Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Posted in biodegradabil, compost, deseuri, deseuri alimentare, international, legislatie, management deseuri, Uncategorized | Leave a comment

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

7ba40aaf-6238-4b85-a035-86085ae645c8-2060x1236

Sursa: Green Report

Anual, până la 90% din deșeurile electronice din lume, cu o valoare estimată la aproape 19 miliarde de dolari, se tranzacționează ilegal sau sunt aruncate la gropile de gunoi, potrivit unui raport realizat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Potrivit raportului, din cele 41 de milioane de tone de deșeuri electronice generate la nivel mondial o componenta semnificativa o reprezinta calculatoarele și telefoanele inteligente uzate, iar pentru 2017 se estimează că această cantitate va depăși 50 de milioane de tone.

Deși exportarea deșeurilor periculoase din statele membre ale Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este interzisa, mii de tone de deșeuri electronice sunt declarate în mod fals bunuri second-hand și sunt exportate în țările în curs de dezvoltare. Aceste exporturi includ baterii, declarate ca plastic sau fier vechi mix, precum și tuburi și monitoare de calculatoare, declarate ca deșeuri metalice.

Multe țări asiatice și africane, cum ar fi Ghana, Nigeria, China, Pakistan, India și Vietnam, au fost transformate în hub-uri pentru deșeurile ilegale, care ocolesc piața mondială a reciclării legitime, estimată la 410 miliarde de dolari anual.

UNEP avertizează că volumele tot mai mari de deșeuri electronice, deșeuri municipale, deșeuri alimentare, produse chimice scoase din uz și pesticide contrafăcute au un impact deosebit asupra mediului înconjurător și economiei. De asemenea, metodele de evitare a pieței de reciclare cauzează pierderi semnificative resurselor de metale rare, cupru și aur.

UNEP recomandă tuturor țărilor să-și consolideze legislația națională și să diversifice metodele de recuperare a metalelor prețioase și a altor resurse blocate în interiorul produselor electronice.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Posted in DEEE, statistici | Leave a comment

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Posted in ambalaje, DEEE, deseuri, deseuri municipale, economie circulara, management deseuri, reciclare, Romania, Uncategorized, waste business | Tagged | Leave a comment

Aplicatia care curata Romania de deseuri! „Let’s Do It, Romania!” lanseaza prima campanie de strangere de fonduri pentru o cauza ecologica din Romania!

cover-comunicat

Sursa: PRO TV

Dupa ce a reusit sa implice 1 milion de voluntari in cea mai mare miscare sociala din tara, echipa Let’s Do It, Romania! face urmatorul pas in curatarea Romaniei de deseuri. Sustinatorii campaniei sunt invitati sa doneze pe Indiegogo.com pentru aplicatia si platforma software “Let`s Do It!”.

“Aplicatia “Let`s Do It!” te ajuta sa marchezi pe harta oricand, orice deseu intalnit in oras sau in natura pentru ca, apoi, sa fie transformata intr-o sesizare catre autoritatile in masura sa o curete. Echipa “Let`s Do It, Romania!” va monitoriza fiecare sesizare pentru a primi un raspuns in maximum 30 de zile, durata prevazuta de lege, iar voluntarul va primi constant mesaje cu statusul sesizarii, pana cand zona este curatata. Astfel, vrem sa incurajam romanii din intreaga tara sa ia initiativa ori de cate ori gasesc deseuri ilegale, printr-un instrument prietenos si usor de folosit, care raspunde intrebarii: ce pot face eu, ca cetatean, ca sa curat Romania de deseuri?” a declarat Anca Banita, Communication Manager “Let`s Do It, Romania!”.

Pentru a crea aplicatia, echipa “Let`s Do It, Romania!” a realizat un parteneriat cu compania de software QUALITANCE, care va dona cate un euro pentru fiecare euro donat de societatea civila. Pentru a acoperi suma de bani necesara, romanii sunt invitati sa doneze pe platforma de crowdfunding Indiegogo.com la acest link pentru a strange 36 170 de dolari, suma care include atat costuri de dezvoltare si lansare a aplicatiei si platformei, cat si costurile campaniei de crowdfunding.

