Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

San-Francisco-recycling-008

Deseuri de plastic la un centrul de reciclare din San Francisco. Sursa foto: The Guardian

Auzim tot mai des de comunitati urbane si rurale care au adoptat obiectivul „zero deseuri/zero waste“ si lucreaza spre a-l indeplini.

Programele zero waste sunt modalitatile cele mai rapide si eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritatile locale pot contribui la evitarea poluarii cauzate de eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, pot lupta impotriva schimbarilor climatice, pot crea locuri de munca si in acelasi timp pot promova sustenabilitatea.

La nivel global, Zero Waste International Alliance coordoneaza intalniri periodice in diferite parti ale lumii pentru a creste puterea comunitatilor si a promova solutii „zero deseuri “. De asemenea, la nivel european Fundatia Zero Waste Europe cu filiale in 18 tari, inclusiv in Romania prin Zero Waste Romania, a fost creata pentru a consolida puterea comunitatilor de a regandi relatia lor cu resursele.

Exista numeroase modele de succes, cum ar fi orasul Capannori in Italia sau Kovalam in India, insa exista si exemple ale unor programe care s-au „impotmolit“ pe parcurs, cum ar fi Canberra in Australia sau Buenos Aires in Argentina.

De obicei, cei care nu cred in conceptul „Zero Waste” afirma ca acest obiectiv poate fi indeplinit doar de comunitatile mici si nu reprezinta o solutie reala pntru marile orase.

San Francisco, avand o populatie de aproximativ 800,000 de persoane, reuseste sa combata aceasta supozitie.

Orasul recupereaza 77% din deseuri, depasind primul obiectiv de 75% pana in 2010 si apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deseuri, pana in 2020, fara depozitare la rampele de deseuri si fara incinerarea deseurilor (cu sau fara recuperare de energie).

La baza programului implementat in San Francisco sta ideea ca separarea deseurilor pentru compostare si reciclare ar trebui sa devina mai avantajoasa decat depozitarea acestora in gropi de gunoi. Aceasta cerinta este indeplinita printr-un sistem simplu si convenabil, prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori si semnalizate cu imagini descriptive; educatie multilingva pentru a satisface nevoile diverselor etnii; abordari specifice pentru principalele sectoare: rezidential, al afacerilor, al autoritatilor publice.

Alte metode adoptate de San Francisco pentru atingerea obiectivului Zero Waste

incurajeaza prevenirea generarii deseurilor in intregul sistem
Reducerea cantitatii de deseuri si reutilizarea sunt incurajate de legislatie care impune vanzatorilor de produse alimentare sa elimine polistirenul extrudat in favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, in favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hartie reciclabila, etichetate corespunzator; o campanie de educare impotriva apei imbuteliate (si in favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizata in fiecare an (cartile de telefon sunt oferite gratuit in majoritatea oraselor din Statele Unite);

• Municipalitatea detine propriul sistem de schimb de bunuri, punand la dispozitie piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi intre institutii.

Campanie de reducere a materialelor toxice
Administratia publica locala a creat o pagina web pentru a ajuta oamenii sa afle mai multe informatii despre reducerea cantitatii de toxine folosite in produsele de curatenie si in cele de ingrijire personala. In loc sa se rezume doar la a indemna populatia sa reduca folosirea materialelor toxice, orasul San Francisco ofera alternative viabile.

Raspunderea Extinsa a producatorului – o obligatie „morala”, nu legala         In 2006, San Francisco a aprobat rezolutia Responsabilitatii Extinse a Producatorului o data cu interdictia aruncarii produselor periculoase in cosul de gunoi. Rezolutia indeamna producatorii sa puna bazele unei “etici a responsabilitatii producatorului” pentru a completa “etica reciclarii” civice. Inca nu exista o dispozitie clara care sa oblige producatorii locali sa accepte aceasta rezolutie – dar politica de cumparare a municipalitatii, bazata pe principiul precautiei, o incurajeaza.

• Colectarea separata – verde, negru, albastru
Locuitorilor si firmelor le sunt puse la dispozitie trei containere: verde pentru deseuri compostabile, negru pentru deseuri reziduale si albastru pentru toate materialele reciclabile, inclusiv hartie, plastic, sticla si metal.

