Comisia Europeana avertizeaza a mia oara Romania sa inchida gropile de deseuri neconforme

Sursa foto: Statie de sortare deseuri municipale amestecate aflata in apropierea Bucurestiului

Pentru România, termenul de “infringement” s-a internalizat pentru simplul motiv că este extrem de des utilizat in relația managementul deșeurilor versus țintele UE. Pe 12 noiembrie 2021, un nou val de critici bine-meritate și prea-păsuite au luat forma noilor infringement-uri pentru țara noastră, publicate pe site-ul Comisiei și, evident, trimise Romaniei.

Comisia Europeană solicită României să aplice corect Directiva privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE) și Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE). Directiva privind depozitele de deșeuri stabilește standarde pentru depozitele de deșeuri pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane, apei, solului și aerului. În temeiul prezentei directive, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că numai deșeurile care au fost supuse tratării sunt depozitate la gunoi. Pactul ecologic european și Planul de acțiune pentru poluare zero stabilesc o țintă de poluare zero pentru UE, care aduce beneficii sănătății publice, mediului și neutralității climatice.

În hotărârea sa din 15 octombrie 2014, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că, înainte de depozitarea deșeurilor, deșeurile trebuie tratate în modul cel mai adecvat pentru a reduce, pe cât posibil, impactul negativ asupra mediului și asupra sănătății umane. În urma acestei hotărâri, în 2015, Comisia a lansat un studiu pentru a investiga depozitarea deșeurilor municipale solide nepericuloase netratate în statele membre.

Pentru România, studiul a scos la iveală neajunsuri în toate site-urile vizitate și că majoritatea deșeurilor sunt depozitate fără nicio tratare. Depozitele care fac obiectul investigației sunt lipsite de capacități de infrastructură, la fel și județele în care se află aceste gropi de gunoi. În plus, în cazul României, în urma unei alte investigații, Comisia a constatat că depozitele de deșeuri situate în București nu respectă cerințele legislației UE, deoarece acestea nici nu dețin autorizație în conformitate cu Directiva cadru privind Deșeurile și Directiva privind depozitele de deșeuri. Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere statelor membre în cauză, care au la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Comisia a decis să trimită România înapoi la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea integrală a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/EC). Potrivit acestei hotărâri, până la 16 iulie 2009, România era obligată să închidă și să reabilitați toate gropile de gunoi care nu au obținut autorizație de funcționare. Curtea a constatat că România nu și-a respectat această obligație cu privire la 68 de gropi de gunoi. Directiva privind depozitele de deșeuri își propune să ofere măsuri, proceduri și îndrumări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative asupra mediului în urma depozitării deșeurilor.

La trei ani de la primirea verdictului, 42 de gropi de gunoi nu sunt încă închise. Pentru a se conforma hotărârii Curții, România este de așteptat să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste gropi de gunoi sunt închise, sigilate și reabilitate cât mai curând posibil din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu pe care le presupun. Aceasta este o a doua sesizare a Curții, care poate duce la penalități pentru timpul scurs de la prima hotărâre până la obținerea conformității.

Ministrul mediului, Tánczos Barna a declarat la primirea veștilor: ”Este o lecție dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neașteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autoritățile europene au fost excesiv de îngăduitoare și ne-au acordat toate șansele posibile să ne îndeplinim obligațiile, asumate de țara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetățenii României trebuie să știe că Guvernul și Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancțiuni financiare să fie plătite de la Bugetul de Stat, adică din buzunarele lor. Aplicarea principiului ”poluatorul plătește” este singura soluție, așadar ne vom întoarce împotriva deținătorilor acestor depozite și îi vom trage la răspundere.

Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise și care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reușit să închidă, în 10 ani, doar șase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Cea mai gravă situație este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvență sau faliment și pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii și finalizării obligației de închidere de către statul român.”

Autor: Alexandra C. Ghenea

Visul unei nopți de vară: economia circulară

Sursa foto: EFdeN

Despre lipsa transpunerii directivelor am vorbit intr-un articol anterior. Acolo am mentionat ca  problema noastra principala nu este adoptarea legislatiei europene, ci implementarea ei.

Visul nostru este sa ne putem compara cu  tarile „vestice”, acolo unde Franta, de exemplu, poate sa adopte cele mai ambitioase tinte in legea „anti risipa” (2020) si roadmap-ul economiei circulare (2018), depasind aspiratiile directivelor UE.

