Cat consuma electronicele si electrocasnicele din locuinta?

p_176484_760x420-00-65

Sursa: Wall-Street.ro

Cu siguranta, v-ati pus de multe ori intrebarea de ce factura la energie este atat de mare in fiecare luna. Jurnalistii de la Wall-Street.ro au analizat cele mai populare dispozitive electronice si electrocasnice care se regasesc in casele noastre, pentru a identifica consumul in utilizare maxima pe ora, dar si consumul in utilizare obisnuita al acestora.

In analiza au fost incluse o combina frigorifica, model standard, o masina de spalat, model standard, un cuptor cu microunde, aspirator, fier de calcat, uscator de par, televizor LED, calculator (PC), tableta si smartphone.

Masina de spalat, cel mai mare consumator de energie din locuinta

Masina de spalat este fara indoiala, cel mai mare consumator de energie dintr-o locuinta, cel putin raportandu-ne la costul pe ora de utilizare. In cadrul studiului a fost luata drept exemplu o masina de spalat cu o capacitate de 5 kilograme, la o spalare cu incarcare maxima, la 60 de grade, in care durata medie de spalare este de 60 de minute. Conform informatiilor producatorului consumul se ridica la 0,85 kWh, deci echivalentul, in lei, de 51 de bani per ciclu de spalare.

S-a luat in calcul faptul ca o familie formata din trei persoane utilizeaza, in medie, masina de spalat de doua ori pe saptamana (opt ori pe luna), ceea ce va face ca totalul costului lunar cu masina de spalat sa se ridice la aproximativ 4 lei.

Al doilea cel mai mare consumator de energie din casa este combina frigorifica. A fost luat, spre calcul, un model standard, cu o capacitate totala de 330 de litri, certificat A+ , tradus printr-un consum de 281 kWh/an.

Analizand costurile aferente lunii noiembrie practicate de catre ENEL, 1 kWh se ridica la un cost de aproximativ 0,60 lei (60 de bani) cu toate taxele incluse. Astfel, intr-o singura zi combina frigorifica ajunge sa scoata din buzunarul nostru, in medie, circa 45 de bani. Calculand la nivelul intregii luni, doar consumul combinei frigorifice ajunge sa se ridice la aproximativ 14 de lei.

PC-ul este al treilea cel mai mare consumator de energie din produsele analizate, cu un consum de 36 de bani in utilizare standard – circa 4 ore pe zi, la un grad de utilizare a puterii de circa 20%. Calculand la nivelul unei luni calendaristice, costul se ridica la 10,8 lei.

Contrar asteptarilor, televizorul ocupa abia locul 7 in top. Intr-o utilizare medie de circa doua ore pe zi ajunge sa consume echivalentul a 5 bani. In analiza  Wall-Street.ro a fost luat in calcul un televizor cu LED, cu o diagonala de 81 de cm si un consum mediu pe ora de 40w.

Tableta si smartphone-ul, doua dintre cele mai populare gadget-uri ale momentului, au un consum extrem de redus, mai ales daca ne raportam la costurile lunare. Impreuna, cele doua gadget-uri depasesc cu putin un leu. In cazul smartphone-ului vorbim de un dispozitiv care necesita o incarcare timp de o ora a unui acumulator de 2.000 mAh, in timp ce tableta analizata este una cu o capacitate a bateriei de circa 7.000 mAh.

Conform calculelor, lunar, fiecare familie plateste, in medie, circa 52 de lei pentru cele 10 echipamente analizate. Mai multe rezultate ale analizei gasiti aici.

Posted in electronice, resurse, Uncategorized | Leave a comment

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

textiles_0

Sursa: Sustainable Brands

Producatorul global de vopsele pentru textile si diferite chimicale, Archroma a lansat de curand o noua gama, EARTHCOLORS, de produse create din deseuri agricole.

Noua gama de coloranti „biosintetici” pentru bumbac si materiale pe baza de celuloza foloseste coji de migdale, palmier pitic, frunze de rozmarin si alte deseuri agricole, care ajung de obicei la gropile de gunoi.

