Coca-Cola a introdus ambalajul eco in Romania

foto-dorna

Sursa: nonguvernamental.org

Coca-Cola Romania a lansat pe piata locala un nou ambalaj fabricat in proportie de pana la 30% din plante. Ambalajul, realizat cu ajutorul tehnologiei PlantBottle va fi folosit pentru sticlele de 0,5 litri de apa plata si carbogazoasa Dorna si Dorna Izvorul Alb.

Prin aceasta actiune, Coca-Cola continua strategia inceputa in 2012, cand a lansat ambalajul care contine cu pana la 25% mai putin plastic, utilizat de asemenea, pentru imbutelierea apelor Dorna si Dorna Izvorul Alb.

Noile ambalaje vor avea pe eticheta un mesaj si un logo specifice si vor fi promovate in puncte de vanzare special amenajate in magazine. Tehnologia PlantBottle, lansata prima data in 2009, la Copenhaga, foloseste etanol din trestie de zahar din Brazilia. Ambalajul este similar cu PET-ul clasic, cu exceptia faptului ca una dintre componentele acestuia din urma a fost inlocuita cu o componenta din plante, respectiv trestie de zahar. Ambalajul este 100% reciclabil si reduce considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate in atmosfera.

Obiectivul companiei este ca pana in anul 2020 sa inlocuiasca toate materialele pe baza de petrol si combustibili fosili din componenta PET-urilor clasice, cu materiale obtinute din plante si sa introduca ambalajele PlantBottle pentru toate produsele din portofoliul companiei.

Ambalajele eco – un `trend` necesar

Ambalajele biodegradabile ar putea reprezenta un instrument puternic pentru rezolvarea problemelor legate de sustenabilitate cu care se confrunta marile branduri. Exista si alte materii prime, in afara trestiei de zahar care inlocuiesc cu succes solutiile existente; unele sunt utilizate deja si in tara noastra la fabricarea ambalajelor: acidul lactic extras din porumb utilizat la fabricarea plasticului, celuloza din lemnul de eucalipt, frunzele de palmier, amidonul, etc.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestor ambalaje se numara reducerea costurilor de productie, reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon, oportunitatea de inovare a produselor.

Tot mai multe companii occidentale adopta diverse strategii pentru reducerea costurilor si pentru promovarea unei imagini eco-friendly. Aceste actiuni pregatesc astfel `terenul` pentru introducerea la scara larga a ambalajelor sustenabile. Unele aleg sa reduca greutatea si marimea ambalajelor, altele folosesc doar materii reciclate in producerea acestora. Spre exemplu, Nescafe a ales sa imbunatateasca designul borcanelor de sticla si sa introduca in productia ambalajelor sticla reciclata, pentru a reduce cantitatea de sticla si energie.

Brandul britanic de bauturi non-alcoolice Innocent Drinks a introdus materii reciclate in ambalajele sale inca din 2003. In prezent, ambalajele companiei au un continut de 50% material reciclat.

Pentru a-si reduce productia de ambalaje compania de cosmetice handmade Lush a ales sa vanda 46% din produse, neambalate. In plus, prin implementarea unui sistem de tipul `bring back`, clientii sunt incurajati sa returneze in cadrul magazinelor companiei cutiile de plastic, folosite in general, la ambalarea cremelor. La returnarea a 5 cutii ei primesc gratuit o masca de fata. Anul trecut 189 000 de ambalaje au fost returnate in magazine, reprezentand 5, 5 % din totalul de plastic necesar pentru productia de cutii a companiei.

Pe viitor, tot mai multe companii vor fi nevoite sa utilizeze materiile alternative nu doar pentru a-si reduce costurile de productie ci si pentru a se a alinia la standardele de mediu.

Posted in ambalaje, resurse, Uncategorized | Leave a comment

Betonul din deseuri de sticla inventat la Cluj

646x528

Sursa: Adevarul

O doctoranda a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, Ofelia Corbu, a conceput un nou material de constructii inlocuind nisipul si pietrisul din beton cu bucati de sticla.