Cum functioneaza aplicatia

app process infographic_ro-02

Realizarea unei astfel de aplicatii de mobil, care are in spate 2 platforme online, Harta Deseurilor si Registrul de sesizari catre autoritati, cu toate informatiile despre coordonatele GPS ale fiecarei autoritati publice locale din Romania, presupune un efort logistic si financiar pe masura. Vrem sa punem la punct un sistem complet, usor de utilizat si care functioneaza perfect, pentru ca cetatenii Romaniei sa aiba increderea ca solicitarea lor primeste un raspuns si motivatia de a actiona atunci cand descopera o zona poluata cu deseuri. Pentru ca acest lucru sa devina posibil, avem nevoie de donatiile voastre, ale voluntarilor “Let`s Do It, Romania!”, care ati crezut in noi inca de la inceput. Haideti sa ne unim din nou pentru o cauza comuna!” a declarat Andrei Cosuleanu, Director Executiv “Let`s Do It, Romania!”

Campania de crowdfunding continua timp de 40 de zile, iar fondurile stranse vor fi destinate dezvoltarii aplicatiei “Let`s Do It!” in Romania, pentru a fi preluata, in viitor, si de alte tari din „Let`s Do It, World!”, comunitatea internationala care a implicat pana in prezent 112 tari si 11 milioane de voluntari pentru o planeta curata.

Daca vrei sa te implici in campania de crowdfunding “Let`s Do It, Romania!”, iata ce poti face:

• Doneaza pe Indiegogo.com la acest link si alege-ti cadoul eco preferat!
• Trimite mesajul familiei tale, colegilor si prietenilor tai si invita-i sa ne sustina!
• Da “join” evenimentului de pe Facebooksi invita-ti prietenii si familia sa sustina cauza!
• Da “share” evenimentelor si postarilor “Let`s Do It, Romania!” pe Social Media: Facebook, Twitter, Linkedin

Toate detaliile despre campanie se regasesc pe site-ul Indiegogo.com.

Hai sa curatam lumea impreuna! Let`s Do It!

Din aceeasi categorie:

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Posted in deseuri, deseuri municipale | Leave a comment

Hydaway – sticla pliabila care ne ajuta sa reducem deseurile de plastic

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-3

Sursa: Bored Panda

90, 000 sticle de plastic sunt aruncate in fiecare minut doar in SUA , dar orice persoana poate reduce risipa prin folosirea unor recipiente reutilizabile.

Aceasta problema l-a determinat pe Niki Singlaub, un designer american sa creeze sticla pliabila Hydaway.

Acest recipient poate stoca până la 600 ml de lichid in ambalajul ei confectionat din silicon alimentar dar „se prabuseste” la peste 3,2 cm in inaltime atunci cand nu este folosit.

In timpul unei calatorii de afaceri, Singlaub a realizat cat de important este sa ai la indemana intotdeauna o sticla reutilizabila, care poate fi modelata in asa fel incat sa fie pastrata cu usurinta in buzunar sau oriunde fara a te incomoda foarte tare.

Incercand sa raman hidratat in diferite tari cu climate diferite, in timp ce imi petreceam timpul atat in cadrul intalnirilor de afaceri dar si la munte mi-a venit inspiratia pentru acest concept de sticla de apa. Cautam o sticla durabila, stabila, functionala care putea fi modelata suficient pentru a incapea in buzunarul de la spate. Am fost foarte surprins ca nu am gasit o sticla asemanatoare cu Hydaway pe nicaieri”, declara Singlaub.

collapsible-reusable-water-bottle-hydaway-8

Sursa: Bored Panda

Conceptul Hydeway a capatat contur in 2012, iar pentru a reusi sa introduca produsul pe piata americana Singlaub a lansat o campanie de strangere de fonduri pe Kickstarter. Campania, care se incheie astazi, a reusit sa stranga in mai putin de o luna peste 200 000$ (targetul initial era de 20 000$).

Mai multe informatii despre „sticla-minune” gasiti aici.

Puteti citi si:

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Posted in ambalaje, deseuri, deseuri municipale, reutilizare | Tagged | Leave a comment

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

food-waste-bin.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Treehugger

Cum aflati daca alimentele din camara sau frigider sunt inca bune de consumat sau trebuie aruncate (daca sunteti „mai ecologisti”, alimentele respective vor fi cu siguranta transformate in compost, nu?)?