Legea franceza isi propune sa accelereze schimbarea obiceiurilor de productie si consum, pentru a reduce risipa, a pastra resursele naturale si pentru conservarea mediul inconjurator. Este impartita in cinci capitole: eliminarea treptata a materialelor plastice de unica folosinta, furnizarea de informatii mai bune pentru cetateni, lupta impotriva deseurilor si solidaritate pentru reutilizare, actionand impotriva deteriorarii planificate si a unei productii mai bune. Contine aproximativ 50 de masuri care ar putea fi o sursa de inspiratie pentru orice stat membru, inclusiv Romania.

Economia circulara este masurata printr-o serie de indicatori, pe care ii gasim publicati anual pe site-ul Eurostat, impartiti in: productie si consum, managementul deseurilor, materii prime secundare, competitivitate si inovare. De subliniat este calitatea indoielnica a datelor raportata de Romania catre Eurostat, fapt ce afecteaza in mod direct situatia reala a indicatorilor. In tabelul de mai jos avem o comparatitie intre media UE 27 si Romania, pentru a avea o imagine de ansamblu a situatiei existente.

Indicatorii economiei circulare conform Eurostat

Sursa tabel: Eurostat

Sursa tabel: Eurostat

Pentru reducerea discrepantelor fata de media UE, Romania ar trebui sa foloseasca exemplele altor tari care au fost capabile sa inceapa tranzitia catre economia circulara prin masuri ferme, folosind legislatie si politici adecvate.

Dupa transpunerea legislatiei europene, Strategia de Economie Circulara, aflata acum in elaborare, are sansa sa nu ramana un alt document uitat pe un site al unui ONG, ci sa produca efecte, ca in Franta sau Irlanda, de exemplu. Acest lucru se poate intampla doar daca Guvernul este determinat sa faca aceasta tranzitie, instrumentele fiind deja in implementare in Europa.

Pana atunci, visul unei nopti de vara se termina, ne trezim la realitate pentru ca vine toamna si o noua lista de infringement-uri se lanseaza, un nou raport de mediu al Comisiei este publicat, iar Romania nu are nicio imbunatarire reala in domeniu.

Autor: Alexandra C. Ghenea

Puteti citi si:

România tot așteaptă tranziția către economia circulară … circularity pending, please refresh . . .

 

România tot așteaptă tranziția către economia circulară … circularity pending, please refresh . . .

Sursa Foto: Parlamentul European

Sursa Foto: Parlamentul European

Economia circulara a devenit in ultimii ani „un trend” in numeroase conferinte nationale/locale, intalniri intre ministere si actorii din domeniul protectiei mediului si in general, in majoritatea evenimentelor care au ca tematica gestionarea deseurilor.

Din pacate, tot acest „entuziasm” privind economia circulara nu este sustinut si de o baza legislativa.

Desi au trecut 3 ani de cand a fost adoptat de Comisia Europeană, Pachetul privind Economia Circulară nu a fost transpus în legislația din România. Trei din cele patru directive ale pachetului de economie circulară: directiva privind deșeurile (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851, Directiva 851_2018_de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deseurile ), directiva privind ambalajele (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852, Directiva UE 2018_852) și directiva referitoare la gropile de gunoi (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850, Directiva 850_2018_depozite deseuri), trebuiau transpuse în legislația națională până la 5 iulie 2020.

În  a doua parte a anului 2020, Ecoteca a scris un amplu raport,  No time to waste, la cererea Biroului European de Mediu care analizează acest subiect, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.

Cele 3 directive impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre; în mod evident, se pune accent pe piramida deseurilor – prevenire, reducere, reutilizare, apoi reciclare. Cum Romania nu are niciun plan de acțiune aplicat pentru prevenirea generării, reducerea și reutilizarea deșeurilor (nicio acțiune din planul de prevenire din PNGD nu a fost implementată), amintim țintele referitoare la reciclare:

2025 2030 2035
Ø  Gradul de reciclare pentru deșeurile menajere 55% 60% 65%
Ø  Gradul de reciclare pentru toate ambalajele 65% 70%
  • Plastic
50% 55%
  • Lemn
25% 30%
  • Metale feroase
70% 80%
  • Aluminiu
50% 60%
  • Sticla
70% 75%
  • Hârtie si carton
75% 85%

În plus, din 2023 se introduce obligativitatea colectării separate pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separată a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă și la schemele EPR – Răspunderea Extinsă a Producătorilor.