Noul material are avantaje importante: este impermeabil, rezista la inghet-dezghet si la uzura. Inventia fost brevetata anul trecut si premiata la mai multe saloane de inventica.

Ofelia Corbu este doctoranda a Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Constructii cu mai bine de 20 de ani in urma, iar lucrarea de doctorat a sustinut-o la vârsta de 46 de ani. Tema lucrarii a fost betonul din deseuri de sticla, un produs cu multiple intrebuintari.

`Datorita caracteristicilor si rezistentelor foarte mari, poate fi pus in aplicatie pentru elemente foarte zvelte, subtiri. Se poate folosi la structuri zvelte, la elemente decorative, mobilier stradal, mobilier de interior, foarte multe aplicabilitati in funcţie si de viziunea arhitectilor`, a explicat aceasta pentru Digi24.ro.

Caracteristicile betonului din sticla

Betonul din deseuri de sticla este de doua ori mai scump decat cel obisnuit, insa are mai multe beneficii: este impermeabil, rezista la inghet-dezghet si la uzura.

`Betonul in ziua de azi se foloseste in sectiuni mari, care arata destul de urat din punct de vedere arhitectural si atunci urmarim sa facem mai multe sectiuni apropiate de sectiunile metalice, care sunt mai zvelte si in acelasi timp sa nu diminuam, ba chiar sa crestem rezistenta acestuia`, a afirmat Pavel Sosa, doctor inginer.

Pentru realizarea noului tip de beton, clujeanca a folosit sticla de cobalt de la o fabrica de profil din judet, dar si cateva tone de ciment. Inventia ei poate deveni un trend in domeniul constructiilor, sustin arhitectii.

`Viitorul construirii se indreapta catre tehnici, tehnologii, materiale sustenabile si exista sanse ca acestea sa vina sau paleta cu care vom lucra peste cativa ani, sa vina din multe zone, inclusiv cea a unor astfel de betoane care folosesc ingrediente reciclate, e vorba de sticla, reintrodusa in circuit`, a afirmat Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.

Ofelia Corbu a muncit patru ani pentru realizarea lucrarii sale de doctorat, dar satisfactia a fost pe masură. Inventia ei a fost brevetata anul trecut si premiata la saloanele de inventica din Romania, Croatia, Republica Moldova si Coreea.

Mai multe informatii despre inventie gasiti aici.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Zgarie-nori verde realizat din deseurile locuitorilor sai

Organic-London-Skyscraper-Recycled-Waste-537x463

Sursa: Inhabitat

Agentiile de arhitectura Chartier-Corbasson  si VS-A  au dezvaluit planurile de constructie ale unui zgarie-nori  facut in intregime din deseurile locuitorilor sai.

Cladirea ecologica care ar urma sa fie construita in Londra este conceputa pentru a fi imbracata in panouri durabile realizate din deseuri de hartie si plastic. Constructia ar putea fi definitivata pe masura ce locuitorii sai ar produce mai multe deseuri, iar carcasa de plastic care o va acoperi ar putea fi completa intr-un an.

Initiatorii constructiei `The Organic London Skycraper` umaresc prin acest proiect reducerea deseurilor, minimizand in acelasi timp costurile de constructie. La inceput, cladirea va fi construita dintr-o structura modelata dupa schelele de bambus, des folosite in Asia. Sectiunile de schele prefabricate vor fi instalate pe masura ce constructia avanseaza iar panourile realizate din deseuri reciclate ar putea fi adaugate la fatada de-a lungul timpului.

Pe masura ce spatiile nivelelor inferioare vor fi ocupate, vor incepe si constructiile etajelor superioare; astfel cladirea va `creste` in functie de numarul cererilor de spatiu. Potrivit arhitectilor, conceptul consta in utilizarea deseurile produse de birouri – in principal, hartie, plastic pentru a construi diferite elemente ale cladirii. La poalele turnului, vor fi instalate containere de recuperare, pentru diferite materiale, care vor fi ulterior folosite in cadrul constructiei.

