Sticlele PET transformate in hartie rezistenta la apa de o companie mexicana

pet-bottles-transformed-into-paperjpg

O tona de hartie minerala poate fi obtinuta din 235 kg de granule PET. Sursa: Gizmag.com

Un grup de tineri antreprenori din Mexic a dezvoltat un sistem care transforma PET-urile in hartie minerala. Acestia pretind ca prin aceasta metoda se vor salva pana la 20 de copaci si 56.000 de litri de apa pe tona de hartie produsa.

Hartia este fotodegradabila (se degradeaza prin expunerea la lumina) si rezistenta la apa si poate fi folosita pentru a imprima carti, cutii si alte obiecte de papetarie.

„Procesul contribuie la reducerea costurilor si ajuta planeta, intrucat nu mai taiem copaci si reducem consumul de apa,” declara Adrian Ever Nava, co-fondator al companiei Cronology, situata in Ecatepec, un oras aflat la nord de Mexico City.

Potrivit reprezentantilor companiei Cronology, metoda folosita este cu 15% mai ieftina decat fabricarea hartiei traditionale fiindca nu foloseste produse chimice cum ar fi clorul.

Desi tari precum Spania si Taiwan folosesc deja procese similare pentru fabricarea hartiei minerale (cunoscuta si sub numele de „hartie peta” sau „hartie de piatra”), dezvoltatorii sai spun ca sistemul folosit este de patru ori mai ieftin decat metodele conventionale.

Fabricarea acestui tip de hartie va contribui la reducerea costurilor de productie si a defrisarilor. Mexic produce in prezent 700.000 de tone de hartie pe an; aproape 33% din hartia produsa este folosita pentru obtinerea de carti si caiete, 25% este folosita la fabricarea ambalajelor iar restul, pentru producerea de hartie igienica si ambalarea alimentelor.

Hartia minerala – rezistenta la apa si fotodegradabila

Ever Nava afirma ca hartia minerala este mai puternica decat cea traditionala, nu poate fi rupta manual, este rezistenta la apa, are calitatea de a fi fotodegradabila si absoarbe doar cantitatea necesara de cerneala la imprimare.

Cum are loc procesul de fabricare?

Sticle de plastic sunt mai intai zdrobite cu diverse bucati de carbonat de calciu pentru a forma granule de plastic, care sunt apoi supuse unui proces de turnare la peste 100°C inainte de a fi laminate, pentru a forma foi mari de hârtie.

Hartia obtinuta se degradeaza in doar sase luni, singurul dezavantaj este dat de faptul ca cernelurile de tip gel nu pot fi folosite pe ea; aceaste cerneluri contin alcool, care nu poate fi suportat de materialul obtinut.

Mai multe informatii despre aceasta procedura gasiti aici.

Posted in ambalaje, deseuri, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

00a1775b-4382-4952-a99b-5714e4b2210b-460x276

Sursa: The Guardian

Mai mult de 200.000 de locuri de munca ar putea fi create daca economia ar fi orientata spre reutilizarea si reciclarea materialelor aruncate, in mod traditional, de catre intreprinderi si gospodarii, releva un  raport al organizatiei britanice Green Alliance.

Reprezentantii organizatiei declara ca locurile de munca ar putea fi create de catre companiile care ar alege ca obiect de activitate reciclarea si reconditionarea bunurilor pentru a prelungi durata de viata a acestora.

Raportul arata ca aceasta masura ar stimula ocuparea fortei de munca in zonele cu o rata ridicata a somajului. Firmele specializate in partajarea de servicii cum sunt spre exemplu, cluburile auto ar putea stimula de asemenea, cresterea locurilor de munca pentru personal semi-calificat.

Directorul Green Alliance, Matthew Spencer aminteste ca exista numeroase exemple de afaceri circulare axate pe proiectarea de bunuri care dureaza mai mult si pot fi reparate cu usurinta.“Insa, pentru a putea fi stimulate noile locuri de munca in remanufacturare si reutilizare este important ca Guvernul sa stabileasca standarde mai ridicate pentru recuperarea resurselor”.