Reprezentantii Archroma declara ca EARTHCOLORS asigura, de asemenea, transparență totala in lantul de aprovizionare: toate informatiile despre loturile individuale de culoare vor fi imprimate pe etichete si vor fi atasate la fiecare articol de imbracaminte. In plus, fiecare eticheta va fi insotita de un cip cu informatii referitoare la locul in care materialul a fost vopsit si spalat, sursa materialelor etc. Informatiile vor putea fi accesate de potentialul cumparator prin tehnologia NFC (Near Field Communications), compatibila cu smartphone-urile, pentru a oferi clientilor o experienta de cumparare bazata pe implicare.

Potrivit Archroma, vopselele, care au fost produse in 4 ani, au aceeasi calitate ca produsele din gamele deja existente, facute din materiale conventionale. Compania elvetiana descrie noile produse ca fiind deschizatoare de drumuri in tehnologia fabricarii vopselurilor si colorarii materialelor.

Momentan, gama EARTHCOLORS este produsa in apropiere de Barcelona, Spania, din deseuri  aduse din zonele din apropiere.

Mai multe informatii despre produsele EARTHCOLORS gasiti aici.

Posted in deseuri, deseuri agricole, Uncategorized | Leave a comment

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Colombia-Bottle-Community-Center

Sursa: Inhabitat

Un centru comunitar eco-friendly, construit din peste 40.000 de PET-uri a fost implementat in cartierul Cazuca din capitala columbiana Bogotá.

Proiectul demarat de Nukanti Foundation, o fundatie axata pe comunicarea interculturala, pe inchegarea comunitatilor si anteprenoriat social, a fost structurat ca spatiu pentru diferite activitati destinate grupurilor vulnerabile, in principal femei, copii si tineri afectati de saracia extrema, conflicte si violenta.

In prezent, 70.000 de persoane traiesc in saracie extrema si au acces restrans la serviciile publice, in comunitatea din Cazuca. Avand in vedere aceste aspecte, Nukanti Foundation, impreuna cu Green Hope Columbia si Starkey Hearing Foundation, au construit acest centru comunitar pentru a fi folosit atat ca un spatiu in care copiii, adolescentii si femeile cu probleme se pot simti in siguranta, dar si ca o modalitate de promovare in cadrul comunitatii, a tehnicilor de constructie ieftine si in acelasi timp, sustenabile.

Weaving-Cazuca-Plastic-Bottle-Community-Center-31

Amplasat in mijlocul unui cartier de asezari informale din Bogota, centrul a fost construit in 2 ani de muncitori locali. Aceeasi echipa va instala in curand si panouri solare pentru electricitate. Acest centru este parte a proiectului Weaving Cazucá, care incurajeaza copiii si tinerii sa depaseasca obstacolele sociale si sa tinda spre un nivel cat mai inalt de educatie.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Posted in ambalaje, international, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

a1da99b3-59bc-40dd-9c62-5fccda802621-460x276

Sursa: The Guardian

Legumele si alte alimente impachetate in plastic tin de domeniul trecutului la Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.

Cum functioneaza magazinul?

Fiecare persoana vine cu recipienti de acasa, care sunt ulterior cantariti si etichetati de personalul de la supermarket. Cand clientul ajunge la casa, greutatea containerelor este scazuta si se plateste greutatea neta a alimentelor. In plus, eticheta este conceputa pentru a supravietui pentru cateva spalari, astfel incat sa se poata trece peste procesul de cantarire a recipientilor pentru o vreme.

Fondatorii Sara Wolf si Milena Glimbovski marturisesc ca exista o cerere in crestere pentru produse si servicii sustenabile, tot mai multi clienti cerand solutii mai `generoase` de manipulare a resurselor.