O data finalizata, cladirea zgarie-nori va avea forma unei piramide alungite, iar multe dintre componentele sale vor fi realizate din materiale reciclabile colectate de la locuitori si comprimate in panouri durabile. Panouri translucide din sticla sau de plastic vor compune fatada cladirii. De asemenea, in schela vor fi incorporate tuburi vidate cu turbine eoliene mici pentru a permite cladirii sa genereze propria energie electrica.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Posted in deseuri, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

646x404

Sursa: Adevarul

Dan Vodnar, un cercetator din Cluj-Napoca, a inventat un tip de ambalaj antimicrobian care ne poate scapa nu doar de microbi ci si de unele substante nocive organismului.

Dan Vodnar are 31 de ani si este asistent la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Cluj-Napoca.

Tot in cadrul universităţii, este cercetător la Institutul pentru Stiintele Vietii. Tanarul savant are pana acum la activ un numar important de realizari, motiv pentru care, in luna iunie, a primit la Viena titlul „Danubius Young Scientist Award“ (n.r. – „Premiul Danubius al tanarului cercetator“).

Una dintre inventiile lui Dan Vodnar ar putea schimba o lume intreaga: este vorba despre un ambalaj special pentru alimente, care este antimicrobian si care ar putea contribui la reducerea conservantilor din alimente. In paralel cu acest proiect, in perioada 2010-2012, cercetatorul clujean a lucrat si la o eticheta antimicrobiana, care se poate aplica pe fructe si pe legume. Aceasta are mai multe avantaje: este organica, e biodegradabila, curata legumele si fructele de microbi.

„Eticheta se dezintegreaza cand dai drumul la jetul de apa. Nu intra in mar, iti curata toata suprafata marului. Polimerul din eticheta e ca un fel de detergent impotriva bacteriilor. Provine din natura si se intoarce in natura. Si chiar daca ar trebui sa ingeri aceasta eticheta nu ai pati nimic“, explică Dan Vodnar.

Cum i-a venit ideea proiectului

Ideea i-a venit cercetatorului pornind de la numeroasele cazuri de toxiinfectii alimentare cu o bacterie numita „Listeria“. Majoritatea se intampla in Statele Unite ale Americii si duc la moartea a 15% din cei care iau această bacterie. „Americanilor le place foarte mult sa manance, la birou, mancare «ready to eat» (gata preparata). Deci practic ai mancarea, o bagi la cuptorul cu microunde şi o mananci. La aceste preparate «ready to eat», in special cele din carne, Listeria e unul dintre cele mai intalnite microorganisme care apar la suprafata carnii din cauza manipularii. Poti sa-ti expui organismul destul de lejer la infectie.

Ce rol are ambalajul? Acesta e un biofilm si poate fi foarte usor aderat unui ambalaj de plastic si nu permite dezvoltarea Listeriei. In cazul in care carnea a fost contaminată cu Listeria, ambalajul inhiba locul unde se afla bacteria“, detaliaza cercetatorul.

Produs din alge şi cochilii de melci

Ambalajul inventat de clujean mai are o proprietate speciala: poate acţiona ca un inlocuitor al E-urilor. „Comerciantii adauga foarte multe E-uri, in special cei din categoria conservanţilor, pentru ca acesti conservanti au si efect antimicrobian. Dar de ce sa mananci atata conservant, cand poate sa fie rezolvata problema altfel? Adică sa se inhibe bacteriile cu ajutorul ambalajului“, adaugă Vodnar. Ambalajul inventat la Cluj este realizat din substanţe naturale, majoritatea fiind cele extrase din alge şi cochilii de melci marini. Cele două invenţii (ambalajul şi eticheta) sunt in curs de brevetare.

Alte proiecte realizate pana acum, de Dan Vodnar, includ plasticul ecologic realizat din resturile ramase din formarea biodieselului, pixul biodegradabil, cateva alimente-medicament.

Articolul complet despre activitatea cercetatorului il gasiti aici.