Raportul numit “Employment and the Circular Economy” detaliaza modul in care Marea Britanie poate dezvolta o modalitate mai eficienta de utilizare a resurselor, care, spre deosebire de alte revolutii industriale, necesita mai multa munca.

205 000 de locuri de munca ar putea fi create pana in 2030

Raportul preconizeaza ca pana in 2030 ar putea fi create 205 000 de locuri de munca suplimentare iar somajul ar scadea cu 54 000 de locuri.

Criticile aduse unor rapoarte similare au sustinut ca impunerea unor reglementari stricte privind reutilizarea si reciclarea va determina cresterea preturilor bunurilor si va limita accesul gospodariilor sarace la aceste produse.Insa, raportul arata ca, in timp ce unele produse s-ar putea sa coste mai mult initial, serviciile low cost vor permite acestora sa dureze mai mult si sa fie mai ieftine pe termen lung.

Spre exemplu, producatorul de aspiratoare Dyson si producatorul de prajitoare de paine Dualit sunt renumiti pentru oferirea de reparatii si piese pentru a prelungi durata de viata a produselor lor. Cu reglementari imbunatatite, mai multe firme vor putea oferi servicii cu preturi reduse.

Economistul Stephen Machin, profesor la University College din Londra, a declarat: “Crearea de locuri de munca platite decent, prin promovarea unor tehnologii inovatoare reprezinta o provocare, date fiind dificultatile traditionale din Marea Britanie, in generarea de locuri de munca bune pentru lucratorii cu competente scazute si intermediare. Acest raport subliniaza necesitatea infiintarii acestor noi job-uri, avand in vedere declinul locurilor de munca la nivelul de mijloc al pietei fortei de munca”, a adaugat el.

Spencer a declarat ca noile reglementari au fost intens dezbatute la Bruxelles, dar au nevoie de sprijin guvernamental pentru a fi puse in aplicare. Acesta considera ca “oportunitatea cea mai mare, la momentul actual se afla in „Pachetul Economiei circulare” adoptat si renegociat de UE in acest an”, moment oportun pentru UK pentru adoptarea de noi directii pentru investitii.

Ramane de vazut insa, daca UK si celelalte state europene vor putea implementa “pachetul” propus, fie el in forma actuala sau avand modificari ulterioare.

Posted in Uncategorized | 1 Comment

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

ZW-research-center-team-at-work

Sursa: Zero Waste Europe

Situat  in regiunea Toscana, Capannori, un oras cu 46 700 de locuitori are una dintre cele mai mari rate de reciclare dintre municipalităţile europene. Oraselul din nordul Italiei reuseste sa recicleze anual 82% din deseurile generate de locuitorii sai. Aceasta performanta se datoreaza unei strategii de reducere a deseurilor demarata in urma cu 10 ani.

In anul 1997, autoritatile din Capannori doreau sa introduca sistemul de incinerare a deseurilor, pentru a preveni problemele de mediu si sociale asociate depozitarii lor in rampe si pentru a produce energie.

Invatatorul Rossano Ercolini a constientizat potentialele efecte nocive pe care le-ar avea un incinerator local asupra sanatatii cetatenilor si a mediului inconjurator.

Cu ajutorul lui Dr. Paul Connett, expert international in incinerare si in politici „Zero Deseuri”, Rossano a lansat numeroase actiuni de informare pentru a convinge localnicii de pericolul pe care l-ar reprezenta construirea unui incinerator in comunitatea lor.
Miscarea a reusit sa blocheze constructia si in curand s-a extins in alte trei comunitati din regiune, amenintate de incinerare.

Colectarea selectiva la sursa, introdusa in 2005

Responsabil de gasirea si implementarea unei alternative la incinerare, Ercolini a ajuns la concluzia ca singura optiune era sa se reduca generarea deseurilor. A preluat conducerea operatorului de salubritate local ASCIT, pentru a crea o schema pilot de colectare a
deseurilor la sursa, din usa-in-usa.

In 2007 Ercolini a convins Consiliul Local din Capannori sa devina prima administratie locala din Europa care a adoptat Strategia Zero Waste, angajandu-se ca pana in 2020 sa ajunga la performanta de a trimite aproape zero deseuri catre rampele degunoi.