`Aici, clientul ia doar ceea ce are nevoie`, au declarat Wolf si Glimbovski inainte de lansarea magazinului. `Am dori sa oferim o modalitate alternativa de cumparaturi – una in care oferim tot ce aveti nevoie, dar nu veti gasi sute de tipuri de diferite lotiuni de corp sau ulei de masline.`

Initiativa nu este noua

Original Unverpackt nu este o idee noua. Austin, Texas, are magazinul In.Gredients iar Catherine Conway a fondat magazinul Unpackaged, cu sediul la Londra pentru prima data in Islington, in 2007, inainte ca acesta sa se mute la Hackney in 2012. A fost inchis in urmatorul an dupa ce modelul de afaceri a fost modificat pentru a include un restaurant si un bar. Toate cele trei magazine sunt independente si exploreaza psihologia consumerismului.

Conway marturiseste ca unele ambalaje nu au nici o legatura cu produsele pe care le prezinta, ci mai mult cu psihologia de marketing si falsa impresie de economisire a timpului destinat consumarii alimentelor respective.

Spre exemplu in 2011, Marea Britanie a produs aproape 11 milioane de tone de deseuri de ambalaje. Cu toate acestea, companiile vand inca ambalate, banane fara coaja.

O intreprindere sociala numita hiSbe (how it Should be) din Brighton, ofera de asemenea produse neambalate. Accentul se pune pe produse de provenienta locala iar modelul sau de afaceri include transparenta preturilor – de la costurile catre furnizori la salariile personalului si asa mai departe. Fondatorii organizatiei vor sa faca din cumparaturile etice si durabile o norma.

Vanzarea de alimente neambalate este un concept progresiv confirmat de tendintele de cumparare in vrac din anii 1980, dar aceasta reprezinta doar o parte din solutiile propuse pentru un consum mai putin industrializat.

Din pacate, problema principala cu care se confrunta afacerile durabile este ca, indiferent de altruismul din spatele fiecarui produs reciclat, neambalat sau provenit din surse regenerabile, sustenabilitatea proiectelor este dictata in cele din urma de sustenabilitatea profitului, nu a planetei.

Posted in ambalaje, deseuri, Uncategorized | Tagged | Comments Off

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Sursa: Sustainable Brands

Intr-un articol anterior , va mentionam un experiment de transformare a deseurilor alimentare in bioplastic. Iata ca exista initiative care vizeaza si deseurile de hartie pentru realizarea de materiale sustenabile.

O companie britanica de gestionare a deseurilor, Network Waste a anuntat recent ca a inceput colaborarea cu Adapt Low Carbon Group din cadrul University of East Anglia pentru a realiza bioplastic din deseuri de hartie.

Compania colaboreaza cu universitatea britanica in cadrul unui proiect de valorificare a resturilor rezultate din macinarea hartiei. In cadrul proiectului este implicat si un client al companiei Network Waste, care produce peste 7 000 de tone/an de `firimituri` umede de hartie.

Potrivit Network Waste, aceste deseuri nu sunt valorificate in prezent, fiind raspandite pe pamant, dar acest proces consuma multa energie si  elimina cantitati mari de apa. Compania a cerut sprijinul Adapt Low Carbon Group pentru a gasi o metoda sustenabila de valorificare a acestor deseuri.

O posibilitate luata in calcul in cadrul cercetarii este conversia firimiturilor de hartie in intermediari care pot fi utilizati in procesul de fabricatie al bioplasticului. Deseurile de hartie sunt compuse din zaharuri complexe, iar cercetarea este axata pe recuperarea lor efectiva si realizarea unor modalitati de a le transforma intr-o materie prima.

Dr Agnieszka Krzyzaniak, business innovation manager in cadrul Adapt Low Carbon Group a declarat: `Utilizarea de materiale bio-procesate in industria chimica este un exemplu bun de punere in valoare a deseurilor de hartie. Credem ca zaharurile gasite in deseurile de hartie pot contribui la inlocuirea proceselor traditionale pe baza de combustibili fosili.`

Deseurile de hartie ar putea fi folosite si in industria de constructii pentru a fi amestecate cu beton. `Aceasta solutie o vedem ca o victorie rapida, deoarece exista deja companii care fac acest lucru`, a adaugat Dr. Krzyzaniak.

Parteneriatul este in faza incipienta, dar ambele parti sunt optimiste ca aceasta metoda ar putea avea un impact semnificativ asupra reciclarii, in industria hartiei.