• Sistemul „Pay as you throw” usor diferit
Separarea este incurajata prin sistemul “platesti pentru cat arunci”, prin care cetatenii platesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi.

Deseurile sunt colectate de doua camioane: unul pentru materiale organice si altul cu doua compartimente, pentru materiale reciclabile si deseuri nereciclabile. Una dintre companiile de colectare, ce acopera 2/3 din oras, are 400 de angajati doar pentru serviciul de colectare.

San Francisco a fost primul mare oras din S.U.A. care a colectat resturile alimentare pentru compostare.
Astazi, sute de mii de locuitori si aproximativ 3 000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, in fiecare zi, catre unitatea de compostare a orasului.
Unitatea de compostare este situata intr-o zona rurala in apropierea orasului San Francisco, pe un teren de 7 hectare si are 11 angajati. Compania cere un pret de 41 pana la 51 de dolari/tona de material organic primit, si acest venit acopera costul intretinerii si al functionarii unitatii.

Veniturile sunt realizate prin vanzarea de compost, care este certificat ca fiind organic si insumeaza aproximativ 42 000 m3 de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orasul ofera galeti speciale, subventioneaza pubele pentru compostare la domiciliu si ofera gratuit cursuri multilingve despre compostarea in mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) si despre gradinaritul organic.

Alte masuri uzitate pentru recuperarea deseurilor organice
Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale
Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de catre fermieri;
– Grasimile si uleiul alimentar uzat sunt transformate in seu sau hrana pentru animale;
Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz;
– Grasimea colectata de la restaurante este transformata in combustibil pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.

O alta trasatura unica a programului din San Francisco este reprezentata de stimulentele acordate pentru minimalizarea progresiva a cantitatii de deseuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirectionarea de la rampa si include un set de patru obiective pentru fiecare an.

Doua obiective anuale sunt indreptate spre scaderea volumului de deseuri, si alte doua se bazeaza pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Daca toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obtine o cota de profit mai mare (2% – cate 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, in total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate intr-un cont distinct destinat incurajarii recuperarii de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzator obiectivelor atinse, in conformitate cu verificarile municipalitatii.

• In cele din urma, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orasului este raspandirea filozofiei Zero Waste, asa ca functionarii experti in Zero Waste tin prelegeri si prezentari pentru a face cunoscute strategiile unui public cat mai divers, de la orasele din apropiere pana la alte tari.

Articol preluat de pe ecomagazin.ro.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Posted in deseuri, management deseuri, Zero Waste | Leave a comment

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

DSCN1349

Locatie foto: Green Group Buzau

Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.

Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.

Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.

Ratele de reciclare pentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013
• hartie si carton – 63.3 %
• sticla – 27.3 %
• plastic – 9,2%

Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.

Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.

Rata de recuperare a DEEE – 40%

In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.

Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti consulta raportul EPA aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Posted in DEEE, deseuri, deseuri municipale, international, reciclare, statistici | Leave a comment

Ce ne-a placut la PELICAM, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni –Tulcea 2015

DSCF1364Anul acesta am fost pentru prima data la Pelicam – Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni, desfasurat in perioada 11-14 iunie 2014, la Tulcea.

Aflat deja la a patra editie, festivalul a adus pe langa documentare de mediu din toate colturile lumii si workshop-uri, o expoziție foto, dezbateri și petreceri. Pelicam s-a desfășurat în patru spații din Tulcea: Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Artă, Piața Civică și Casa Avramide.

Ce ne-a placut la festival

• Ne-au placut materialele promotionale confectionate din bannere reciclate oferite de Remesh.

• Noi fiind ocupati mai tot timpul cu deseurile nu am avut cum sa nu aruncam o privire si asupra acestui aspect. Ne-am saturat sa mergem la tot felul de evenimente „eco” sau mai rau, care trateaza chiar problematica deseurilor si „zbiara” cat de importanta este reciclarea, dar care nu asigura niste banale containere de colectare selectiva. Si in aceasta privinta organizatorii Pelicam si-au facut temele si am fost placut surprinsi de acest lucru. :)

• Ne-am bucurat sa vedem un numar atat de mare de tineri voluntari tulceni. Organizarea foarte buna a festivalului se datoreaza in mare parte si lor.

