Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Noi oportunități de finanțare în sectorul de mediu

Sursa foto: revista Edilitatea

BURNAR FLORIAN 1*, POP RAUL 2
1 ASOCIAȚIA PARTENERIAT PENTRU PROIECTE ȘI FONDURI EUROPENE, Președinte
2 EXPERT DEȘEURI, Consultant, co-fondator COALIȚIA PENTRU ECONOMIE CIRCULARĂ

Acest articol aparține publicației Edilitatea. Gasiti articolul integral în nr.7 al revistei EDILITATEA, aici (paginile 71-75).

Pandemia de COVID-19 a avut și continuă să aibă un puternic impact economic, social și sanitar asupra României, revelând și chiar amplificând și mai mult unele dintre deficiențele sale structurale.

Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR – a fost elaborat de către autoritățile române pentru a răspunde acestor provocări, fiind transmis la Comisia Europeană la finalul lunii mai 2021. Comisia Europeană a adoptat în data de 27 septembrie 2021 o evaluare pozitivă a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi și împrumuturi în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în PNRR și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE.

Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, respectiv să
consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia Europeană a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și
reformele cuprinse în plan:

  • sprijină tranziția verde și cea digitală
  • contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul Semestrului
    european, și
  • consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României.

Evaluarea favorabilă a PNRR de către CE a deschis calea pentru aprobarea acestuia de către Consiliul Uniunii Europene, ceea ce s-a și întâmplat în 28 octombrie 2021. Aprobarea planului de către Consiliu permite plata a 3,8 miliarde EUR sub formă de pre-finanțare, și anume 13% din suma totală alocată României.

Alocare financiară

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 EUR. România a solicitat Comisiei Europene sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 EUR și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență .

Componentele PNRR – Detalierea costurilor și a surselor de finanțare

Planul conține:
171 de măsuri: 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a:
● șase piloni și a  cincisprezece componente, după cum urmează:

Sursa foto: revista Edilitatea

În cele ce urmează ne vom concentra atenția asupra componentelor 1 și 3 din cadrul PNRR, Managementul apei, respectiv Managementul deșeurilor.

Componenta PNRR nr. 1 – Managementul apei

În sectorul de apă/apă uzată, Reforma 1 a acestei componente – Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene – are ca obiectiv îmbunătățirea capacității operatorilor regionali ai infrastructurii de apă, precum și a calității și eficienței colaborării dintre aceștia și autoritățile locale/asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI), proprietarii infrastructurii de apă și canal. În acest scop, se vor efectua o serie de modificări legislative și de reglementare și investiții care vizează creșterea gradului de acces al populației, în special din zonele rurale, la un serviciu public de apă și canalizare conform cu cerințele legislației Uniunii Europene și asigurarea accesului tuturor categoriilor sociale la acest serviciu:

  • Investiția 1. Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene
  • Investiția 2. Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2.000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate
  • Investiția 3. Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente

Pentru mai multe informații privind investițiile în sectorul administrării apelor puteți consulta revista Edilitatea (paginile 72-74).

Componenta PNRR nr. 3 – Managementul deșeurilor

Obiectivul acestei componente este de a accelera procesul de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenire, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării
cu legislația UE aplicabilă și trecerii la economia circulară.

Această componentă cuprinde o reformă și 5 investiții, dintre care Investițiile 1. și 2. vizează dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune și, respectiv, infrastructură pentru gestionarea gunoiului de grajd.

Obiectivul acestor investiții este de a dezvolta și a moderniza sistemele de management integrat al deșeurilor și infrastructura de gestionare a deșeurilor
la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune ori, cum este cazul gunoiului de grajd, și la nivelul fermelor zootehnice.

Detaliere buget

Investiția va contribui la atingerea noilor obiective privind pregătirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale în temeiul Directivei (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Investițiile se bazează pe Planul național
de gestionare a deșeurilor, pe planurile județene de gestionare a deșeurilor și pe Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București și vor contribui la obiectivele de reciclare stabilite în pachetul privind economia circulară.

Implementarea acestei investiții include:
● înființarea de centre de colectare cu aport voluntar care să asigure colectarea separată a deșeurilor menajere pentru o serie de fluxuri de
deșeuri, având drept rezultat 565 de centre de colectare cu aport voluntar puse în funcțiune până la 30 iunie 2026;

● înființarea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local, în special în zonele cu blocuri de apartamente, având drept rezultat 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor puse în funcțiune până la 30 iunie 2026;

● centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane, având drept rezultat centre integrate de colectare a deșeurilor puse în funcțiune în 15 aglomerări urbane până la 30 iunie 2026;

● construirea de instalații de reciclare a deșeurilor în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare, având drept rezultat 26 de instalații de reciclare a deșeurilor puse în funcțiune până la 30 iunie 2026 în vederea
atingerii țintelor de reciclare ale Strategiei naționale privind economia circulară.

● construirea de platforme comunale și individuale pentru gestionarea gunoiului de grajd, platforme si echipamente pentru compostare și digestie anaerobă cu producție de biogaz.

Investițiile de mai sus vor fi conforme cu prevederile Planului național de gestionare a
deșeurilor, ale planurilor județene de gestionare a deșeurilor și ale Planului de gestionare a deșeurilor din Municipiul București, după caz.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență
în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Pregătiri pentru implementare

Ulterior primirii aprobării favorabile din partea CE, în data de 29 septembrie 2021, Guvernul României a aprobat planul de lucru pentru demararea proceselor
de implementare efectivă a PNRR. Astfel, până la adoptarea deciziei Consiliului UE
și inițierea elaborării Acordului operațional privind implementarea PNRR, se va urmări demararea procesului de implementare a Planului la nivel intern, prin crearea structurilor de specialitate la nivelul ministerelor/autorităților coordonatoare de
componente, elaborarea și aprobarea cadrului normativ de implementare a PNRR, elaborarea și punerea în aplicare a sistemului informatic de gestiune a PNRR, constituirea Comitetului Interministerial de Coordonare, respectiv a Comitetului de Monitorizare a PNRR.

BIBLIOGRAFIE

1. NextGenerationEU: Comisia Europeană aprobă Planul de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR

Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat de Comisia Europeană

2. Planul Național de Redresare și Reziliență al României, evaluat pozitiv de Consiliul Uniunii Europene

3. Procesele referitoare la implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență au fost prezentate astăzi în ședința de guvern