB) este cea mai mare rețea de organizații cetățenești de mediu din Europa. În prezent, este alcătuit din peste 160 de organizații membre din peste 35 de țări (toate statele membre ale UE plus unele țări în curs de aderare și țările învecinate), inclusiv un număr tot mai mare de rețele europene și care reprezintă aproximativ 30 de milioane de membri și susținători individuali.

EEB abordează cele mai presante probleme de mediu ale Europei prin stabilirea agendei, monitorizarea, consilierea și influențarea modului în care UE tratează aceste probleme.

Acestea includ probleme precum schimbările climatice, biodiversitatea, economia circulară, aerul, apa, solul, poluarea chimică, precum și politicile privind industria, energia, agricultura, proiectarea produselor și prevenirea deșeurilor, printre altele. Sunt, de asemenea, activi în probleme globale, cum ar fi dezvoltarea durabilă, buna guvernare, democrația participativă și statul de drept în Europa și nu numai.

Ecoteca este membru EEB din anul 2017.

ClientEarth este o organizație caritabilă de drept de mediu, cu sedii în Londra, Bruxelles, Varșovia, Berlin și Beijing. A fost fondată în 2008 de James Thornton. În calitate de avocați și experți în mediu, ei folosesc legea pentru a cere guvernelor și companiilor „să dea socoteală” cu privire la schimbărilor climatice, pierderea naturii și poluării.

PROIECTUL SIMBA: Sisteme de invatare bazate pe munca prin burse antreprenor pentru doctoranzi si postdoctoranzi

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, în calitate de Beneficiar, impreuna cu Asociatia ECOTECA, in calitate de Partener de implementare, anunţă lansarea, în data de, luni, 15 iulie 2019 a proiectului – Sisteme de invatare bazate pe munca prin burse antreprenor pentru doctoranzi si postdoctoranzi – SIMBA – Cod SMIS 124705, în baza contractului nr. 51668/09.07.2019, proiect cofinanţat din Fondul Social European (FSE), prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, Axa Prioritara 6 – Educaţie şi competenţe.

Valoarea totală a Contractului de Finanțare este 6.924.060,71 lei, din care finanțare nerambursabilă 6.801.649,22 lei iar perioada de implementare a proiectului este de 18 luni: 10 iulie 2019 – 9.01. 2021.

Proiectul SIMBA se incadreaza in prioritatile strategice ale POCU 2014-2020 privind dezvoltarea resurselor umane inalt calificate, cresterea inteligenta si durabila, valorificarea potentialului fortei de munca, crearea conditiilor pentru cresterea gradului de participare pe piata muncii si accesul la locuri de munca de calitate.

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea ratei de insertie pe piata muncii a 70 de doctoranzi si 30 de cercetatori postdoctorat in domeniile Chimie, Inginerie chimica si Ingineria materialelor, realizata prin activitati de instruire la un potential loc de munca, ca urmare a parteneriatelor cu agenti economici si institutii din domeniul CDI (Cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii), cu accent pe sectoarele economice cu potential competitiv conform SNC (societatilor in nume colectiv) si pe domeniile de specializare inteligenta conform SNCDI (Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020) prin participarea la programe de formare a competentelor antreprenoriale si transversale, in sprijinul cresterii utilitatii si calitatii sistemelor de educatie si formare profesionala.

Sprijinul financiar acordat, în cadrul proiectului, grupului țintă:

– bursa doctorand antreprenor: 1800 Lei/luna, pentru 12 luni consecutive

– bursa cercetător postdoctorat antreprenor: 2700 Lei/luna, pentru 12 luni consecutive;

Pe site-ul UPB gasiti  metodologia de selectie a doctoranzilor si cercetatorilor.


Pentru mai multe informaţii:

Manager proiect: Prof. Tudor Prisecaru 

Expert Comunicare: Chira Cornel

Telefon: 0753 064 854  / 021 402 94 65

E-mail: chira.cornel@upb.ro

UrbanWINS lansează Toolkit-ul UrbanWINS pentru elaborarea unor politici si actiuni mai eficiente privind deșeurile

  • Toolkit-ul UrbanWINS reprezintă unul dintre cele mai importante rezultate ale acestui proiect finanțat de UE și vizează îmbunătățirea dezvoltării durabile a orașelor, considerând deșeurile drept o resursă
  • Documentul conține cele mai bune practici, recomandări, considerații teoretice și practice, putând fi descărcat gratuit

Echipa UrbanWINS a lansat setul final de instrumente, Toolkit-ul UrbanWINS- „Un ghid privind utilizarea metabolismului urban și a proceselor participative pentru elaborarea de politici mai eficiente privind deșeurile urbane”.

Documentul încurajează decidenții politici, alți factori de decizie, experții în gestionarea deșeurilor și alti stakeholderi să contribuie la îmbunătățirea dezvoltării durabile a orașelor lor prin interpretarea problemelor și a politicilor privind deșeurile într-un mod inovator. Toolkit-ul UrbanWINS este un ghid teoretic și practic pe care utilizatorii îl pot descărca gratuit de pe site-ul_proiectului.

Documentul este împărțit în trei secțiuni.

Prima secțiune este compusă din cele mai bune 70 de practici de gestionare a deșeurilor implementate în întreaga Uniune Europeană, acoperind toate fluxurile de deșeuri relevante care pot fi sursă de inspirație pentru alții și merită sa fie replicate (ex. deșeuri de ambalaje, textile, deșeuri electrice și electronice, uleiuri uzate etc.).

A doua secțiune se concentrează pe metabolismul urban și instrumentele sale de implementare, cum ar fi aplicabilitatea Evaluării Ciclului de Viață –Life Cycle Assesment (LCA) sau indicatorii metabolismului urban si alte instrumente de lucru inovatoare.

A treia secțiune evidențiază procesele și tehnicile de implicare a părților interesate(stakeholderilor). Obiectivul acestui capitol este de a arăta cum pot fi demarate mecanismele participative, astfel încât părțile interesate să poată fi implicate în luarea în comun a deciziilor privind o mai bună prevenire și gestionare a deșeurilor.

Scopul final al Toolkit-ului UrbanWINS este de a prezenta abordarea urmată de cele 8 orașe pilot implicate în proiect și de a stimula replicarea acesteia în alte orașe și localități din Europa. Autoritățile locale și cercetătorii pot, de asemenea, iniția acest proces pornind de la rezultatele obținute.

Cremona, Albano Laziale, Torino și Pomezia (Italia), București (România), Leiria (Portugalia) și Manresa și Sabadell (Spania) și-au împărtășit experiențele, ca participanți la proiect, în scopul realizării acestui set de instrumente. Recomandările lor fac, de asemenea, parte din toolkit, astfel încât alte orașe să poată învăța despre provocările pe care trebuie să le depășească.

Informații generale

UrbanWINS este un proiect de trei ani care a început în luna iunie 2016 și este finanțat de Programul de Cercetare și Inovare al Uniunii Europene Orizont 2020. Pe perioada derulării lui, proiectul a analizat modul în care orașele consumă resurse și produse, precum și modul în care acestea elimină deșeurile generate, în vederea dezvoltării și testării de planuri și soluții eco-inovatoare care vizează o mai bună prevenire și gestionare a deșeurilor. Abordarea participativă a constituit o valoare adăugată a proiectului UrbanWINS, prin luarea în considerare a viziunii tuturor actorilor relevanți pentru generarea și gestionarea deșeurilor la nivel urban.

Puteți viziona videoclipul final al proiectului aici și afla care sunt toate acțiunile pilot implementate de cele opt orașe europene implicate în UrbanWINS.