• Petrecerea „oficiala” a fost organizata in perfecta armonie cu tematica festivalului: in natura, in curtea unor sateni din localitatea Somova cu un lac superb in spatele gradinii, cu foc de tabara, mancare naturala si oameni frumosi. Gasiti cateva imagini de la petrecere aici.

• Si nu in ultimul rand, ne-au placut foarte mult filmele!

Preferatul nostru a fost de departe, Good Things Await (Lucrurile bune se lasă așteptate), un film care spune povestea lui Niels Stokholm, un agricultor octogenar care conduce o ferma biodinamica in Danemarca.

Toti spectatorii au fost impresionati de mosuletul cu alura de Mos Craciun care la 80 de ani, mai are (inca!) puterea sa se lupte cu sistemul danez pentru dreptul de a-si conduce ferma in perfecta armonie cu natura, fara chimicale sau reguli impuse de autoritati si „specialistii” in zootehnie.

Spre bucuria noastra, Niels a fost prezent la festival si a raspuns intrebarilor publicului. Suntem convinsi ca toti cei prezenti s-au simtit onorati pentru ca au avut ocazia sa-l cunoasca personal si sa-i asculte „filosofia” proprie despre agricultura biodinamica.
Povestea lui Niels i-a impresionat si pe jurati aducandu-i regizoarei Phio Ambio Marele Premiu Pelicam in valoare de 1500 de euro oferit de Primaria Tulcea.

O alta poveste care ne-a placut foarte mult a fost cea a localnicilor din Tofalaria, un loc izolat din Rusia unde nu poți ajunge decât cu elicopterul. Filmul Cut off by Mountains, Connected with Rivers (Despărțiti de munți, legați prin apă) ne-a aratat cum poate o comunitate izolata de 500 de persoane, inconjurata doar de rauri si munti si ignorata de autoritati sa razbata in sudul Siberiei. Spiritul civic al localnicilor din Tofalaria reprezinta un model de urmat pentru fiecare dintre noi.

Daca tot am ajuns in Tulcea, nu puteam sa ratam ocazia sa ne plimbam putin prin Delta. Plimbarea noastra ne-a ajutat sa empatizam mai mult cu povestile oamenilor din filmul Swamp Dialogues (Dialoguri de baltă).

Regizoarea Ildikó Plájás prezinta intr-o maniera foarte simpla paradoxul Deltei – rezervatie a Biosferei aflata aproape in paragina, in ciuda eforturilor ONG-urilor si a proiectelor de milioane de euro finantate din fonduri europene; vilele si barcile scumpe alterneaza cu casele darapanate intr-o zona care reprezinta in acelasi timp un blestem si o binecuvantare pentru locuitorii ei. Am observat ca proiectia filmului in Piata Civica a fost urmarita cu interes de tulceni, ei intelegand cel mai bine traiul vecinilor din Delta.

Au fost foarte multe filme care ne-au placut la Pelicam, multe dintre ele fiind apreciate si de jurati. Lista cu toti castigatorii acestei editii o gasiti aici.

Ce nu ne-a placut

Asa cum spuneam mai sus, organizarea a fost foarte buna, de filme nu mai vorbim insa, am avut senzatia ca a lipsit ceva in acest festival. Nu am „simtit ” publicul tulcean, el a fost prezent doar sporadic, cu precadere la proiectiile in aer liber.

Desi ne-au placut turistii veniti din toate partile, ne-am fi dorit sa vedem mai multi tulceni prezenti la proiectii, sa simta ca acest festival este organizat si pentru ei.

Asa cum a mentionat si Ștefana Zibileanu, directoarea Direcției de Asistență și Protecție Socială din cadrul Primăriei Municipiului Tulcea „Pentru Tulcea acest festival reprezintă o revitalizare a cinematografiei pentru că din păcate în Tulcea nu sunt cinematografe de ani buni”.

Din pacate, tulcenii nu sunt obisnuiti cu astfel de evenimente iar ce-a mai mare provocare a organizatorilor pentru viitoarele editii, va fi sa-i convinga ca Pelicam nu este doar un festival de film organizat „din intamplare” in Tulcea ci este un eveniment facut si pentru ei, care doreste sa aduca oamenilor din regiunea Deltei si alte beneficii, pe langa aspectele economice.