Intre 2005 si 2010, colectarea selectiva la sursa, din usa-in-usa, a fost introdusa etapizat in unitatea administrativa, incepand cu satele mici – unde fiecare greseala putea fi identificata si corectata din timp, ajungand sa acopere intreaga raza teritoriala in 2010.

Pana in acel an, deseurile municipale erau separate la sursa in proportie de 82% si doar 18 procente –reprezentând deşeuri reziduale – ajungeau la rampa. Din 2012 s-a implementat, in cateva din localitatile apartinatoare, o noua taxa de tipul „platesti cat arunci“. Frecventa colectării de la fiecare gospodarie era masurata cu ajutorul microcipurilor lipite pe sacii cu deseuri reziduale, pe care le scana un aparat de citire montat pe autospecialele de colectare.In localitatile unde s-a aplicat noul mod de tarifare au fost stimulate separarea si preventia, astfel incat rata de separare la sursa a urcat la 90%.

Rata de reducere a deseurilor  – 39% in 9 ani

Intre 2004 si 2013, volumul total de deseuri generate per capita, in Capannori a scazut cu 39%, de la 192 kg la 118 kg/persoana/an si se preconizeaza ca va scadea in continuare, datorita extinderii sistemului „platesti cat arunci“ in tot teritoriul administrativ.

Strategia de reducere a deseurilor adoptata de municipalitate s-a dovedit a fi si o solutie viabila din punct de vedere economic. Consiliul a salvat peste 2 milioane de euro in 2009. Aceste economii sunt reinvestite in  infrastructura de reducere a deseurilor, reducandu-se cu 20% şi taxele fixe de salubrizare pentru rezidenţi. De asemenea, au
ajutat la recrutarea a 50 de angajaţi pentru ASCIT, crescand rata de ocupare a fortei de munca in regiune.

Alte metode adoptate de autoritatile locale din Capannori pentru reducerea deseurilor

Compostarea – ASCIT colecteaza frecvent la domiciliul cetatenilor resturile organice
biodegradabile, care sunt trimise la o unitate de compostare din regiune; cantinele publice
din Capannori au fost dotate, in 2010, cu aparate de compostare Joraform.
Cetatenii au fost incurajati sa composteze la domiciliu, 2.200 de gospodarii au primit
compostere gratuite, iar membrii gospodariilor au fost instruiti despre tehnicile
specifice. Cei care composteaza la domiciliu beneficiaza de o reducere de 10% din taxa de
salubrizare. In prezent, exista un proiect, aflat an etapa de planificare si consultare publica, pentru construirea unei fabrici de biometan in zona.

• In anul 2010, la Capannori s-a infiintat primul Centru de Cercetare Zero Waste din
Europa. Aici, expertii identifica deseurile care se arunca in sacii gri pentru deseuri reziduale si cauta solutii pentru a reduce si mai mult acele 18 procente. Cand au descoperit ca printre cele mai comune deseuri reziduale se numara capsulele pentru cafea, Centrul de Cercetare a stabilit intalniri cu producatorii de cafea ca Nespresso si Illy, pentru a gasi alternative reciclabile sau biodegradabile.

Reutilizare – Autoritatea publica locala a deschis propriul Centru pentru reutilizare «Insula Ecologica» in Lammari, in 2011. Obiecte de imbracaminte, incaltaminte, jucarii, electrice si mobilier care nu mai sunt dorite, dar sunt inca in stare buna, pot fi
reparate aici – daca se impune – si sunt vandute celor care au nevoie. In 2012, 93 tone de obiecte au fost donate Centrului de refolosire.

Vanzarea produselor la vrac – Autoritatea locala a oferit stimulente micilor comercianti ca sa elimine ambalajul si sa vanda produse cum ar fi detergenti lichizi, ulei, vin etc. direct in recipientele clienţilor. Lantul de bacanii Effecorta, lansat in 2009, comercializeaza peste 250 de produse (mancare si bautura) locale la vrac. In plus, s-au deschis doua automate de lapte cu autoservire, introducand un model de distributie a produselor alimentare direct de la producator; automatele sunt aprovizionate direct de catre cooperativa fermierilor autohtoni.

