California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

BN-EI269_0829pl_G_20140830143903

Sursa: The Wall Street Journal

Statul american California a adoptat vineri un proiect de lege care interzice utilizarea pungilor de plastic in magazinele alimentare; daca masura va fi transpusa in lege, California va fi primul stat american care va impune aceasta interdictie.

Orase ca San Francisco, Los Angeles, din statul californian dar si Seattle si Portland si unele judete din Hawaii au interzis distribuirea pungilor de unica folosinta in magazinele alimentare. Dar la nivel de stat, opozitia venita din partea producatorilor de sacose de plastic a prevalat pana acum.

22 de senatori californieni au votat pentru proiectul de lege iar 15 au fost impotriva. Acesta trebuie semnat pana la data de 30 septembrie, de catre guvernatorul Jerry Brown, pentru a putea fi transpus in legislatie.

Masura, care ar urma sa intre in vigoare la data de 1 iulie 2015 va interzice folosirea sacoselor de unica folosinta in cadrul magazinelor alimentare si farmaciilor si va sprijini financiar producatorii locali de pungi de plastic sa realizeze sacose durabile, din materiale alternative.

Majoritatea producatorilor de pungi de plastic si pungi de hartie se opun legii, declarand ca aceasta masura va duce la numeroase disponibilizari si va creste taxele pentru consumatori. In schimb, masura este sustinuta de California Grocers Association, care afirma ca masura va elimina `amestecurile` din legislatiile locale.

Un rol important in promovarea acestei masuri l-au avut organizatiile de mediu din statul american; desi reprezinta o alternativa ieftina pentru supermarketuri fata de alte materiale, majoritatea pungilor de plastic nu sunt reciclate in statul californian. In plus, in California exista o preocupare deosebita asupra numarului mare de pungi care ajung in ocean si afecteaza ecosistemele marine.

Mai mult de 10 miliarde de pungi de plastic sunt folosite in California fiecare an, potrivit estimarilor realizate de Californians Against Waste, un grup de advocacy care sprijina proiectul de lege.

Posted in ambalaje, deseuri, legislatie, Uncategorized | Leave a comment

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

bioplastics-300px

Sursa: Italian Institute of Technology

In articolele anterioare (le gasiti aici si aici), va mentionam cateva actiuni care pregatesc `terenul` pentru introducerea la scara larga a ambalajelor biodegradabile, menite sa inlocuiasca plasticul si alte materiale nesustenabile.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestor ambalaje se numara reducerea costurilor de productie, reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon, oportunitatea de inovare a produselor.

Plasticul conventional este facut in general din petrol, un combustibil fosil care contribuie la schimbarile climatice. In schimb, bioplasticul este realizat din material vegetal si reprezinta o alternativa viabila la plasticul conventional. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase etape pentru a produce bioplastic si implicit, este nevoie de mai multa energie. Iar culturile folosite pentru a produce noul tip de plastic, ca spre exemplu cele de porumb, sunt probabil mai potrivite pentru consumul uman.

Bioplastic din coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel

Pentru a rezolva aceasta problema, un grup de oameni de stiinta de la Institutul Italian de Tehnologie (IIT) din Genova, Italia, lucreaza la o metoda de a crea bioplastic din deseuri alimentare. Rezultatele lor au fost publicate la inceputul acestei veri in American Chemical Society’s (ACS) journal Macromolecules.

Oamenii de stiinta au pornit de la procesul de creare a celofanului, care include trecerea celulozei – materialul care constituie peretii celulelor de plante – prin bai de acid si bai alcaline. Ei au descoperit ca, atunci cand celuloza derivata din bumbac si canepa este dizolvata in acidul trifluoracetic, se converteste intr-o forma care poate fi turnata sub forma de plastic, fara a fi nevoie sa fie prelucrata mai departe.

Ei au incercat acelasi proces pe deseuri vegetale, care au inclus coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel; acestea au fost obtinute de la o companie italiana care realizeaza pulberi vegetale pentru a fi folosite in bauturile din legume si pastele colorate. In studiul publicat in Macromolecules este mentionat ca, `Bioplasticul cu o gama larga de proprietati mecanice a fost obtinut direct din vegetale comestibile prelucrate industrial si deseuri de cereale`.