 

Posted in ambalaje, Uncategorized | Leave a comment

Caramizile din ciuperci – o alternativa eco la materialele de constructii

Philip-Ross-Mycotecture-1-537x393

Sursa: Inhabitat

Philip Ross, un american pasionat de studiul ciupercilor a dezvoltat o tehnica de folosire a acestora ca materiale de constructii.

Sub suprafata solului, ciupercile formeaza o retea larga de radacini subtiri, numite micelii. Ross a descoperit ca atunci cand se usuca, acestea pot fi folosite in combinatie cu apa pentru a forma un mucegai; mucegaiul format devine un material de constructie foarte puternic, rezistent la foc. Miceliul uscat poate fi crescut in orice forma si are o consistenta remarcabila care il face mai puternic decat betonul.

Materialul organic si compostabil 100% a starnit interesul organizatiei non-profit MoMa PS1 din New York, care promoveaza arta experimentala. Cu sprijinul acestei organizatii se construieste la momentul actual Hy-Fi Mushroom Tower Pavillion o cladire cu trei turnuri construita din caramizi formate din micelii si coceni de porumb.

Cladirea va fi amplasata in fata Muzeului de Arta Moderna din New York pe perioada verii, pentru a promova utilizarea materialelor de constructie alternative.

Avandajul folosirii acestor caramizi il reprezinta reducerea consumului de energie, reducerea emisiilor de carbon si posibilitatea de a fi compostate dupa demolarea cladirii.
In imaginea de mai sus gasiti o structura construita din caramizi din ciuperci Ganoderma. Acestea au fost crescute la o ferma din California si stivuite in arcuri. O varietate de lacuri si finisaje pot fi aplicate pe stratul exterior al caramizilor pentru a le etansa si a le da un aspect lucios.

Ross a brevetat deja aceasta procedura numita de el Mycotecture si intentioneaza sa o introduca in productia regionala de biomateriale. In prezent, diverse obiecte construite prin aceasta procedura se afla la mai multe muzee din intreaga lume.

O solutie pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania

Aceasta procedura ar putea reprezenta o solutie si pentru reducerea deseurilor din constructii din Romania, unde foarte putine dintre aceste deseuri sunt valorificate. Potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) numai in 2011 au fost colectate 531,78 mii de tone de deseuri provenite din constructii/demolari (150,69 mii de tone au fost colectate numai in zona Bucuresti-Ilfov).

ANPM precizeaza ca `o mare parte din cantitatea de deseuri din constructii si demolari generata de agenti economici, a fost utilizata la umplerea gropilor sau predata agentilor economici din domeniul constructiilor pentru valorificare`.

Nu stim cat reprezinta `o mare parte` in procente, insa atata timp cat nu exista reglementari clare referitoare la deseurile din constructii, cele mai multe dintre acestea vor ajunge in continuare la gropile de gunoi.

Posted in deseuri, deseuri din constructii | Leave a comment

Acoperisuri din PET-uri in Ecuador – o solutie pentru reducerea deseurilor

roof_banner_sm-1024x648

Sursa: Reuse Everything Institute

Acoperisurile caselor ecuadoriene, mai ales cele din mediul rural, sunt in general construite fie din ierburi (care atrag insecte si risca sa se prabuseasca atunci cand ploua foarte mult), fie din tabla ondulata, care transforma casele in cuptoare, intr-o tara unde temperatura medie este de 30⁰ C.

In sprijinul rezolvarii acestei probleme, o echipa formata din studenti si cercetatori de la Universitatea Carnegie Mellon-Engineers Without Borders din Pennsylvania in colaborare cu o organizatie nonprofit Reuse Everything Institute au dezvoltat o metoda de a transforma sticlele din plastic in materiale de constructie pentru comunitatile afectate de saracie.

Prin folosirea acestei metode sunt rezolvate 3 probleme ale comunitatii: se construiesc acoperisuri durabile si potrivite climatului ecuadorian, se creeaza locuri de munca si se reduce cantitatea de deseuri depozitata la gropile de gunoi.

Cum functioneaza?