• Campanii de promovare a consumului de apa de la robinet in locul celei imbuteliate
Eliminarea tacamurilor de unica folosinta in scoli
• Distribuirea de plase de cumparaturi din material textil tuturor celor 17.800 de
gospodarii si a altor 5.000 de bucati societatilor comerciale.
• Toate farmaciile din zona au fost aprovizionate cu scutece si produse sanitare reutilizabile.

Studiul de caz privind Strategia „Zero Waste” adoptata de comunitatea din Capannori a fost realizat de echipa Zero Waste Europe.

Varianta integrala a Studiului o gasiti aici.

Posted in ambalaje, autoritati, deseuri agricole, deseuri non-reciclabile, management deseuri, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Photo-0461

Sursa: Regimuldeseurilor.ro

Ce trebuie să știm atunci când aplicăm Legea 211/2011. Chiar dacă este o lege dedicată celor care fac lucruri cu deșeurile sau la acest lucru ne gândim, aceeași lege impune o serie de obligații celor care produc sau dețin deșeuri. Aceștia din urmă se numesc producători de deșeuri și deținători de deșeuri.

Cele mai importante obligații stabilite prin Legea 211/2011 pentru producătorii și deținătorii de deșeuri sunt:

(A) Cu privire la păstrarea evidenței deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase:

• să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 şi să o transmită anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului;
• să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului.
• (pentru deșeurile periculoase) să ţină o evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor de valorificare / eliminare şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea acestora.
• să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani.
• să furnizate la cererea autorităţilor competente sau a unui deţinător anterior documentele justificative conform cărora operaţiunile de gestionare au fost efectuate.

(B) Cu privire la deșeurile periculoase:

• să colecteze, să transporte şi să stocheze separat diferitele categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu, incluzând asigurarea trasabilităţii de la locul de generare la destinaţia finală, potrivit prevederilor art. 49 şi 60.
• Transportul deşeurilor periculoase pe teritoriul României este reglementat prin hotărârea de Guvern nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 30 septembrie 2008.
• să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe ori materiale. Amestecarea include diluarea substanţelor periculoase.
• să se asigure că pe durata efectuării operaţiunilor de colectare, transport şi stocare a deşeurilor periculoase acestea sunt ambalate şi etichetate potrivit prevederilor legale. Transferul deşeurilor periculoase pe teritoriul naţional trebuie să fie însoţit de documentul de identificare prevăzut în anexa IB la Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006.

(C) Cu privire la uleiurile uzate:

• să respecte prevederile hotărârii de Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.

(D) Cu privire la programele de prevenire a generării deşeurilor:

• persoana juridică ce exercită o activitate de natură comercială sau industrială, având în vedere rezultatele unui audit de deşeuri, este obligată să întocmească şi să implementeze, începând cu anul 2012, un program de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate din activitatea proprie sau, după caz, de la orice produs fabricat, inclusiv măsuri care respectă un anumit design al produselor, şi să adopte măsuri de reducere a periculozităţii deşeurilor.

(E) Cu privire la valorificarea deșeurilor:

• să valorifice deșeurile, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.
• să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

(F) Cu privire la reutilizare și reciclare:

• să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;
• să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.

(G) Cu privire la eliminarea deșeurilor:

• să supună deşeurile care nu au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă. Abandonarea deşeurilor este interzisă. Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.

(H) Cu privire la costuri:

• în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”, costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul actual ori anterior al deşeurilor.

(I) Cu privire la responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor:

• de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.
• să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. Persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.
• Producătorul sau deţinătorul care transferă deşeuri către una dintre persoanele fizice ori juridice prevăzute la art. 22 alin. (1) în vederea efectuării unor operaţiuni de tratare preliminară operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completă nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare ori de eliminare completă.
• În cazul în care împărţirea responsabilităţii privind tratarea deşeurilor implică transportul deşeurilor peste frontiera României, acesta se poate realiza numai cu respectarea prevederilor comunitare referitoare la transferurile de deşeuri.