De multe ori data de expirare de pe ambalaj nu ne ajuta foarte tare, iar mirosul ne poate trada uneori deci, ce alte solutii am putea avea?

O noua aplicatie, FoodKeeper dezvoltata de Universitatea Cornell si Departamentul de Agricultura din SUA (USDA) pare a fi o solutie optima pentru reducerea risipei alimentare.

Deseurile alimentare reprezinta o mare problema in SUA si nu numai. Departamentul de Agricultura din SUA (USDA) estimeaza ca aproximativ 21% din alimente nu ajung sa fie consumate iar o persoana arunca in jur de 16 Kg de mancare in fiecare luna. Daca va imaginati ca risipa alimentara este o problema de sistem care ar trebui rezolvata de autoritati si industrie, reprezentantii USDA declara ca „44% din deseurile alimentare generate in SUA rezulta din gospodarii”.

Cum functioneaza

Aplicația FoodKeeper încearcă să ajute utilizatorii să înțeleagă modul în care diferite metode de depozitare a alimentelor pot afecta termenul de valabilitate al produselor alimentare în scopul de a maximiza durata de depozitare a alimentelor la domiciliu; aceasta oferă consiliere cu privire la depozitarea alimentelor si le permite utilizatorilor sa gasesca termene specifice de depozitare pentru mai mult de 500 de alimente si bauturi; in plus, ofera sfaturi de gatit pentru diverse alimente (carne, fructe de mare etc.)

Utilizatorii pot pune, de asemenea, aplicația sa lucreze ca un memento, cu o funcție pentru adăugarea de note cu datele de achizitie a alimentelor „cuplate” cu o notificare care aminteste utilizatorilor „atunci cand se apropie de sfarsitul datei de depozitare recomandate”; in acest fel ei isi amintesc sa manance alimentele care sunt pe punctul de a se altera.

In plus, fata de aceasta funcționalitate de bază a aplicației FoodKeeper, utilizatorii pot trimite întrebări specifice despre siguranța alimentară, despre depozitarea alimentelor si prepararea produselor în condiții de siguranță la „Ask Karen” reprezentant virtual al USDA.

Amintiți-vă să cumparati produse alimentare în cantități rezonabile și rotiți produsele din camara, frigider, si congelator.FoodKeeper – un gest simplu, dar care poate avea efecte semnificative.

Aplicatia face parte dintr-o inițiativă mai mare proiectata de USDA și Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA), The US Food Waste Challenge care urmareste să contribuie la reducerea, recuperarea și „reciclarea” deșeurilor alimentare.

Noua aplicație FoodKeeper este gratis si este disponibila atât pentru Android (o gasiti aici) și iOS (o gasiti aici).

Puteti citi si:

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Posted in biodegradabil, deseuri alimentare | 3 Comments

Bucurestenii vor fi obligati sa colecteze selectiv prin desfiintarea ghenelor

naples_garbage_29223700

Sursa: Green Report

Până în 2025 toate ghenele de gunoi de pe raza Municipiului București vor fi desființate, iar populația va fi obligată de depună deșeurile în locurile special amenajate pentru colectare cu recipiente separate pentru fiecare tip de deșeu: plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile.

Sistemele de colectare selectivă vor fi îngropate sau semi îngropate pentru a elimina furturile și vandalizarea acestora. Obiectivul este asumat în „Strategia de dezvoltare şi funcţionare pe termen mediu şi lung a serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti“ pentru perioada 2014-2030, aprobată marți, 28 aprilie, de Consiliul General al Municipiului București.

Va putea rămâne în folosinţă numai camera de la parterul blocului care va fi amenajată corespunzător. De asemenea, această cameră va fi salubrizată, igienizată prin grija asociației de proprietari/locatari, iar accesul la ea va fi permis numai asociației deservite”, se arată în textul documentului. 

De asemenea, începând cu data aprobării acestei Strategii, toate blocurile nou construite, fie că sunt clădiri de apartamente sau de birouri, vor avea prevăzută o incintă destinată colectării selective. Această incintă va fi solicitată de direcțiile de urbanism prin documentația emisă în vederea autorizării construcției, respectiv Certificat de Urbanism și Autorizație de Construire.