Noile materiale obtinute au o combinație diferita de rigiditate si elasticitate, comparativ atat cu masele plastice biodegradabile existente cat si cu masele plastice traditionale. Spre exemplu, plasticul obtinut din spanac este mai elastic, in timp ce plasticul obtinut din coji de orez este mai ferm. Materialele pot mosteni de asemenea, proprietatile plantei originale, adica plasticul din patrunjel poate avea proprietati antioxidante, in timp ce plasticul din scortisoara ar putea fi antibacterian. Mai multe informatii despre rezultatele studiului gasiti aici.

750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente

Aceasta inventie ar putea fi o solutie optima atat pentru reducerea deseurilor de plastic cat si pentru prevenirea deseurilor alimentare.                                                                                   1,3 miliarde de tone de alimente, se pierd la nivel global in fiecare an, potrivit Programulului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Amprenta de carbon a deseurilor alimentare este estimata la 3,3 miliarde de tone.

Alimente irosite inseamna, de asemenea, si apa pierduta. Cantitatea de apa folosita pentru a produce alimentele risipite este echivalenta cu fluxul anual al raului Volga din Rusia sau de trei ori volumul lacului Geneva. Asta nu este bine, in orice moment – dar devine ingrijorator intr-o perioada in care tot mai multe regiuni aflate in zone cu climate temperate, se confrunta cu seceta severa, la nivel mondial. 750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente.

Cateva masuri adoptate de unele state pentru reducerea deseurilor alimentare gasiti aici si aici.

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, deseuri, deseuri alimentare, statistici | Leave a comment

Deseurile textile – tendinte actuale

sf-zero-waste-textile-initiative-1-537x402

Sursa: Ecouterre

Reciclarea deseurilor textile nu este foarte promovata in tara noastra. In schimb, la nivel international exista numeroase initiative care incearca sa tina departe textilele de gropile de gunoi.

Spre exemplu, organizatia I:Collect (I:Co) reprezinta o retea globala de colectare a deseurilor textile, infiintata in 2009, care a implementat programe pentru reciclarea deseurilor textile pentru prima data in Europa.

In urma cu 3 ani, programul s-a extins si in Statele Unite iar in prezent, organizatia are incheiate parteneriate cu companii importante ca H&M, PUMA, Levi Strauss & Co si American Eagle Outfitters.

I:Co este implicata de asemenea in initiativa `Zero Waste` din San Francisco. La inceputul anului, orasul american San Francisco a lansat Zero-Waste Textile Initiative, un program municipal menit sa impiedice depozitarea sau incinerarea deseurilor textile.

Din perspectiva consumatorilor, abordarea I:CO este simpla. In colaborare cu cu partenerii comerciali, se amplaseaza cutii de colectare in locuri vizibile, cum ar fi magazine sau holurile cladirilor, unde oamenii pot plasa imbracamintea sau incaltamintea uzata, indiferent de starea in care se afla.

AmericanEagle_recycling_clothes

Cutie de colectare a deseurilor textile intr-un magazin American Eagle. Sursa: Greenbiz

American Eagle brandul american care detine peste 800 de magazine in America si Canada ofera si recompense clientilor care aleg sa colecteze hainele uzate in cutiile magazinelor. Orice client care participa la program primeste 5 dolari la achizitionarea unei perechi de blugi. In plus, incasarile sunt donate catre Student Conservation Association, unul dintre partenerii nationali de caritate ai retailerului.

22,3 miliarde de kilograme de imbracaminte si incaltaminte ajung in depozitele de deseuri din SUA. Aici majoritatea sunt incinerate, creand aproximativ sapte kilograme de CO2, potrivit datelor de la Agentia pentru Protectia Mediului USA. Doar 4 miliarde de kilograme ajung catre asociatiile de caritate.