Ce nu ne obligă legea 211/2011
Legea 211/2011 nu ne obligă să încheiem un contract/contracte pentru a ne debarasa de deșeurile proprii. Acest „instrument” este util pentru a rezolva o serie de aspecte precum cele comerciale, juridice etc., chiar și de mediu, sănătate și securitate în muncă. Totuși, este de reținut că Legea 211/2011 nu obligă la utilizarea acestui instrument și, prin consecință, nu prevede sancțiuni dacă „nu ai încheiat un contract cu firma care îți ia deșeurile”.

Material preluat integral de pe regimuldeseurilor.ro.

Posted in ambalaje, amenzi, autoritati, deseuri, Uncategorized | Leave a comment

Cat consuma electronicele si electrocasnicele din locuinta?

p_176484_760x420-00-65

Sursa: Wall-Street.ro

Cu siguranta, v-ati pus de multe ori intrebarea de ce factura la energie este atat de mare in fiecare luna. Jurnalistii de la Wall-Street.ro au analizat cele mai populare dispozitive electronice si electrocasnice care se regasesc in casele noastre, pentru a identifica consumul in utilizare maxima pe ora, dar si consumul in utilizare obisnuita al acestora.

In analiza au fost incluse o combina frigorifica, model standard, o masina de spalat, model standard, un cuptor cu microunde, aspirator, fier de calcat, uscator de par, televizor LED, calculator (PC), tableta si smartphone.

Masina de spalat, cel mai mare consumator de energie din locuinta

Masina de spalat este fara indoiala, cel mai mare consumator de energie dintr-o locuinta, cel putin raportandu-ne la costul pe ora de utilizare. In cadrul studiului a fost luata drept exemplu o masina de spalat cu o capacitate de 5 kilograme, la o spalare cu incarcare maxima, la 60 de grade, in care durata medie de spalare este de 60 de minute. Conform informatiilor producatorului consumul se ridica la 0,85 kWh, deci echivalentul, in lei, de 51 de bani per ciclu de spalare.

S-a luat in calcul faptul ca o familie formata din trei persoane utilizeaza, in medie, masina de spalat de doua ori pe saptamana (opt ori pe luna), ceea ce va face ca totalul costului lunar cu masina de spalat sa se ridice la aproximativ 4 lei.

Al doilea cel mai mare consumator de energie din casa este combina frigorifica. A fost luat, spre calcul, un model standard, cu o capacitate totala de 330 de litri, certificat A+ , tradus printr-un consum de 281 kWh/an.

Analizand costurile aferente lunii noiembrie practicate de catre ENEL, 1 kWh se ridica la un cost de aproximativ 0,60 lei (60 de bani) cu toate taxele incluse. Astfel, intr-o singura zi combina frigorifica ajunge sa scoata din buzunarul nostru, in medie, circa 45 de bani. Calculand la nivelul intregii luni, doar consumul combinei frigorifice ajunge sa se ridice la aproximativ 14 de lei.

PC-ul este al treilea cel mai mare consumator de energie din produsele analizate, cu un consum de 36 de bani in utilizare standard – circa 4 ore pe zi, la un grad de utilizare a puterii de circa 20%. Calculand la nivelul unei luni calendaristice, costul se ridica la 10,8 lei.

Contrar asteptarilor, televizorul ocupa abia locul 7 in top. Intr-o utilizare medie de circa doua ore pe zi ajunge sa consume echivalentul a 5 bani. In analiza  Wall-Street.ro a fost luat in calcul un televizor cu LED, cu o diagonala de 81 de cm si un consum mediu pe ora de 40w.

Tableta si smartphone-ul, doua dintre cele mai populare gadget-uri ale momentului, au un consum extrem de redus, mai ales daca ne raportam la costurile lunare. Impreuna, cele doua gadget-uri depasesc cu putin un leu. In cazul smartphone-ului vorbim de un dispozitiv care necesita o incarcare timp de o ora a unui acumulator de 2.000 mAh, in timp ce tableta analizata este una cu o capacitate a bateriei de circa 7.000 mAh.

Conform calculelor, lunar, fiecare familie plateste, in medie, circa 52 de lei pentru cele 10 echipamente analizate. Mai multe rezultate ale analizei gasiti aici.