Conform raportării oficiale, România a emis un singur act normativ pentru transpunerea parțială a directivelor, Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.  Țintele europene ambițioase impuse prin noul pachet legislativ nu și-au găsit un corespondent adecvat în legislația din țara noastră, fapt pentru care, luna trecută România a primit din partea Comisiei UE un nou avertisment.

Comisia UE a trimis României un aviz motivat pentru încălcarea legislației UE privind mediul, ca un avertisment final înainte de trimiterea către Curtea Europeană de Justiție pentru neactualizarea transpunerii Directivei revizuite privind depozitele de deșeuri, care impune acum restricții asupra deșeurilor care ar putea fi reciclate sau incinerate și limitează ponderea deșeurilor municipale care pot fi depozitate în depozite de deșeuri la 10% din total până în 2030. O altă problemă prezentată este că nu se stabilesc noi obiective în reciclarea deșeurilor municipale, conform cerințelor Directivei-cadru revizuite privind deșeurile iar Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje nu a fost transpusa integral.

Cea de-a patra Directivă a pachetului de Economie Circulară, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului – SUPD (Single-Use Plastics Directive – Directive (EU) 2019/904 on the reduction of the impact of certain plastic products on the environment, Directiva UE 2019_904_plastic_unică_folosință) a avut termen de transpunere 3 iulie 2021. Directiva stabilește ca obiective prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum și promovarea tranziției la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.

Produsele din plastic de unică folosință care fac obiectul directivei sunt echipamentele de pescuit și primele cele mai întâlnite articole din plastic de unică folosință: filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun („mucuri de țigară”), sticlele pentru băuturi și capacele de sticle; bețișoarele pentru urechi, pachetele de chipsuri, șervețele umede, șervețele igienice, tacâmurile, paiele, bețișoarele pentru amestecat băuturi, paharele pentru băut, recipientele pentru alimente.  Pentru produsele care intră sub incidența Directivei 904/2019, sunt prevăzute măsuri adecvate, care privesc: reducerea consumului, restricții la introducerea pe piață, cerințe legate de produs, cerințe de marcare,  răspunderea extinsă a producătorilor, colectare separată și cerințe legate de produs, măsuri de sensibilizare și nu în ultimul rând, reducerea consumului.

Directiva  interzice introducerea pe piață a următoarelor produse din plastic de unică folosință:

  • bețișoare de urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Directivei 90/385/CEE a Consiliului sau al Directivei 93/42/CEE a Consiliului;
  • tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloanele
  • recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare, recipiente pentru băuturi/pahare.

România nu a luat măsurile necesare pentru a finaliza procesul în timp util, o altă țintă pentru transpunerea pachetului de economie circulară a fost ratată, deși Ministrul Mediului a anunțat in luna martie ca va lansa un calendar în baza căruia va adopta Directiva SUP în timp util.

Este important sa menționam faptul că Ministerul Mediului trebuie să adapteze Planul Național de Prevenire și Management al Deșeurilor la cerințele celor 4 Directive pentru a putea beneficia de noua rundă de finanțare din partea UE – al treilea acord de parteneriat cu UE, aflat în prezent în pregătire. Așa cum a fost și în cazul Programului Operațional Infrastructură Mare, elaborarea și aprobarea Planului National de Prevenire și Management al Deșeurilor din 2017 a reprezentat o conditionalitate ex-ante impusa de Comisie. Din pacate, conditionalitatea nu implică deocamdată și implementarea/atingerea țintelor din plan, așa cum nici aplicarea legislației în domeniu nu este vizată, ci doar transpunerea directivelor.

Din păcate, în domeniul protectiei mediului si nu numai, România acționează mereu reactiv, după ce Comisia anunță o procedură de infringement, termenele sunt mereu depășite. Și vorbim aici doar de adoptarea legislației, nu de aplicarea ei, unde este o alta mare problemă.

Pachetul economiei circulare oferă toate premisele ca orice stat membru să poată atinge performanțe, să inceapă tranzitia pentru o dezvoltare sustenabila. Desi in mediul privat se fac eforturi pentru aceasta tranzitie atata timp cat ele nu vor fi sustinute de o legislatie corespunzatoare si de sprijinul autoritatilor publice nu vom vedea prea curand o performanta nationala in aceasta directie.

Autor: Alexandra C. Ghenea