95% din deseurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate

Potrivit I: CO, aproximativ 95% din aceste elemente pot fi refolosite intr-un fel. Parte din SOEX Group, cu sediul in Elveția, I: CO are puncte de colectare peste tot in lume: 2.000 de angajati proceseaza aproximativ 700 de tone de produse folosite in fiecare zi, in mai mult de 90 de tari. De la punctele de colectare, articolele sunt transportate la statii de sortare. Mai mult de 365 de categorii sunt sortate in timpul acestei faze, dintre care cea mai mare parte este sortata manual.

Ceea ce este repurtabil, aproximativ 60% din articole se incadreaza in aceasta categorie, sunt donate catre asociatiile de caritate. Restul sunt trimise catre reciclare. Unele sunt maruntite pentru a fi utilizate la izolatii, pentru industria de automobile sau de construcție.

Unii dintre partenerii I: CO dezvolta noi metode de refolosire a materialelor ramase din propriile procese de fabricatie. De exemplu H&M a lansat o linie de imbracaminte compusa 20% din fibre denim post consum.

Pana acum, in tara noastra nu au fost promovate foarte multe initiative de acest gen. Organizatiile care colecteaza deseuri textile sunt putine si necunoscute publicului larg, in timp ce marii retaileri din industria textila nu au aratat pana acum, prea multa deschidere asupra acestui subiect. Doar retailerul suedez H&M, a adoptat pana acum`trendul`, lansand anul trecut, o campanie de colectare a deseurilor textile in magazinele proprii. Asteptam tot mai multe initiative de acest gen!

Posted in deseuri, international, reciclare, statistici, Uncategorized | Leave a comment

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

o-GREEN-570

Sacul din imagine contine deseurile stranse de restaurant in cei 2 ani de existenta. Sursa: The Huffington Post

Un proprietar de restaurant din Chicago, care nu a golit cosul de gunoi timp de doi ani are o explicatie simpla: Nu este nimic de aruncat.

Justin Vraney a avut ideea de a avea un restaurant `zero waste` din ziua in care a deschis cantina sa fast-food, Sandwich Me In.

                                              Eforturile sale remarcabile au fost subiectul unui scurt documentar, produs de Nation Swell.

Din momentul in care a fost deschis, Sandwich Me In a produs o cantitate de deseuri echivalenta cu ceea ce un restaurant de volum similar produce in doar o ora, a declarat Vraney pentru Huffington Post. Cea mai mare parte a deseurilor nu au fost generate de restaurant ci au venit de la clienti, care au adus in incinta localului diverse ambalaje ca pahare de hartie sau folii de plastic.

Tanarul vrea ca initiativa lui sa reprezinte un model si pentru alte restaurante. Pentru a atinge obiectivul `zero waste`, restaurantul este alimentat cu energie durabila, alimentele au un ambalaj minimal si provin de la ferme locale. In plus, toate resturile (alimente, uleiul pentru prajit, etc) sunt refolosite sau valorificate.

Vraney a declarat ca urmeaza principiul 3 R –Reduce, Reutilizeaza, Recicleaza caruia i-a adaugat inca 2 elemente, Respinge si Refuza. Acesta marturiseste ca isi administreaza casa dupa aceleasi reguli, pentru a oferi un mediu mai bun pentru copiii sai.

Vraney admite ca atingerea obiectivului `zero waste` nu a fost lipsita de provocari: timp de 6 luni s-a ocupat de planificarea operatiunilor pentru a mentine costurile fortei de munca reduse si a evitat facilitati de economisire a timpului, cum ar fi supele pre-ambalate.

Potrivit acestuia, costurile produselor alimentare din restaurant sunt foarte mici deoarece nimic nu este pierdut. Elementele de meniu sunt planificate in mod intentionat sa se intersecteze in timp ce resturile de mancare sunt oferite fermierilor pentru a hrani puii care `furnizeaza` ouale pentru afacerea sa.