Sa speram ca vor reusi sa obtina acest lucru si ca noi vom fi prezenti si la editiile viitoare pentru „a vedea” schimbarea!

De asemenea, ne-am fi dorit ca o parte din jurnalistii „deontologi” prezenti la festival sa aiba rabdarea sa participe la sesiunile de intrebari dupa proiectii. Ar fi fost o dovada de respect pentru regizorii, producatorii si protagonistii filmelor care au batut drumul pana in Tulcea. Dar din pacate, acest aspect nu tine de Pelicam ci de bunul simt si profesionalismul fiecaruia …

Multumiri Roxanei Bucata si intregii echipe Pelicam!

Puteti citi si:

Maine incepe Pelicam – Festivalul International de Film despre mediu si oameni

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Maine incepe Pelicam – Festivalul International de Film despre mediu si oameni

1549315_793338480678023_8781354576794938341_n

Cea de-a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Film despre Mediu şi Oameni – PELICAM începe maine, 11 iunie, la Tulcea. Timp de patru zile, spectatorii vor putea vedea cele mai recente şi apreciate documentare din diverse colţuri ale lumii, accesul fiind liber la toate proiecţiile.

Ce evenimente ne asteapta in acest an la Pelicam

• Cinci producţii din Danemarca, Statele Unite, Malaezia, Columbia şi Peru, selectate din peste 300 de filme, intră anul acesta în cadrul competitiei principale.

Sfârșitul unui tip de agricultură în armonie cu natura, lupta oamenilor simpli cu o companie canadiană care vrea aurul de sub casele lor și supraviețuirea unei comunități care trăiește sub apă sunt câteva dintre poveștile pe care Pelicam le aduce anul acesta la Tulcea în cadrul competiției principale.

Black Sea Docs                                                                                                                        Poveștile oamenilor din jurul Mării Negre, locul unde natura are o amprentă puternică asupra vieții comunității, sunt aduse la Tulcea în a doua editie a competiției Black Sea Docs a Pelicam. Documentarele vor fi proiectate în premieră națională și vor fi evaluate de un juriu internațional.

Fresh Perspectives
Competiția Fresh Perspectives și cea de scurt metraje revin la Tulcea în acest an în cadrul Pelicam cu filme selectate la Berlinale și nominalizate la Oscar. Fresh Perspectives adună documentarele ce vin cu soluții alternative la problemele de mediu actuale. Proiecțiile vor fi însoțite de discuții pe temele propuse la care sunt invitate ONG-urile de mediu.

Workshop-uri                                                                                                        

Workshop-urile din cadrul festivalului sunt dedicate tinerilor care împărtășesc pasiunea pentru film și pentru mediu și care vor să continue efortul de conștientizare asupra probemelor de mediu.

1. În cadrul atelierului de regie organizat în parteneriat cu Școala Franceză Anna de Noailles, peste 30 de copii cu vârste între 10 și 12 ani vor explora și filma în Murighiol, după care vor realiza un montaj. Filmele realizate vor fi arătate în cadrul festivalului Pelicam 2015. Moderatorii atelierului sunt jurnalistul și regizorul francez Jonas Mercier și monteurul Alexandru Radu. Tematicile abordate vor fi fauna și flora din Deltă, apa și tradițiile locale.

2. Pentru al doilea an consecutiv, Asociația Vira coordonează în cadrul Pelicam “Primul meu film documentar”, atelierul de film documentar dedicat tinerilor tulceni. Atelierul constă în predarea tehnicilor de documentare socială şi a tehnicilor utilizate în realizarea filmelor documentare.La finalul worksop-ului, participanții vor realiza un film documentar scurt.

3. Mai mulți studenți la jurnalism din țările din regiune vor avea șansa să “guste” din spiritul Deltei Dunării în cadrul unui atelier de jurnalism radio coordonat de jurnalistul Julien Trambouze de la Radio France. Atelierul, organizat de Pelicam și Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), se va derula timp de o săptămână, la sfârșitul căreia participanții din România, Macedonia, Ungaria, Republica Moldova, Armenia și Albania vor realiza câte un reportaj radio pe o tematică legată de Delta Dunării. Reportajele vor fi prezentate în cadrul Forumului Regional de Mediu de anul viitor organizat de OIF.