Adaugand firimiturile de hartie la lista tot mai mare de materii prime bio care si-au dovedit pana acum viabilitatea, – incluzand lignina, biomasa si deseurile alimentare putem spera la un viitor nu foarte indepartat, liber de materiale plastice bazate pe combustibili fosili.

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, deseuri, Uncategorized | Tagged | Comments Off

Cum a ajuns Suedia sa valorifice 99% din deseuri

n-SWEDEN-RECYCLING-large570

Sursa: The Huffington Post

Potrivit ultimelor statistici doar 1% din deseurile produse de suedezi ajung la gropile de gunoi.

Suedia isi administreaza deseurile atat de bine incat este nevoita sa importe deseuri din Marea Britanie, Irlanda, Italia si Norvegia pentru a alimenta cele 32 de centrale termo-electrice care functioneaza pe baza de deseuri.

Un suedez produce anual 461 de kg de deseuri, o cifra care este usor sub media europeana de jumatate de tona. Care este secretul Suediei? – programele eficiente de prevenire, reutilizare si reciclare dar si utilizarea procesului controversat de transformare a deseurilor in energie.

Inainte de a fi transportate catre statiile de incinerare deseurile sunt sortate de populatie, deseurile organice si reciclabile fiind recuperate. 32 % din deseuri sunt reciclate, in timp ce 15% sunt transformate in compost. Conform datelor colectate de compania suedeza de reciclare Returpack, 1,5 miliarde de sticle si doze de aluminiu sunt recuperate anual.

Potrivit legii suedeze, intreaga responsabilitate legata de colectare, reciclare sau eliminare a deseurilor revine producatorilor. Numeroase reguli introduse in anii `90 stimuleaza companiile sa puna pe piata produse `mai prietenoase` pentru mediu. Este o masura buna de  reducere a costurilor totale de gestionare a deseurilor.

32 % din deseuri reciclate, 52 % incinerate

Peste 2 milioane de tone de deseuri sunt incinerate anual in Suedia reprezentand 52% din cantitatea totala produsa. In Helsingborg (populatie: 132 989), o centrala waste-to-energy (WTE) produce suficienta energie pentru a satisface 40% din necesarul de incalzire din oras. Energia produsa prin WTE asigura aproximativ 950.000 de case cu incalzire si 260.000 cu electricitate.

`Un numar bun de retinut este faptul ca trei tone de deseuri genereaza la fel de multa energie ca o tona de combustibil fosil… deci exista suficienta energie in deseuri`, potrivit lui Göran Skoglund, purtatorul de cuvant al Öresundskraft, una dintre cele mai mari companii energetice din Suedia.

Incinerarea deseurilor ramane in continuare o solutie controversata. Numeroase organizatii de protectia mediului sustin ca procesul genereaza mai multa poluare si toxine in aer. Potrivit reprezentantii autoritatilor suedeze, procesele folosite la nivelul tarii genereaza un procent minim de emisii.

Succesul Suediei in gestionarea deseurilor nu a venit insa peste noapte- cele mai recente rezultate sunt roadele unor schimbari culturale produse in zeci de ani.

Incepand cu anii ’70, Suedia a adoptat legi stricte privind gestionarea deseurilor atat pentru gospodarii cat si pentru municipalitati si firme, explica directorul de comunicare al Autorității de Management al Deșeurilor din Suedia, Anna-CarinGripwell.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti in filmuletul de mai jos.

 

Posted in deseuri, management deseuri, reciclare, waste-to-energy | Leave a comment

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Fags

Sursa: The Guradian

TerraCycle o organizatie din statul american New Jersey, care realizeaza produse de larg consum din subproduse si deseuri non-reciclabile, a gasit o metoda de reciclare a capetelor de tigari.

Deseurile de tigara sunt separate in majoritatea componentelor sale de baza, deseurile organice (cenusa, tutun, hartie) sunt folosite pentru compost, in timp ce plasticul (filtru) este reincalzit, extrudat si transformat in peleti de plastic.Peletii de plastic reciclati, reduc nevoia de materiale plastice virgine, si pot fi folositi pentru a face scrumiere sau produse industriale, cum ar fi paleti de transport maritim. Programul de reciclare a chistoacelor de tigari a fost demarat in 2012 in Canada iar in prezent funtioneaza si in SUA si Spania.