In ceea ce priveste cele opt kilograme de deseuri, stranse in cei doi ani de existenta ai restaurantului, Vraney a gasit o solutie si pentru ele. Acesta le va dona unui artist care face sculpturi din gunoi, pentru a le transforma intr-o opera de arta.

Gasiti un scurt documentar despre initiativa tanarului mai jos.

 

Posted in ambalaje, deseuri, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

supermarket_2999653b

Sursa: The Telegraph

Intr-un articol anterior, va mentionam ca statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare incepand cu data de 1 octombrie 2014. Initiativele pentru reducerea deseurilor alimentare incep sa prinda contur si in Europa.

Un grup de parlamentari francezi a prezentat un proiect de lege care obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute, care sunt inca potrivite pentru consum, asociatiilor de caritate.

Multe lanturi de supermarketuri din Franța doneaza deja produsele ramase nevandute catre asociatii, dar 63 de deputati vor ca aceasta practica sa fie introdusa in legislatie.
Proiectul depus in luna iulie, prevede ca supermarketurile care au un spatiu de 1000 m2 sa fie obligate sa `doneze produse alimentare nevandute dar consumabile, catre cel putin o asociatie de binefacere`.

Belgia a devenit prima tara europeana care a introdus o lege similara, in luna mai. Masura urmeaza propunerile inaintate de Uniunea Europeana de reducere a deseurilor alimentare. Reprezentanti ai Comisiei Europene au prezentat recent cateva propuneri, pentru a permite guvernelor nationale sa extinda lista de alimente care nu necesita marcarea datelor de expirare pe etichete; aceasta masura ar urma sa fie aplicata alimentelor care au un termen de valabilitate nelimitat, atunci cand sunt pastrate corespunzator (cafea, orez, paste, branzeturi dure, gemuri, muraturi etc).

Potrivit reprezentantilor CE, masura va determina reducerea deseurilor alimentare cu 15 milioane de tone. Aproximativ 100 de milioane de tone de alimente sunt aruncate in fiecare an de europeni, in timp ce 15% din alimente devin deseuri, ca urmare a expirarii datei de valabilitate de pe ambalaje.

7 kilograme de produse alimentare sigilate arunca in medie un francez, pe an

Deputații francezi considera ca, in ciuda `pactului national impotriva risipei de alimente`, lansat anul trecut in Franța, masurile de prevenire a aruncarii la gunoi a alimentelor comestibile sunt insuficiente.

Acestia isi sustin cauza bazandu-se pe datele organizatiilor mondiale care promoveaza reducerea deseurilor alimentare; potrivit estimarilor acestora, o treime din produsele alimentare care sunt potrivite pentru consum se pierd sau sunt aruncate, la nivel mondial.

Numai in Franta, fiecare supermarket produce 200 de tone de deseuri pe an. Un francez arunca intre 20 si 30 kilograme de deseuri de alimente in fiecare an, dintre care sapte kilograme reprezinta produse care nu au fost deschise.

Numeroase supermarketuri din Franta au adoptat deja aceasta masura. Secours Populaire, o asociatie care distribuie alimente persoanelor defavorizate afirma ca, jumatate din mesele oferite saracilor anul trecut au fost furnizate de magazinele partenere.

Mai multe informatii despre proiectul de lege gasiti aici.

Posted in deseuri, Uncategorized | Leave a comment

Nanomaterialele – o solutie pentru reducerea deseurilor de anvelope?

p5rn7vb
Nano_Story

Sursa: sustainablebrands.com

Potrivit unui raport recent al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), utilizarea de nanomateriale in productia de anvelope ar putea contribui la dezvoltarea sustenabila a industriei si ar reduce impactul asupra mediului al vehiculelor, (cu conditia ca riscurile de mediu, de sanatate si de siguranta ale tehnologiei sa fie gestionate cu atentie).

Raportul numit Nanotechnology and Tyres: Greening Industry and Transport evidentiaza potentialul nanomaterialelor si analizeaza provocarile pentru introducerea lor in conditii de siguranta si durabile in industria de anvelope. Aceste nanomaterialele au potentialul de a reduce rezistenta la rulare a pneurilor, imbunatatind astfel consumul de carburant si reducand emisiile de CO2 (anvelopele sunt responsabile pentru 20% din energia necesara alimentarii unei masini).