Posted in electronice, resurse, Uncategorized | 1 Comment

Deseurile agricole transformate in vopsele pentru textile de o companie elvetiana

textiles_0

Sursa: Sustainable Brands

Producatorul global de vopsele pentru textile si diferite chimicale, Archroma a lansat de curand o noua gama, EARTHCOLORS, de produse create din deseuri agricole.

Noua gama de coloranti „biosintetici” pentru bumbac si materiale pe baza de celuloza foloseste coji de migdale, palmier pitic, frunze de rozmarin si alte deseuri agricole, care ajung de obicei la gropile de gunoi.

Reprezentantii Archroma declara ca EARTHCOLORS asigura, de asemenea, transparență totala in lantul de aprovizionare: toate informatiile despre loturile individuale de culoare vor fi imprimate pe etichete si vor fi atasate la fiecare articol de imbracaminte. In plus, fiecare eticheta va fi insotita de un cip cu informatii referitoare la locul in care materialul a fost vopsit si spalat, sursa materialelor etc. Informatiile vor putea fi accesate de potentialul cumparator prin tehnologia NFC (Near Field Communications), compatibila cu smartphone-urile, pentru a oferi clientilor o experienta de cumparare bazata pe implicare.

Potrivit Archroma, vopselele, care au fost produse in 4 ani, au aceeasi calitate ca produsele din gamele deja existente, facute din materiale conventionale. Compania elvetiana descrie noile produse ca fiind deschizatoare de drumuri in tehnologia fabricarii vopselurilor si colorarii materialelor.

Momentan, gama EARTHCOLORS este produsa in apropiere de Barcelona, Spania, din deseuri  aduse din zonele din apropiere.

Mai multe informatii despre produsele EARTHCOLORS gasiti aici.

Posted in deseuri, deseuri agricole, Uncategorized | Leave a comment

Centru comunitar construit din peste 40 000 de PET-uri in Columbia

Colombia-Bottle-Community-Center

Sursa: Inhabitat

Un centru comunitar eco-friendly, construit din peste 40.000 de PET-uri a fost implementat in cartierul Cazuca din capitala columbiana Bogotá.

Proiectul demarat de Nukanti Foundation, o fundatie axata pe comunicarea interculturala, pe inchegarea comunitatilor si anteprenoriat social, a fost structurat ca spatiu pentru diferite activitati destinate grupurilor vulnerabile, in principal femei, copii si tineri afectati de saracia extrema, conflicte si violenta.

In prezent, 70.000 de persoane traiesc in saracie extrema si au acces restrans la serviciile publice, in comunitatea din Cazuca. Avand in vedere aceste aspecte, Nukanti Foundation, impreuna cu Green Hope Columbia si Starkey Hearing Foundation, au construit acest centru comunitar pentru a fi folosit atat ca un spatiu in care copiii, adolescentii si femeile cu probleme se pot simti in siguranta, dar si ca o modalitate de promovare in cadrul comunitatii, a tehnicilor de constructie ieftine si in acelasi timp, sustenabile.

Weaving-Cazuca-Plastic-Bottle-Community-Center-31

Amplasat in mijlocul unui cartier de asezari informale din Bogota, centrul a fost construit in 2 ani de muncitori locali. Aceeasi echipa va instala in curand si panouri solare pentru electricitate. Acest centru este parte a proiectului Weaving Cazucá, care incurajeaza copiii si tinerii sa depaseasca obstacolele sociale si sa tinda spre un nivel cat mai inalt de educatie.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Posted in ambalaje, international, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

a1da99b3-59bc-40dd-9c62-5fccda802621-460x276

Sursa: The Guardian

Legumele si alte alimente impachetate in plastic tin de domeniul trecutului la Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.

Cum functioneaza magazinul?

Fiecare persoana vine cu recipienti de acasa, care sunt ulterior cantariti si etichetati de personalul de la supermarket. Cand clientul ajunge la casa, greutatea containerelor este scazuta si se plateste greutatea neta a alimentelor. In plus, eticheta este conceputa pentru a supravietui pentru cateva spalari, astfel incat sa se poata trece peste procesul de cantarire a recipientilor pentru o vreme.