Totodată, în doi ani de la aprobarea proiectului de Stategie, sistemele îngropate sau semi îngropate privind colectarea separată a deșeurilor vor fi instalate și în zonele intens circulate pietonal, în jurul piețelor agroalimentare și de flori sau în apropierea marilor intersecții.

Strategia nu are regulament și norme de aplicare

Stategia are deocamdată unele lipsuri care o fac neaplicabilă. Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, consideră că această stategie este doar o „declarație de bună intenție” atâta timp cât nu există un regulament de aplicare care să stabilească relația dintre autorități, companiile de salubritate și asociațiile de proprietari sau locatari. Regulamentul ar trebui să stabilească atât forme de recompensă cât și amenzi.

Deșeurile reciclabile trebuie preluate fără ca asociațiile să plătească acest serviciu, deoarece din acestea se fac bani. Taxarea trebuie calculată doar pe deșeurile nereciclabile și totodată să se ofere chiar reduceri în funcție de volumul de deșeuri reciclabile pe care o societate de salubritate îl ridică de la o asociație”, consideră Mereuță, care și-a declarat scepticismul față de reușita de implementare a acestui document. Acesta a adăugat că atâta timp cât nu vor exista și sancțiuni clare aplicabile tuturor părților implicate colectarea selectivă prin această metodă nu va fi o reușită.

Este o decizie foarte bună și trebuia făcută mai demult. Costurile pentru construirea sistemelor de colectare selectivă îngropate sau semi îngropate vor fi suportate de către firmele de salubrizare. Nu avem încă o estimare a acestor costuri”, a declarat pentru Green Report, Dani Năstase, șeful Departamentului Menajer al Rosal Grup București. În urmă cu doi ani compania a demarat în sectorul 3 al Capitalei un proiect pilot pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere.

Pe raza sectorului 3, în zonele cu blocuri de patru etaje, au fost instalate 100 de sisteme de colectare seclectivă, pe patru fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă și deșeuri menajere nereciclabile). „Nu avem o statistică a volumelor colectate din aceste sisteme, însă, în general, oamenii aruncă gunoiul tot la grămadă. Dacă nu se vor institui și amenzi nu vom reuși să impunem colectarea selectivă”, a adăugat acesta.

Bucureștenii „produc” anual 31 de kilograme de deșeuri menajere pe cap de locuitor

Strategia Primăriei Capitalei urmărește îndeplinirea obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităților de deșeuri depozitate la gropile de gunoi.

Conform studiilor efectuate la nivelul Bucureștiului, colectarea separată este determinată și influențată de:
– prezența containerelor în apropierea locuințelor – 31%;
– campanii de informare și educație prin mass-media – 24%;
– exemplul altor persoane formatoare de opinie – 18%.

În 2013 cantitatea de deșeuri menajere colectată la nivelul Bucureștiului a fost de 599.704 tone. Indicatorul de generare a deșeurilor menajere rezultate este de 31 kg/cap de locuitor/an, respectiv 0,87 kilograme/cap de locuitor/zi.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Gasiti documentul integral al strategiei aici.

Speram ca aceasta strategie va fi pusa in aplicare si nu va fi „agatata in cui” ca multe alte strategii si planuri adoptate de-a lungul anilor. Implementarea ei reprezinta un pas firesc si important adoptat de ani buni de statele occidentale si cerut in mod expres de directivele europene.

Sistemul de colectare selectiva trebuie sa fie implementat la nivel national din acest an. In plus, sa nu uitam ca, pana in 2020 Romania trebuie sa ajunga la un grad de reciclare de 50% a deseurilor municipale iar acest lucru nu se poate realiza doar cu ajutorul „clopotelor” colorate, insuficiente si uneori, de ce sa nu recunoastem, „aproape” inutile.

Puteti citi si:

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Colectarea selectiva in Romania – intre frauda si incompetenta

Posted in deseuri, deseuri municipale, legislatie, management deseuri, reciclare, Romania, statistici, Uncategorized | Tagged | Leave a comment

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Sursa: EurActiv.ro

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern legislația revizuită a UE privind deșeurile de ambalaje.