Procesul consta in indepartarea ambelor capete ale sticlelor si aplatizarea cilindrilor ramasi sub forma de foi. Benzile de material sunt apoi combinate pentru a crea panglici lungi, care se monteaza pe partea de sus a structurii locuintei, formand `paie` de plastic.

Produsul ofera o solutie de acoperire sigura in zilele ploioase, de o durabilitate asemanatoare metalului. Avantajul acestui tip de acoperis fata de cel de metal este acela ca asigura o ventilatie superioara, un grad de luminozitate mai mare, iar pretul este accesibil pentru majoritatea populatiei. Un alt avantaj al metodei consta in folosirea unei masini automate care taie si sudeaza plasticul, cu un consum de energie redus.

Pe langa reducerea deseurilor de plastic si imbunatatirea conditiilor de viata, proiectul PET Thatch  vizeaza si reducerea saraciei. Pentru a realiza acest lucru, initiatorii proiectului antreneaza si echipeaza cu tehnologiile necesare antreprenorii locali, pentru a demara propriile start-up-uri de reutilizare si transformare a deseurilor de plastic in materiale pentru acoperisuri. In acest mod, se creaza locuri de munca durabile, care contribuie la diminuarea saraciei in aceste zone.

Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

In materialul de mai jos gasiti un scurt rezumat al proiectului.

 

 

Posted in deseuri, Uncategorized | Leave a comment

Sistem revolutionar pentru colectarea deseurilor de plastic din oceane

Ocean-Cleanup-Array-Boyan-Slat-537x405

Sursa: Inhabitat

Boyan Slat, un student olandez de 20 ani a creat un sistem care ar putea colecta         7 250 000 de tone de deseuri din plastic din oceanele lumii.

Solutia sa ingenioasa ar putea salva sute de mii de animale acvatice anual si ar contribui la reducerea poluantilor marini. In plus s-ar economisi milioane de dolari, care sunt cheltuiti pentru actiunile de curatenie a apelor si reparatiile facute vaselor maritime.

Proiectul numit The Ocean Cleanup Array a fost dezvoltat de Slat in 2012 si a fost premiat de Universitatea de Tehnologie din Delft si de Ministerul Infrastructurii si Mediului din Olanda.

Cum functioneaza?

Metoda exploateaza curentii oceanici si vanturile care transporta pasiv gunoiul spre o platforma de colectare.

Sistemul consta intr-o retea de platforme plutitoare ce vor constitui puncte de colectare rasfirate pe suprafetele oceanelor. In loc sa se deplaseze prin ocean, in cautarea plasticului, `nodurile` sistemului vor functiona ca palnii uriase, care vor colecta deseurile. Unghiul constructiei va determina deplasarea deseurilor spre mecanismul de captare al instalației, unde resturile de plastic urmeaza sa fie separate de plancton, filtrate si depozitate in vederea reciclarii.

Spre deosebire de alte metode, cum este de exemplu metoda plaselor, sistemul nu prezinta riscul de agatare al animalelor salbatice.

Sistemul poate curata jumatate din deseurile din Pacific in 10 ani

Pentru dezvoltarea si implementarea proiectului, Slat a infiintat organizatia non-profit Ocean Cleanup Foundation. In 2013 organizatia a realizat un studiu pentru a testa fezabilitatea proiectului. Raportul studiului, publicat pe 3 iunie 2014, demonstreaza ca metoda lor este viabila atat din punct de vedere tehnic cat si financiar.

Studiul de fezabilitate al proiectului care a fost efectuat in Insulele Azore, a confirmat captarea si potentialul de concentrare al barierelor plutitoare. Dupa captare plasticul este indepartat mecanic și poate fi trimis spre valorificare; in plus, prin reciclarea deseurilor colectate o parte semnificativa din investitia proiectului va fi recuperata.

Potrivit cercetarilor,  un singur sistem Cleanup Array Ocean ar putea strange jumatate din deseurile din `Groapa de Gunoi din Pacific ` in doar 10 ani.