Potrivit estimarilor, la nivel mondial exista 2 miliarde de fumatori care arunca anual cca 5,6 tone de chistoace de tigari.

TerraCycle – lider mondial in colectarea si refolosirea deseurilor `non-reciclabile`

Tigarile, scutecele pentru copii, ambalajele de branza si mai multe deseuri capata o noua utilitate prin intermediul TerraCycle.Organizatia colecteaza ambalaje si produse greu de reciclat si le transforma in produse inovatoare, dar in acelasi timp, cu preturi accesibile. TerraCycle este considerat lider mondial in colectarea si refolosirea deseurilor non-reciclabile si a fost distinsa cu numeroase premii pentru activitatile inovatoare de upcycling si reciclare.

Organizatia lucreaza cu mai mult de 100 de branduri importante din SUA si alte 22 de tari pentru a colecta ambalaje si produse care, altfel, ar fi destinate depozitelor de deseuri. Aceasta transforma deseurile in materiale si produse noi, care sunt disponibile online prin intermediul marilor retaileri.

TerraCycle incurajeaza oamenii sa formeze echipe de colectare acasa, la birou sau la scoala, sa colecteze selectiv deseurile care nu sunt acceptate in general de `reciclatori` si sa le trimita catre companie, pentru a fi transformate in noi produse.Compania rasplateste acest efort cu donatii catre organizatiile nonprofit sau scolile nominalizate de `colectori`.

Potrivit TerraCycle, 99% din debitul total de materiale din SUA devin deseuri in termen de sase luni. Fondatorul organizatiei, Tom Szaky afirma ca, din punct de vedere strict material sau stiintific, totul poate fi reciclat. Singurul obstacol pentru numirea unui anumit deseu `reciclabil`, in societatea noastra este de natura economica. `Pentru-profit, organizatiile de gestionare a deseurilor au permisiunea de a defini ceea ce este reciclabil bazat pe ceea ce este profitabil pentru ei pentru a colecta. De aceea, sistemul nostru de reciclare este vicios`, spune Szaky.

`Aratand consumatorilor posibilitatile inchise intr-o punga de chipsuri sau o cutie de suc, dovedesti ca termenul gunoi este doar un cuvant impropriu`, adauga Szaky.

Mai multe informatii despre activitatea organizatiei gasiti aici.

m4s0n501
Posted in ambalaje, deseuri, deseuri non-reciclabile, Uncategorized | Comments Off

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

BN-EI269_0829pl_G_20140830143903

Sursa: The Wall Street Journal

Statul american California a adoptat vineri un proiect de lege care interzice utilizarea pungilor de plastic in magazinele alimentare; daca masura va fi transpusa in lege, California va fi primul stat american care va impune aceasta interdictie.

Orase ca San Francisco, Los Angeles, din statul californian dar si Seattle si Portland si unele judete din Hawaii au interzis distribuirea pungilor de unica folosinta in magazinele alimentare. Dar la nivel de stat, opozitia venita din partea producatorilor de sacose de plastic a prevalat pana acum.

22 de senatori californieni au votat pentru proiectul de lege iar 15 au fost impotriva. Acesta trebuie semnat pana la data de 30 septembrie, de catre guvernatorul Jerry Brown, pentru a putea fi transpus in legislatie.

Masura, care ar urma sa intre in vigoare la data de 1 iulie 2015 va interzice folosirea sacoselor de unica folosinta in cadrul magazinelor alimentare si farmaciilor si va sprijini financiar producatorii locali de pungi de plastic sa realizeze sacose durabile, din materiale alternative.

Majoritatea producatorilor de pungi de plastic si pungi de hartie se opun legii, declarand ca aceasta masura va duce la numeroase disponibilizari si va creste taxele pentru consumatori. In schimb, masura este sustinuta de California Grocers Association, care afirma ca masura va elimina `amestecurile` din legislatiile locale.