In plus, folosirea proceselor nanotehnologice (tehnici moderne care permit fabricarea de dispozitive, de talie moleculara, capabile sa manipuleze materia atom cu atom) in fabricarea anvelopelor creste rezistenta la uzura a acestora (contribuind astfel, la prelungirea duratei anvelopelor) mentinand in acelasi timp aderenta pe teren umed si nivelurile de siguranta existente.

1,5 miliarde de pneuri sunt aruncate anual, la nivel mondial

Aceasta masura poate fi o solutie excelenta pentru reducerea deseurilor de anvelope; in ultimii ani cresterea cantitatii de deseuri de anvelope a devenit o problema importanta la nivel global. Anual, se arunca 1,5 miliarde de pneuri la nivel mondial, in conditiile in care anvelopele uzate pot fi reciclate in intregime si reintroduse in fluxul tehnologic. In unele tari ca Finlanda de exemplu, peste 90% din anvelopele uzate colectate sunt reciclate.

Raportul propus initial de OCDE si sustinut de Tire Industry Project (TIP), parte a Consiliului Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD), ofera, de asemenea, perspective asupra factorilor de inovare din industria anvelopelor si a costurilor si beneficiilor utilizarii nanotehnologiei in fabricarea anvelopelor. Raportul subliniaza importanta colaborarii intre guverne si industrie pentru a aborda provocarile specifice ridicate de introducerea de noi nanomateriale in diferite sectoare de activitate.

Pana acum, beneficiile nanotehnologiei au fost demonstrate si in alte domenii. IBM a anuntat recent ca, impreuna cu Institutul de Bioinginerie si Nanotehnologie din Singapore, au gasit solutia pentru distrugerea in conditii de siguranta a unor virusi rezistenti la antibiotice si uneori mortali- cum este de exemplu stafilococul auriu. Descoperirea incredibila din nanomedicina transforma materialele plastice obisnuite, cum ar fi polietilen tereftalat (PET) in materiale netoxice si biocompatibile, concepute pentru a descoperi si ataca infectiile fungice.

Compusi de cauciuc realizati cu ulei de soia

O alta veste inovatoare privind anvelopele a fost lansata in 2012 de cercetatorii de la Goodyear Tire & Rubber Company; aceasta anunta ca utilizarea uleiului de soia poate prelungi `viata` benzii de rulare cu 10% si inlocui sapte milioane de galoane de petrol in fiecare an. In plus, potrivit companiei, compusii de cauciuc realizati cu adaos de ulei de soia se amesteca mai usor cu siliciul folosit in construirea anvelopelor, fapt ce imbunatateste eficienta anvelopelor si determina reducerea consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera.

In luna martie a acestui an, Goodyear a depus cererile de brevet iar testele pentru a califica uleiul de soia in fabricarea benzii de rulare vor incepe in acest an, potrivit United Soybean Board. Goodyear spera sa inlocuiască complet toate uleiurile pe baza de petrol din anvelopele sale cu ulei de soia, cost care s-ar putea ridica la aproximativ 54 de milioane de lire sterline pe an.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Posted in deseuri, Uncategorized | Leave a comment

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

comm-food-waste

Sursa: sustainablebrands.com

In 2012, jumatate din alimentele produse la nivel mondial au devenit deseuri, potrivit British Institution of Mechanical Engineers (IME), in timp ce peste un miliard de oameni sufera de foame la nivel global.

In tarile slab dezvoltate, cele mai multe pierderi au loc in timpul productiei, in timp ce in tarile dezvoltate, cea mai mare cantitate de produse alimentare – aproximativ 100 kg/persoana/an – este pierduta in faza de consum.

Deseurile alimentare au devenit in ultimii ani, o problema importanta si pentru americani. Impactul economic al risipei alimentare este echivalent cu 197,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Barilla Center for Food & Nutrition (BCFN).