Costul proiectului -2 milioane de dolari

Pentru a minimiza costurile, Fundatia Ocean Cleanup a externalizat majoritatea cercetarilor catre diverse institute si  colaboreaza de asemenea, cu numeroase companii. Pentru a pune in aplicare urmatorea etapa a proiectului, care va consta in implementarea unor operatiuni pilot la scara larga, organizatia a demarat o campanie de crowdsourcing cu un obiectiv de 2 milioane de dolari.

Pana acum s-au strans 741.957 $. Mai sunt 82 de zile ramase pana la incheierea campaniei. Mai multe informatii despre campanie gasiti aici.

In materialul de mai jos gasiti un scurt rezumat al proiectului.

 

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Electronics Recycling

Sursa: Wastecycle UK

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), reprezinta unul dintre fluxurile de deseuri cu cea mai rapida crestere din UE.

DEEE contin substante periculoase care, o data ajunse la gropile de gunoi afecteaza atat mediul inconjurator cat si sanatatea populatiei; in schimb prin reciclarea acestor deseuri sunt recuperate materii prime importante ca metale (aur, argint, mercur, plumb etc) plastic, sticla.

Intr-un articol anterior observam eforturile depuse de Comisia Europeana pentru colectarea si reciclarea acestor echipamente. Am vazut insa, ca autoritatile noastre nu sunt la fel de preocupate de acest aspect; pana la momentul actual cea mai recenta directiva referitoare la DEEE, respectiv Directiva 2012/19/UE, nu a fost transpusa in legislatia romaneasca.

Din pacate, aceasta atitudine indiferenta a autoritatilor afecteaza colectarea si reciclarea deseurilor de echipamente electrice si electronice.

Potrivit celui mai recent raport publicat de Eurostat, in 2010, in Romania au fost colectate 1,1 kg de DEEE/cap de locuitor. Impreuna cu Letonia (1,9 kg DEEE/cap de locuitor) detinem `suprematia` la categoria celor mai mici cantitati de DEEE colectate in UE.

In schimb, cele mai mari cantitati de DEEE colectate pe cap de locuitor in 2010 au fost inregistrate in Suedia (17,2 kg) si Danemarca (14,9 kg). Mai multe informatii despre cantitatea de DEEE/cap de locuitor colectata in fiecare stat membru UE gasiti aici.

Din cele 151,317 tone de echipamente electrice si electronice introduse pe piata romaneasca in 2010 au fost colectate doar 26 247 tone.

Exista totusi si o veste buna: fata de 2007 cantitatea de DEEE colectata de romani a crescut de 6 ori. Cea mai mare crestere a fost raportata de Malta (7 ori). In schimb cantitatile de DEEE colectate au scazut foarte mult in Spania (cu 45 %) si Letonia (cu 34%).

Potrivit raportului anual publicat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) in 2012, toate deseurile din echipamentele electrice si electronice colectate  in 2010 (26 247 tone) au fost valorificate.

In plus, ANPM estimeaza ca in 2011 au fost colectate si tratate corespunzator 128 008.36 tone de DEEE.

Aceste date sunt greu de verificat in conditiile in care foarte putine dintre asociatiile colective autorizate sa preia responsabilitatea producatorilor de echipamente electrice si electronice (EEE) publica rapoartele anuale privind cantitatile de DEEE colectate si valorificate iar majoritatea producatorilor nu depun raportarile anuale privind EEE gestionate, catre autoritati.

Din cele 8 asociatii colective autorizate de ANPM in 2010 pentru preluarea resposabilitatii producatorilor de EEE privind realizarea obiectivelor anuale de colectare si valorificare a DEEE (Asociatia ECOTIC, RoRec, RECOLAMP, ENVIRON, CCR, ECOPOINT, ECOMOLD, ECO LIGHTING COLLECT) doar 2 asociatii publica anual rapoartele referitoare la cantitatile de DEEE colectate si valorificate, respectiv ECOTIC si RECOLAMP.