Un rol important in promovarea acestei masuri l-au avut organizatiile de mediu din statul american; desi reprezinta o alternativa ieftina pentru supermarketuri fata de alte materiale, majoritatea pungilor de plastic nu sunt reciclate in statul californian. In plus, in California exista o preocupare deosebita asupra numarului mare de pungi care ajung in ocean si afecteaza ecosistemele marine.

Mai mult de 10 miliarde de pungi de plastic sunt folosite in California fiecare an, potrivit estimarilor realizate de Californians Against Waste, un grup de advocacy care sprijina proiectul de lege.

Posted in ambalaje, deseuri, legislatie, Uncategorized | Comments Off

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

bioplastics-300px

Sursa: Italian Institute of Technology

In articolele anterioare (le gasiti aici si aici), va mentionam cateva actiuni care pregatesc `terenul` pentru introducerea la scara larga a ambalajelor biodegradabile, menite sa inlocuiasca plasticul si alte materiale nesustenabile.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestor ambalaje se numara reducerea costurilor de productie, reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon, oportunitatea de inovare a produselor.

Plasticul conventional este facut in general din petrol, un combustibil fosil care contribuie la schimbarile climatice. In schimb, bioplasticul este realizat din material vegetal si reprezinta o alternativa viabila la plasticul conventional. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase etape pentru a produce bioplastic si implicit, este nevoie de mai multa energie. Iar culturile folosite pentru a produce noul tip de plastic, ca spre exemplu cele de porumb, sunt probabil mai potrivite pentru consumul uman.

Bioplastic din coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel

Pentru a rezolva aceasta problema, un grup de oameni de stiinta de la Institutul Italian de Tehnologie (IIT) din Genova, Italia, lucreaza la o metoda de a crea bioplastic din deseuri alimentare. Rezultatele lor au fost publicate la inceputul acestei veri in American Chemical Society’s (ACS) journal Macromolecules.

Oamenii de stiinta au pornit de la procesul de creare a celofanului, care include trecerea celulozei – materialul care constituie peretii celulelor de plante – prin bai de acid si bai alcaline. Ei au descoperit ca, atunci cand celuloza derivata din bumbac si canepa este dizolvata in acidul trifluoracetic, se converteste intr-o forma care poate fi turnata sub forma de plastic, fara a fi nevoie sa fie prelucrata mai departe.

Ei au incercat acelasi proces pe deseuri vegetale, care au inclus coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel; acestea au fost obtinute de la o companie italiana care realizeaza pulberi vegetale pentru a fi folosite in bauturile din legume si pastele colorate. In studiul publicat in Macromolecules este mentionat ca, `Bioplasticul cu o gama larga de proprietati mecanice a fost obtinut direct din vegetale comestibile prelucrate industrial si deseuri de cereale`.

Noile materiale obtinute au o combinație diferita de rigiditate si elasticitate, comparativ atat cu masele plastice biodegradabile existente cat si cu masele plastice traditionale. Spre exemplu, plasticul obtinut din spanac este mai elastic, in timp ce plasticul obtinut din coji de orez este mai ferm. Materialele pot mosteni de asemenea, proprietatile plantei originale, adica plasticul din patrunjel poate avea proprietati antioxidante, in timp ce plasticul din scortisoara ar putea fi antibacterian. Mai multe informatii despre rezultatele studiului gasiti aici.

750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente

Aceasta inventie ar putea fi o solutie optima atat pentru reducerea deseurilor de plastic cat si pentru prevenirea deseurilor alimentare.                                                                                   1,3 miliarde de tone de alimente, se pierd la nivel global in fiecare an, potrivit Programulului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Amprenta de carbon a deseurilor alimentare este estimata la 3,3 miliarde de tone.

Alimente irosite inseamna, de asemenea, si apa pierduta. Cantitatea de apa folosita pentru a produce alimentele risipite este echivalenta cu fluxul anual al raului Volga din Rusia sau de trei ori volumul lacului Geneva. Asta nu este bine, in orice moment – dar devine ingrijorator intr-o perioada in care tot mai multe regiuni aflate in zone cu climate temperate, se confrunta cu seceta severa, la nivel mondial. 750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente.