Statul Massachusetts este pe cale de pune in aplicare o lege care sa se ocupe de aceasta problema. In luna ianuarie, guvernul a anuntat ca va impune la data de 1 octombrie 2014, o interdictie asupra depozitarii deseurilor alimentare.

Reglementata de Departamentul de Protectie a Mediului din Massachusetts (MassDEP), legea impune oricarei entitati care elimina cel putin o tona de material organic pe saptamana, sa doneze sau sa gaseasca noi modalitati de folosire a alimentelor utilizabile. Alimentele ramase care nu mai pot fi folosite vor fi trimise fie catre statiile de compostare anaeroba si transformate in energie fie catre statii de compostare aeroba si centre furajere.

Deseurile alimentare municipale din intreprinderile mici nu sunt incluse in aceasta masura, care afecteaza aproximativ 1.700 de intreprinderi si institutii de stat (scoli, spitale etc).

25% din deseurile generate in Massachusetts sunt alimentare

Masura de prevenire a risipei de alimente va ajuta statul Massachusetts sa isi atinga obiectivele de reducere a deseurilor cu 30% pana in 2020 si cu 80% pana in 2050. Deseurile alimentare reprezinta 25% din totalul deseurilor generate in statul american; peste un 1 milion de tone de deseuri alimentare sunt generate anual in Massachusetts, potrivit estimarilor MassDEP.

In prezent, exista aproximativ 30 de statii de compostare aeroba si anaeroba in Massachusetts, care accepta deseuri alimentare, cu o capacitate de aproximativ 150.000 de tone de material organic/an.

Agentia pentru Protectia Mediului si MassDEP estimeaza ca, mai putin de 10% din deseurile alimentare sunt valorificate. Cu toate acestea, unele afaceri din Massachusetts au deja programe de separare a deseurilor alimentare, inclusiv 300 de supermarketuri, care economisesc pana la 20.000 de dolari/an/magazin, potrivit MassDEP.

Guvernul de stat a furnizat pana acum asistenta tehnica si granturi, in valoare de 1 milion de dolari, pentru operatiunile de compostare aeroba si anaeroba.

Massachusetts este al treilea stat din SUA care va pune in aplicare o interdictie a depozitarii deseurilor alimentare, dupa Vermont si Connecticut – desi legislatia lor se aplică numai pentru institutiile care genereaza mai mult de doua tone pe saptamana si se afla la 20 de kilometri distanta de o unitate de valorificare a deseurilor alimentare.

 

Posted in compost, deseuri, statistici, Uncategorized | Leave a comment

Ce se intampla cu deseurile periculoase in Romania

dscn0432

Sursa: ecologic.rec.ro

Intr-un articol anterior, va mentionam cateva statistici ingrijoratoare legate de deseurile industriale.

Daca ne uitam putin la statisticile legate de tara noastra, observam ca, nici in cazul nostru situatia nu este foarte buna.

Din aproximativ 220 de milioane  de tone de deseuri industriale generate in 2010 in Romania, 702 745 de mii de tone au fost deseuri periculoase; potrivit Eurostat, acest lucru reprezinta circa 33 de kg de deseuri periculoase/cap de locuitor.

In ultimul raport anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM),
se precizeaza ca au fost generate 419.300 tone de deseuri periculoase in 2011. Acestea au reprezentat circa 0,2% din totalul deseurilor generate (inclusiv deseuri din industria extractiva). Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare, restul fiind valorificate sau eliminate prin coincinerare sau incinerare in instalatiile proprii ale generatorilor sau in instalatii specializate apartinand operatorilor privati.

Potrivit ANPM, in cursul anului 2012, au fost in operare 6 depozite pentru deseuri industriale periculoase (4 depozite conforme ale operatorilor economici care isi depoziteaza propriile deseuri; 2 depozite zonale conforme, unul in judetul Ialomita, Slobozia si unul in judetul Prahova), 23 de instalatii de incinerare/coincinerare ale operatorilor privati din industrie si 7 instalatii de coincinerare in cuptoare de ciment apartinand operatorilor din industria cimentului.