In plus, activitatea acestor asociatii nu este verificata corespunzator de autoritati iar in lipsa unor obiective masurabile de colectare a DEEE (sa ne reamintim ca tinta actuala de colectare este de 4 kg/cap de locuitor) acestea nu pot fi trase la raspundere, in cazul neindeplinirii obligatiilor de colectare si valorificare.

Singura solutie pentru imbunatatirea situatiei actuale consta in transpunerea Directivei 2012/19 in legislatia nationala. Astfel, prin introducerea tintelor masurabile de colectare si valorificare a DEEE (45% din greutatea echipamentelor electrice si electronice (EEE) introduse anual pe pietele nationale, fata de tinta actuala de 4 kg de DEEE /cap de locuitor), producatorii de echipamente electrice si electronice vor putea fi verificati si sanctionati, in cazul neindeplinirii obiectivelor de valorificare.

 

Posted in autoritati, DEEE, deseuri, legislatie, statistici, Uncategorized | Tagged , , , , , | Leave a comment

S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

Marine litter on a beach

Sursa foto: Agentia Europeana de Mediu

Cantitati uriase de plastic si alte deseuri ajung zilnic in mari si oceane, ca urmare a productiei si consumului nesustenabil, slabei gestionari a deseurilor si lipsei de constientizare a populatiei.

Deseurile marine reprezinta o problema semnificativa atat pentru mediul marin cat si pentru sanatatea noastra. Cu toate acestea, compozitia, miscarea si originile deseurilor care ajung in mari si pe plajele noastre, nu sunt intelese la scara larga.

Uniunea Europeana a atras atentia asupra problemei deseurilor marine prin Directiva-Cadru 2008/56/CE privind strategia pentru mediul marin, care impune statelor membre sa monitorizeze starea marilor noastre si sa ia masurile necesare pentru a atinge sau pentru a mentine o „stare ecologica buna” a acestora pana in 2020.

Insa, autoritatile nu pot rezolva aceasta problema fara sprijinul cetatenilor. Statele membre ale UE au nevoie de mai multe date pentru a evalua in mod corespunzător amploarea problemei. In acest sens, cetatenii pot juca un rol important in colectarea de date si informatii necesare pentru a sprijini autoritatile in gestionarea si prevenirea deseurilor marine.

Pentru a contribui la completarea datelor privind deseurile marine si a facilita angajamentul cetatenilor in problemele de mediu – deseurile marine, in acest caz, Agentia Europeana de Mediu (EEA) a lansat aplicatia Marine Litter Watch (MLW), care foloseste tehnologia moderna pentru a ajuta la rezolvarea problemei acestor deseuri. Aplicatia poate fi folosita de orice persoana sau grup organizat, pentru a incarca informatii referitoare la deseurile pe care le gasesc pe plaje. Datele vor fi folosite pentru aprofundarea problemei si gasirea unor solutii reale care sa corespunda Directivei-Cadru 2008/56/CE- privind Strategia pentru Mediul Marin.

Prin intermediul aplicatiei, EEA doreste sa sustina monitorizarea oficiala a deseurilor marine, cu ajutorul cetatenilor si comunitatilor interesate. Aplicatia permite, de asemenea, colectarea de date de la initiative non-oficiale, cum ar fi actiunile de curatenie desfasurate de diferite grupuri sau comunitati.

MLW a fost construita folosind liniile directoare de monitorizare ale Grupului Tehnic de cercetare a deseurilor marine (un grup de experti creat pentru a sprijini implementarea Directivei-Cadru 2008/56/CE). Aplicatia functioneaza astfel: cetatenii raporteaza deseurile marine prin intermediul aplicatiei; informatiile sunt stocate in bazele de date iar ulterior sunt interpretate de specialisti, care decid directiile de actiune. Imaginea de mai jos arata conceptul de functionare al aplicatiei.

Marine LitterWatch approach

MLW a fost dezvoltata de catre Agentia Europeana de Mediu, in colaborare cu Societatea pentru Conservarea Mediului Marin, Institutul Apelor din Slovenia, Fundatia Marea Nordului si Proiectul de cercetare PERSEUS FP7.