Fondatorii Sara Wolf si Milena Glimbovski marturisesc ca exista o cerere in crestere pentru produse si servicii sustenabile, tot mai multi clienti cerand solutii mai `generoase` de manipulare a resurselor.

`Aici, clientul ia doar ceea ce are nevoie`, au declarat Wolf si Glimbovski inainte de lansarea magazinului. `Am dori sa oferim o modalitate alternativa de cumparaturi – una in care oferim tot ce aveti nevoie, dar nu veti gasi sute de tipuri de diferite lotiuni de corp sau ulei de masline.`

Initiativa nu este noua

Original Unverpackt nu este o idee noua. Austin, Texas, are magazinul In.Gredients iar Catherine Conway a fondat magazinul Unpackaged, cu sediul la Londra pentru prima data in Islington, in 2007, inainte ca acesta sa se mute la Hackney in 2012. A fost inchis in urmatorul an dupa ce modelul de afaceri a fost modificat pentru a include un restaurant si un bar. Toate cele trei magazine sunt independente si exploreaza psihologia consumerismului.

Conway marturiseste ca unele ambalaje nu au nici o legatura cu produsele pe care le prezinta, ci mai mult cu psihologia de marketing si falsa impresie de economisire a timpului destinat consumarii alimentelor respective.

Spre exemplu in 2011, Marea Britanie a produs aproape 11 milioane de tone de deseuri de ambalaje. Cu toate acestea, companiile vand inca ambalate, banane fara coaja.

O intreprindere sociala numita hiSbe (how it Should be) din Brighton, ofera de asemenea produse neambalate. Accentul se pune pe produse de provenienta locala iar modelul sau de afaceri include transparenta preturilor – de la costurile catre furnizori la salariile personalului si asa mai departe. Fondatorii organizatiei vor sa faca din cumparaturile etice si durabile o norma.

Vanzarea de alimente neambalate este un concept progresiv confirmat de tendintele de cumparare in vrac din anii 1980, dar aceasta reprezinta doar o parte din solutiile propuse pentru un consum mai putin industrializat.

Din pacate, problema principala cu care se confrunta afacerile durabile este ca, indiferent de altruismul din spatele fiecarui produs reciclat, neambalat sau provenit din surse regenerabile, sustenabilitatea proiectelor este dictata in cele din urma de sustenabilitatea profitului, nu a planetei.

Posted in ambalaje, deseuri, Uncategorized | Tagged | Comments Off

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

Sursa: Sustainable Brands

Intr-un articol anterior , va mentionam un experiment de transformare a deseurilor alimentare in bioplastic. Iata ca exista initiative care vizeaza si deseurile de hartie pentru realizarea de materiale sustenabile.

O companie britanica de gestionare a deseurilor, Network Waste a anuntat recent ca a inceput colaborarea cu Adapt Low Carbon Group din cadrul University of East Anglia pentru a realiza bioplastic din deseuri de hartie.

Compania colaboreaza cu universitatea britanica in cadrul unui proiect de valorificare a resturilor rezultate din macinarea hartiei. In cadrul proiectului este implicat si un client al companiei Network Waste, care produce peste 7 000 de tone/an de `firimituri` umede de hartie.

Potrivit Network Waste, aceste deseuri nu sunt valorificate in prezent, fiind raspandite pe pamant, dar acest proces consuma multa energie si  elimina cantitati mari de apa. Compania a cerut sprijinul Adapt Low Carbon Group pentru a gasi o metoda sustenabila de valorificare a acestor deseuri.

O posibilitate luata in calcul in cadrul cercetarii este conversia firimiturilor de hartie in intermediari care pot fi utilizati in procesul de fabricatie al bioplasticului. Deseurile de hartie sunt compuse din zaharuri complexe, iar cercetarea este axata pe recuperarea lor efectiva si realizarea unor modalitati de a le transforma intr-o materie prima.