Directiva 2013/2/UE actualizează normele privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (prevazute de vechea Directiva nr. 94/62/CE), în vederea reducerii impactului acestora asupra mediului.

Statele membre au avut obligația de a transpune noile dispozitii in legislatia nationala pana la 30 septembrie 2013. România, care a depășit termenul inițial, a primit o scrisoare de punere în întârziere la 29 noiembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014.

La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva nu a fost inca transpusă în legislația națională. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a UE. Gasiti comunicatul Comisiei Europene aici.

Horațiu Radu, Agentul Guvernamental al României pentru Curtea Europeană de Justiţie, a declarat pentru EurActiv.ro: „S-ar putea discuta retragerea acțiunii doar în condițiile în care Directiva ar fi transpusă urgent în legislația națională”.

Horațiu Radu a mai precizat că, până în prezent, România a mai avut patru alte acționări la Curtea Europeană de Justiție pentru netranspunerea legislației europene.

O cauză aflată pe rol la CJUE, pe care România a câștigat-o, s-a referit la Directiva Habitate. Gasiti Comunicatul Comisiei Europene pe acest subiect, aici.

Pentru două alte cauze în domeniul energiei (cu privire la gazele naturale si piata interna a energiei), care deja erau pe rol , acțiunea Comisiei Europene a fost retrasă după adoptarea de urgență a prevederilor necesare.

Un proces împotriva României, aflat încă pe rol, se referă la iazurile de decantare aparținând exploatării de cupru și zinc Moldomin. (Gasiti un articol pe acest subiect aici si Comunicatul Comisiei Europene aici).

Articol preluat de pe Euractiv.ro.

Speram ca guvernantii nostri vor reusi sa se mobilizeze si sa transpuna noile modificari „in al 12-lea ceas” asa cum au procedat si in cazul Directivei 2012/19/UE privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Puteti citi si:

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Posted in ambalaje, deseuri, international, legislatie, Uncategorized | Tagged , | Leave a comment

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

646x404

Sursa foto: Adevarul

La inceputul acestei luni va anuntam ca Guvernul a aprobat prin Ordonanță de Urgență, o serie de masuri prin care se transpun în legislaţia națională (ce-i drept dupa un an de intarzieri!) prevederile Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și a Consiliului European, privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

Va propun sa parcurgem principalele obligatii si sanctiuni prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 5/2015, proaspat intrata in vigoare la inceputul acestei saptamani:

O prima masura, foarte importanta este modificarea țintelor de reciclare a echipamentelor electrice, electronice și electrocasnice aferente anilor 2016-2021.

Ratele anuale minime de colectare care trebuie atinse de către producători sunt:
pentru anul 2016 –40%
pentru perioada 2017-2020 – 45%
• începând cu anul 2021 – 65%

Procentele enumerate mai sus se determină ca pondere cantitativă kilogram deșeuri electrice reciclate în total kilograme echipamente puse în piață.

Operatorii economici pot efectua reciclarea fie în nume propriu, înființând puncte de reciclare la nivelul țării, lucru foarte puțin probabil de realizat datorită infrastructurii specifice și costurilor mari cu autorizațiile de mediu, fie prin aderarea la o organizație de profil ce preia responsabilitatea colectării.

Ordonanța are desigur și câteva precizări tehnice și prezintă câteva obligații ce trebuie analizate împreună cu departamentul specializat.

Principalele sanctiuni prevazute de noua lege

amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice, pentru:

• nerespectarea obligației unităţilor administrativ-teritoriale de a asigura fie centre fixe de colectare, cel puţin unul la 50.000 de locuitori, dar nu mai puţin de un centru în fiecare unitate administrativ-teritorială, fie puncte de colectare mobile în măsura în care acestea sunt accesibile populaţiei ca amplasament şi perioadă de timp disponibilă ori de a colecta periodic, cu operatori desemnaţi, cel puţin o dată pe trimestru.

• nerespectarea obligației deţinătorului de DEEE de a preda DEEE împreună cu procesul-verbal direct la centrele de colectare organizate de operatori economici autorizați ori la serviciul public de colectare DEEE.