Cateva masuri adoptate de unele state pentru reducerea deseurilor alimentare gasiti aici si aici.

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, deseuri, deseuri alimentare, statistici | Comments Off

Deseurile textile – tendinte actuale

sf-zero-waste-textile-initiative-1-537x402

Sursa: Ecouterre

Reciclarea deseurilor textile nu este foarte promovata in tara noastra. In schimb, la nivel international exista numeroase initiative care incearca sa tina departe textilele de gropile de gunoi.

Spre exemplu, organizatia I:Collect (I:Co) reprezinta o retea globala de colectare a deseurilor textile, infiintata in 2009, care a implementat programe pentru reciclarea deseurilor textile pentru prima data in Europa.

In urma cu 3 ani, programul s-a extins si in Statele Unite iar in prezent, organizatia are incheiate parteneriate cu companii importante ca H&M, PUMA, Levi Strauss & Co si American Eagle Outfitters.

I:Co este implicata de asemenea in initiativa `Zero Waste` din San Francisco. La inceputul anului, orasul american San Francisco a lansat Zero-Waste Textile Initiative, un program municipal menit sa impiedice depozitarea sau incinerarea deseurilor textile.

Din perspectiva consumatorilor, abordarea I:CO este simpla. In colaborare cu cu partenerii comerciali, se amplaseaza cutii de colectare in locuri vizibile, cum ar fi magazine sau holurile cladirilor, unde oamenii pot plasa imbracamintea sau incaltamintea uzata, indiferent de starea in care se afla.

AmericanEagle_recycling_clothes

Cutie de colectare a deseurilor textile intr-un magazin American Eagle. Sursa: Greenbiz

American Eagle brandul american care detine peste 800 de magazine in America si Canada ofera si recompense clientilor care aleg sa colecteze hainele uzate in cutiile magazinelor. Orice client care participa la program primeste 5 dolari la achizitionarea unei perechi de blugi. In plus, incasarile sunt donate catre Student Conservation Association, unul dintre partenerii nationali de caritate ai retailerului.

22,3 miliarde de kilograme de imbracaminte si incaltaminte ajung in depozitele de deseuri din SUA. Aici majoritatea sunt incinerate, creand aproximativ sapte kilograme de CO2, potrivit datelor de la Agentia pentru Protectia Mediului USA. Doar 4 miliarde de kilograme ajung catre asociatiile de caritate.

95% din deseurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate

Potrivit I: CO, aproximativ 95% din aceste elemente pot fi refolosite intr-un fel. Parte din SOEX Group, cu sediul in Elveția, I: CO are puncte de colectare peste tot in lume: 2.000 de angajati proceseaza aproximativ 700 de tone de produse folosite in fiecare zi, in mai mult de 90 de tari. De la punctele de colectare, articolele sunt transportate la statii de sortare. Mai mult de 365 de categorii sunt sortate in timpul acestei faze, dintre care cea mai mare parte este sortata manual.

Ceea ce este repurtabil, aproximativ 60% din articole se incadreaza in aceasta categorie, sunt donate catre asociatiile de caritate. Restul sunt trimise catre reciclare. Unele sunt maruntite pentru a fi utilizate la izolatii, pentru industria de automobile sau de construcție.

Unii dintre partenerii I: CO dezvolta noi metode de refolosire a materialelor ramase din propriile procese de fabricatie. De exemplu H&M a lansat o linie de imbracaminte compusa 20% din fibre denim post consum.

Pana acum, in tara noastra nu au fost promovate foarte multe initiative de acest gen. Organizatiile care colecteaza deseuri textile sunt putine si necunoscute publicului larg, in timp ce marii retaileri din industria textila nu au aratat pana acum, prea multa deschidere asupra acestui subiect. Doar retailerul suedez H&M, a adoptat pana acum`trendul`, lansand anul trecut, o campanie de colectare a deseurilor textile in magazinele proprii. Asteptam tot mai multe initiative de acest gen!

Posted in deseuri, international, reciclare, statistici, Uncategorized | Comments Off