90.000 de tone de deşeuri industriale periculoase  generate anual, doar in judetul Arges

Peste 500.000 de tone de deseuri industriale au fost generate in ultimul an in judetul Arges, dintre care 93.000 de tone au fost deseuri periculoase, a anunţat Mariana Ionescu, directorul Agentiei pentru Protecţia Mediului Arges. „In anul 2013, au fost generate 502.000 tone de deseuri industriale, din care valorificate 306.000 tone, şi eliminate, ceea ce inseamna depozitate in rampa, 43.420 tone. Din totalul deseurilor industriale, 93.000 de tone sunt deseuri periculoase. Dintre acestea, au fost valorificate anul trecut 61.000 de tone si depozitate 32.000 de tone“, a declarat Mariana Ionescu.

Cu toate acestea, in evidentele APM Arges se afla un singur depozit pentru deseuri periculoase, care deserveste exclusiv uzinele Dacia de la Mioveni, amplasat in comuna Davidesti. In schimb, in judetul Arges isi desfasoara activitatea zeci de agenti economici care se ocupa de colectarea, tratarea si valorificarea deseurilor industriale, inclusiv a celor periculoase.

Situatia este asemanatoare si in alte regiuni din tara. In ultimii ani, gestionarea deseurilor periculoase a devenit un subiect mult mai `sensibil` in contextul scandalurilor legate de importul unor astfel de deseuri din regiuni rau famate ale Europei.

Niste analize interesante legate de acest subiect gasiti in articolele de mai jos.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/exclusiv-cum-ajuns-romania-groapa-de-gunoi-a-europei-640820.html

http://www.certitudinea.ro/articole/de-la-lume-adunate/view/cu-mainile-murdare-romania-groapa-de-gunoi-pentru-deseurile-toxice-ale-europei

Posted in deseuri, statistici | Leave a comment

Bucurestiul, in continuare, cel mai poluat oras din Europa

image-2009-04-5-5551713-56-poluarea-din-bucuresti

Sursa: hotnews.ro

De cativa ani, Bucurestiul detine titulatura de cel mai poluat oras din Europa. Statisticile recente confirma in continuare, acest statut.

„Vara avem temperaturi de 30, 40 de grade. Din cauza aceasta se formeaza o zona de joasa altitudine, adica gazele generate de transportul rutier sub efectul soarelui si al caldurii se transforma intr-un ozon foarte periculos de joasa altitudine”, spune Cornel Belciug, de la Asociatia Green Revolution.

Conform acestui calcul, cel putin 90 de zile anual, in oras sunt depasite limitele acceptate de poluare. Spre comparatie, media europeana este de doar 35 de zile pe an. In Bucuresti se gasesc 38 de micrograme de particule de poluare pe metru patrat de aer, ceea ce inseamna de patru ori mai mult decat limita maxima admisa de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Santierele de constructii si depozitele de deseuri – surse importante de poluare a aerului

Pe langa emisiile cauzate de transport si industrie, nu trebuie sa uitam ca, o `contributie` importanta in mentinerea situatiei actuale o au sutele de santiere care nu respecta normele de mediu dar si depozitele de deseuri `conforme` din jurul capitalei.

Un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, in 2011, asupra a 5 santiere din Bucuresti, a relevat faptul ca 4 din cele 5 santiere urmarite, incalcau normele de mediu: nu se luau masurile necesare pentru reducerea prafului (emisiile de pulberi produse depaseau limitele admise, drumurile de santier nu erau intretinute corespunzator prin nivelare si stropire, lipseau rampele de spalare a rotilor autovehiculelor la iesirea din santier) iar materialele de constructii si deseurile de pe santier nu erau gestionate corespunzator (deseurile erau descarcate in canalizarea orasului, materialele de constructii nu erau depozitate in locuri special amenajate, deseurile industriale nu erau colectate corespunzator, apele uzate tehnologice nu erau epurate inainte de deversarea in reteaua oraseneasca).