• nerespectarea obligației de separare la punctul de colectare a DEEE care urmează să fie pregătite pentru reutilizare de alte DEEE colectate separat, împreună cu personalul din unităţile specializate având ca domeniu de activitate şi reutilizarea DEEE precum și a obligației de a asigura predarea componentelor şi a materialelor rezultate de la DEEE care nu pot fi reutilizate.

• nerespectarea obligației au obligaţia de a preda DEEE către sistemele de colectare de către persoanele fizice şi juridice care deţin DEEE, inclusiv cele provenite de la EEE importate pentru folosinţa proprie.

amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru:

• nerespectarea obligației producătorilor care introduc în fabricaţie EEE de a aplica cerinţele de proiectare ecologicăce facilitează reutilizarea şi tratarea DEEE precum și încercarea de a împiedica reutilizarea DEEE prin caracteristici specifice de proiectare sau prin procedee specifice de fabricare, cu excepţia cazului în care aceste caracteristici specifice de proiectare sau procedee specifice de fabricare prezintă avantaje determinante, de exemplu, în ceea ce priveşte protecţia mediului şi/sau cerinţele de siguranţă.

• nerespectarea de către centrele de colectare a obligaţiei de a prelua toate DEEE de la deţinători şi distribuitori, în mod gratuit, şi de a asigura evidenţa DEEE intrate şi ieşite din centrele de colectare, inclusiv a DEEE încredinţate în vederea pregătirii pentru reutilizare unităţilor specializate pentru desfăşurarea acestei activităţi;

• eliminarea DEEE sub formă de deşeuri municipale nesortate precum şi predarea DEEE către, respectiv, preluarea DEEE de către alţi operatori economici autorizați pentru astfel de activități.

• nerespectarea obligației distribuitorilor de a prelua DEEE în sistem „unul la unul“, în mod gratuit, în aceleaşi condiţii precum cele de livrare a produsului nou, dacă echipamentul este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul nou furnizat şi să informeze cumpărătorul despre această posibilitate înainte de achiziţionarea produsului, la solicitarea cumpărătorului.

• nerespectarea obligației producătorilor de a asigura colectarea pentru alte tipuri de DEEE decât cele provenite de la gospodării particulare.

• nerespectarea obligației producătorilor de EEE de a furniza în mod gratuit informaţiile referitoare la reutilizare şi tratare, pentru fiecare tip nou de EEE introdus pentru prima dată pe piaţa Uniunii Europene, în termen de un an de la introducerea pe piaţă a echipamentului.

amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei pentru:

• nerespectarea obligației distribuitorilor de a preda DEEE colectate către centrele de colectare organizate de operatori economici autorizaţi pentru colectarea DEEE.

• nerespectarea obligației distribuitorilor care au spaţii de vânzare în domeniul EEE de cel puţin 400 mp de a asigura colectarea cu titlu gratuit a DEEE de dimensiuni foarte mici de la utilizatorii finali, în cadrul magazinelor sau în imediata apropiere a acestora, fără obligaţia de a cumpăra EEE de un tip echivalent.

• nerespectarea obligației producătorilor de EEE, începând cu data de 1 ianuarie 2016, de a realiza ratele de colectare minime.

• nerespectarea obligației producătorului de a asigura o garanţie la introducerea unui EEE pe piaţă, care să demonstreze că va fi finanţată gestionarea tuturor DEEE provenite de la EEE respective.

• nerespectarea obligației unei organizaţii colective care acţionează în numele producătorilor, de a constitui o garanţie de finanţare a colectării, tratării, valorificării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului a DEEE provenite de la produsele aflate încă în perioada de garantare introduse pe piaţa naţională de către producătorii care au aderat la organizaţia colectivă şi care au încetat activitatea. Garanţia se constituie anual, până la data de 31 martie a anului următor celui în care s-a desfăşurat activitatea, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau poliţe de asigurare de garanţie pentru reciclare la valoarea corespunzătoare sumelor plătite pentru EEE în cauză de către operatorii economici respectivi către organizaţia colectivă, corectate cu dobânda ROBOR la an la dispoziţia AFM.