MLW este disponibila gratuit, pentru dispozitive Android și iPhone. Aceasta poate fi descarcata de pe Google Play Store și App Store.

Mai multe informații cu privire la modul de utilizare al Marine Litter Watch gasiti aici.

Puteti urmari un rezumat privind importanta monitorizarii deseurilor marine in materialul de mai jos.

Posted in autoritati, deseuri, statistici | Leave a comment

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Commercial-Waste-Management-Diagram1In general, intre generatori si colectori, apare o perioada de acomodare pe masura ce unul sau celalalt doreste sa-si indeplineasca cat mai bine obligatiile legale aferente gestionarii deseurilor.

Daca obligatiile generatorului le gasiti aici, iata mai jos obligatiile colectorului.

Sa incepem cu inceputul: colectorul de deseuri este definit in legislatie ca fiind operatorul economic care asigura „strangerea deseurilor, dar si stocarea preliminara in vederea transportarii la o statie de tratare” (Legea 211/2011, Anexa 1).

Principalele obligatii ale colectorului, conform legislatiei in vigoare, sunt urmatoarele:

• sa detina autorizatie de mediu pentru activitatile de colectare/stocare temporară (HG 1061/2008 art. 1, alin 3) – neindeplinirea acestei obligatii se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

• sa asigure colectarea separata a deseurilor din hartie, metal, plastic si sticla si de a nu amesteca aceste deseuri (Legea 211/2011, art. 14, alin 2) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;

• sa transporte deseurile colectate numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiilor de tratare (Legea 211/2011, art. 22, alin 2) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sunt obligati sa colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei (Legea 211/2011, art. 26, alin 1) – amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, si de la 20.000 lei la 40.000 lei, pentru persoanele juridice;

• sa efectueze transportul deseurilor doar pe baza formularului de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase, al carui model este prevazut in anexa nr. 3 la HG 1061/2008. completat şi semnat de catre expeditorul, transportatorul si destinatarul deseurilor nepericuloase.( HG 1061/2008, art. 21)- amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei;

• formularul de incarcare-descarcare in baza caruia se realizeaza transportul si controlul deseurilor nepericuloase destinate colectarii/stocarii temporare se pastreaza astfel: o copie la expeditorul deseurilor (detinatorul deseurilor), o copie la destinatarul acestora (valorificatorul de deseuri) si o copie la transportatorul deseurilor (HG 1061/2008, art. 22, alin. 1)- amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;

• trebuie sa asigure predarea separata a deseurilor din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (HG 1132/2008, art. 7.18)- amenda de la 5.000 la 7.500 RON;

• trebuie sa asigure colectarea separata, stocarea si predarea, in vederea reciclarii, a uleiurilor uzate (HG 235/2007, art. 5.1) – amenda de la 7.500 la 10.000 RON.

• la fel ca si generatorii:
- desemnarea unei persoane (angajat sau tert) care sa urmareasca si sa indeplineasca obligatiile legislative legate de gestionarea deseurilor (Legea 211/2011, art. 22, alin 3). Persoanele desemnate trebuie sa fie instruite in domeniul gestiunii deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate (Legea 211/2011, art. 22, alin 4) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

- trebuie sa tina evidenta gestiunii deseurilor proprii (HG 856/2002, art. 2, alin 1) cat si a deseurile pe care le colecteaza si sa raporteze anual aceste deseuri catre Agentia Judeteana de Protectia Mediului corespunzatoare locatiei de desfasurare a activitatii. (Legea 211/2011, art. 49) – amenda de la 15.000 la 30.000 RON;

Colectorii de deseuri au, de asemenea, interdictii privind:
• abandonarea deseurilor (L.211/2011, art. 19.3) – amenda de la 20.000 la 40.000 RON;
• eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (HG.1132/2008, art. 10.1) – amenda de la 25.000 la 30.000 RON;
• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (HG. 1037/2010, art. 5.2) – amenda de la 5.000 la 10.000 RON.

Posted in amenzi, baterii, DEEE, deseuri, legislatie, Uncategorized | Leave a comment