In ceea ce priveste, depozitele de deseuri `conforme` din apropierea Bucurestiului, aerul irespirabil din aceste zone si deseurile purtate de vant pe zeci de kilometri sunt dovezi clare ca situatia nu este tocmai `conforma` cu standardele de mediu, in aceste zone.

Ce masuri se iau pentru imbunatatirea problemei

„S-au instalat niste instrumente de masura si de informare. Majoritatea nu functioneaza. In felul acesta, Agentia de Protectia Mediului raporteaza date mai mult din exteriorul Capitalei si asa datele arata mai bine decat in realitate”, spune Nicusor Dan, presedintele Asociatiei `Salvati Bucurestiul`.

In timp ce autoritatile romane trateaza cu superficialitate aceasta problema, organizatiile europene de mediu desfasoara campanii de informare si constientizare privind gravitatea situatiei si cauta solutii pentru imbunatatirea ei. O astfel de campanie, `Every breath we take` a fost derulata de Agentia Europeana de Mediu, in 2013. Campania a cuprins numeroase statistici, analize, propuneri legislative dar si proiecte pentru reducerea poluarii aerului la nivel european.

Colegii de la Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila ofera mai multe informatii legate de campania `Every breath we take`, aici.

Posted in autoritati, deseuri, deseuri din constructii, statistici, Uncategorized | Leave a comment

10 statistici ingrijoratoare despre deseurile industriale

hazardous-waste-12_large

Sursa: tophazardouswaste.com

Una dintre problemele principale cu care se confrunta natiunile industrializate o reprezinta cantitatea uriasa de deseuri care rezulta din industrii.

Spre deosebire de alte tipuri de deseuri, majoritatea deseurilor industriale nu pot fi reciclate. In plus, acestea prezinta un grad mare de toxicitate fiind mult mai periculoase pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei, decat alte tipuri de deseuri.

Mai jos gasiti cateva statistici ingrijoratoare legate de deseurile industriale.

  • In 2005, ultimul raportat, Statele Unite ale Americii au produs peste 34 de milioane de tone de deseuri periculoase.
  • Cu toate ca suma pare mare, Federatia Rusa produce in mod regulat de 4 ori  mai mult.
  • In 2003, Rusia a raportat o productie de peste 287 milioane de tone de deseuri periculoase.
  • Deseurile industriale reprezinta jumatate din cantitatea totala de deseuri generate in fiecare an, la nivel mondial.
  • O persoana genereaza in medie, 4,5 kilograme de deseuri in fiecare an, ceea ce reprezinta 1,5 tone/persoana, ca urmare a politicilor si procedurilor industriale.
  • In Statele Unite doar 1% din produsele din material plastic sunt reciclate in fiecare an, la fel ca doar 1% din toate produsele din aluminiu.
  • Americanii arunca 25 de milioane de sticle de plastic pe ora.
  • 40% din totalul deseurilor industriale ajung in depozitele de deseuri in fiecare an.
  • Reziduurile rezultate din activitatea industriala reprezinta 50% din totalul deseurilor industriale produse la nivel global, in fiecare an.
  • Cea mai mare componenta a deseurilor industriale este reprezentata de produse din hartie.

Gestionarea deseurilor industriale reprezinta o problema globala, mai ales in cazul statelor unde industria este in crestere rapida.

O exceptie in acest caz, este China. China are una dintre cele mai mari populatii industrializate din lume si produce o treime din deseurile industriale periculoase ajunse in Statele Unite. Desi exista multe variabile in joc, exista, de asemenea, lectii care pot fi invatate de la chinezi cu privire la modul de gestionare a acestor deseuri. O astfel de lectie o reprezinta reducerea depozitarii deseurilor industriale prin utilizarea unor produse care au o componenta mai mare de materiale reciclabile (nepericuloase) post-consum.

Aproape o treime din deseurile industriale sunt produse reciclabile din hartie si alte materiale. De aceea, un prim pas pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor industriale trebuie sa fie valorificarea resturilor reciclabile.

 

Posted in Uncategorized | 1 Comment