• nerespectarea obligației producătorilor şi distribuitorilor de a informa cumpărătorii, în momentul vânzării de EEE, cu privire la costurile colectării, tratării şi eliminării în condiţii de protecţie a mediului, prin evidenţierea separată a acestor costuri ori de a furniza utilizatorilor de EEE din gospodăriile particulare informaţiile necesare în legătură cu procesul obligatoriu de colectare a DEEE.

• nerespectarea obligației producătorilor de a se înscrie în registrul naţional al producătorilor, primind un număr de înregistrare care va fi comunicat de aceştia tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE.

Articol preluat de pe legestart.ro.

Puteti consulta varianta integrala a noii legi aici.

Puteti citi si:

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE, o transpunem si noi mai cu talent?

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Posted in amenzi, autoritati, bani, DEEE, deseuri, legislatie, management deseuri, Uncategorized | Tagged , | 1 Comment

Un designer din Singapore a gasit o alternativa pentru milioanele de capsule de cafea aruncate anual

277BA7A200000578-3035971-Taking_inspiration_from_sugar_coated_sweets_in_gumball_machines-m-14_1428861416423 - Copy

Noile „capsule” de cafea inventate de Eason Chow. Sursa: Daily Mail

Popularitatea aparatelor de cafea pentru acasă a dus, inevitabil, la o creștere a cantității de deșeuri de ambalaje generate de iubitorii de cofeina.

Eason Chow, un designer de 25 de ani din Singapore a realizat un produs inovator care ar putea fi solutia perfecta pentru a rezolva problema milioanelor de capsule care sunt aruncate in fiecare an dupa utilizare – „cuburile” de cafea acoperite cu zahar, care se dizolva in apa.

Chow a luat ca sursa de inspiratie pentru realizarea produsului, dulciurile acoperite cu zahar care se gasesc in automatele de tip „gumball”.

Cum este conceput produsul?

Granulele de cafea sunt acoperite cu lapte praf apoi sunt „scufundate” in zahar pentru a crea o „capsula” revolutionara care nu are nevoie de ambalaje.

Designerul asigura ca învelișul de zahăr va fi conceput în diferite grosimi și arome pentru a satisface toate gusturile; in plus, el a creat si un filtru de cafea pentru a procesa noile capsule.

277BA35A00000578-3035971-image-m-17_1428861507373

Sursa: Daily Mail

Produsul, numit Droops, se afla inca in stadii incipiente, insa Chow afirma ca noile „capsule” vor costa in jur de £4 (aproximativ 24,66 RON)/ per pachet iar filtrul de cafea va costa £80 (aproximativ 493 RON).

Chow declara ca „Inspirația pentru acest proiect a venit observand cate ambalaje inutile sunt generate de masinile de cafea care folosesc capsule.”

Designerul atrage atentia ca cele mai multe masini de cafea sunt foarte industrializate si facute sa proceseze cafea „din comoditate” si neglijeaza importanta responsabilitatii sociale in utilizarea unui produs. De aceea, doreste ca noul filtru de cafea sa fie un punct de referinta care identifica si exemplifica importanta acestor elemente.

Capsulele de cafea, o problema neglijata

• În mod normal, capsulele conventionale de cafea sunt realizate din materiale reciclabile – cum ar fi aluminiu sau plastic – dar sunt rareori reciclate.

• Potrivit Zero Waste Europe, aproximativ 10 miliarde de capsule de cafea au fost vandute la nivel mondial in 2010, din care o zecime doar in Italia. 12 000 de tone de capsule care ar fi putut fi reciclate au fost depozitate de italieni.

• Ca urmare a cresterii acestei probleme, Nespresso a lansat o campanie de incurajare a clientilor sa recicleze capsulele.

• Și compania Tassimo a incheiat un parteneriat cu organizatia TerraCycle pentru a salva capsulele de la depozitare. Există 323 de puncte publice de colectare a capsulelor in Marea Britanie si mai mult de 7 milioane de ambalaje Tassimo au fost salvate de la depozitare in UK.

• Organizatia TerraCycle reciclează capsulele Tassimo si le transforma in produse utile.

Puteti citi si:

Pahare biodegradabile de cafea, care devin copaci dupa ce sunt aruncate

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Posted in ambalaje, deseuri municipale, Uncategorized | 1 Comment