Dr Agnieszka Krzyzaniak, business innovation manager in cadrul Adapt Low Carbon Group a declarat: `Utilizarea de materiale bio-procesate in industria chimica este un exemplu bun de punere in valoare a deseurilor de hartie. Credem ca zaharurile gasite in deseurile de hartie pot contribui la inlocuirea proceselor traditionale pe baza de combustibili fosili.`

Deseurile de hartie ar putea fi folosite si in industria de constructii pentru a fi amestecate cu beton. `Aceasta solutie o vedem ca o victorie rapida, deoarece exista deja companii care fac acest lucru`, a adaugat Dr. Krzyzaniak.

Parteneriatul este in faza incipienta, dar ambele parti sunt optimiste ca aceasta metoda ar putea avea un impact semnificativ asupra reciclarii, in industria hartiei.

Adaugand firimiturile de hartie la lista tot mai mare de materii prime bio care si-au dovedit pana acum viabilitatea, – incluzand lignina, biomasa si deseurile alimentare putem spera la un viitor nu foarte indepartat, liber de materiale plastice bazate pe combustibili fosili.

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, deseuri, Uncategorized | Tagged | Comments Off

Cum a ajuns Suedia sa valorifice 99% din deseuri

n-SWEDEN-RECYCLING-large570

Sursa: The Huffington Post

Potrivit ultimelor statistici doar 1% din deseurile produse de suedezi ajung la gropile de gunoi.

Suedia isi administreaza deseurile atat de bine incat este nevoita sa importe deseuri din Marea Britanie, Irlanda, Italia si Norvegia pentru a alimenta cele 32 de centrale termo-electrice care functioneaza pe baza de deseuri.

Un suedez produce anual 461 de kg de deseuri, o cifra care este usor sub media europeana de jumatate de tona. Care este secretul Suediei? – programele eficiente de prevenire, reutilizare si reciclare dar si utilizarea procesului controversat de transformare a deseurilor in energie.

Inainte de a fi transportate catre statiile de incinerare deseurile sunt sortate de populatie, deseurile organice si reciclabile fiind recuperate. 32 % din deseuri sunt reciclate, in timp ce 15% sunt transformate in compost. Conform datelor colectate de compania suedeza de reciclare Returpack, 1,5 miliarde de sticle si doze de aluminiu sunt recuperate anual.

Potrivit legii suedeze, intreaga responsabilitate legata de colectare, reciclare sau eliminare a deseurilor revine producatorilor. Numeroase reguli introduse in anii `90 stimuleaza companiile sa puna pe piata produse `mai prietenoase` pentru mediu. Este o masura buna de  reducere a costurilor totale de gestionare a deseurilor.

32 % din deseuri reciclate, 52 % incinerate

Peste 2 milioane de tone de deseuri sunt incinerate anual in Suedia reprezentand 52% din cantitatea totala produsa. In Helsingborg (populatie: 132 989), o centrala waste-to-energy (WTE) produce suficienta energie pentru a satisface 40% din necesarul de incalzire din oras. Energia produsa prin WTE asigura aproximativ 950.000 de case cu incalzire si 260.000 cu electricitate.

`Un numar bun de retinut este faptul ca trei tone de deseuri genereaza la fel de multa energie ca o tona de combustibil fosil… deci exista suficienta energie in deseuri`, potrivit lui Göran Skoglund, purtatorul de cuvant al Öresundskraft, una dintre cele mai mari companii energetice din Suedia.

Incinerarea deseurilor ramane in continuare o solutie controversata. Numeroase organizatii de protectia mediului sustin ca procesul genereaza mai multa poluare si toxine in aer. Potrivit reprezentantii autoritatilor suedeze, procesele folosite la nivelul tarii genereaza un procent minim de emisii.

Succesul Suediei in gestionarea deseurilor nu a venit insa peste noapte- cele mai recente rezultate sunt roadele unor schimbari culturale produse in zeci de ani.

Incepand cu anii ’70, Suedia a adoptat legi stricte privind gestionarea deseurilor atat pentru gospodarii cat si pentru municipalitati si firme, explica directorul de comunicare al Autorității de Management al Deșeurilor din Suedia, Anna-CarinGripwell.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti in filmuletul de mai jos.

 

Posted in deseuri, management deseuri, reciclare, waste-to-energy | Leave a comment