• Zi suplimentara dedicata copiilor

Ediția a patra a festivalului Pelicam durează cu o zi în plus, incepand de joi până duminică, 14 iunie. Ziua suplimentară de joi este dedicată copiilor care pot viziona o selecție specială de filme. Sute de copii din Tulcea sunt așteptați la proiecțiile speciale pentru ei, festivalul urmărind să depășească numărul de 700 de copii care au participat la editia de anul trecut.

• Expozitie foto

Le monde secret du plancton” / “Lumea secretă a planctonului” este expoziția foto care va ajunge din Paris la Tulcea special pentru Pelicam. Tulcenii și participanții la festival se vor putea bucura de o serie de fotografii extraordinare realizate de studenții de la École nationale supérieure des Arts Décoratifs în jurul tematicii poluării din Marea Mediterană, unde nava științifică Tara a organizației Tara Oceans desfășoară activități de cercetare. Expoziția adusă de Tara Oceans la Pelicam va putea fi vizionată în centrul civic din Tulcea pe perioada festivalului, între 12 și 14 iunie.

Tara Oceans este o organizație neguvernamentală internațională, cu 10 ani experiență în cercetarea climei planetei, organizație care a obținut statutul special de observator permanent la ONU. Tara Oceans a realizat filmul de deschidere a Conferinței Climatice COP 21 de la Paris, în cadrul cărei va coordona pavilionul dedicat apelor și oceanelor.

• Concert Robin and the Backstabbers                                                                             Cei de la Robin and the Backstabbers vor inchide editia din acest an a festivalului printr-un concert sustinut în Piața Civică din Tulcea.

Și în acest an organizațiile neguvernamentale de protecție a mediului sunt prezente la Pelicam pentru întâlnirile cu publicul după proiecțiile filmelor. Documentarele Pelicam ridică întrebări care ne frământă pe toți, iar răspunsurile posibile se discută la Pelicam și la această ediție împreună cu Reper 21, Federația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Greenitiative, Asociația Administrațiilor de Arii Naturale Protejate, CeRe Participare și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire.

Exploatarea resurselor, cooperativele, transformarea peisajului, conviețuirea dintre oameni și animalele sălbatice, ideea de comunitate și impactul crizelor de mediu asupra femeilor sunt câteva dintre problemele discutate la Pelicam împreună cu organizațiile de mediu în acest an.

Mai multe detalii despre PELICAM 2015 sunt disponibile aici.

Posted in evenimente, international, Natura, Uncategorized | 1 Comment

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

Sursa: Ecologic.rec.ro

Materiale biodegradabile sunt prezentate deseori ca o soluție ecologică pentru protejarea mediului înconjurător. Există însă unele studii care contrazic „beneficiile extraordinare“ pe care le aduc ambalajele biodegradabile.

Se poate spune că termenul de pungă din material biodegradabil este unul destul de elegant. Microorganismele pot să descompună materialele plastice biodegradabile în apă, dioxid de carbon, precum şi biomasă fără resturi chimice. Cu toate acestea, există o mulţime de confuzii privind aceste materiale plastice „ecofriendly“.

Unele pungi biodegradabile nu se descompun daca nu sunt expuse la lumina sau oxigen

Pungile din plastic biodegradabil sunt create folosind materiale care se vor descompune complet după o anumită perioadă de timp. Cele mai multe pungi din plastic biodegradabil se spune că se descompun în trei ani sau chiar mai devreme. Pungile nu lasă nici o urmă vizibilă şi sunt complet inofensive pentru mediu. Acestea au nevoie de două elemente cheie pentru a se descompune şi anume oxigen şi lumină.

Prin urmare, pungile din plastic biodegradabil nu încep să se descompună de la data fabricaţiei, ci numai după ce au fost expuse la lumină şi aer. Mulţi retaileri şi companii au îmbrăţişat utilizarea de pungi biodegradabile. Deşi există multe beneficii reale, există o serie de preocupări care trebuie să fie abordate.

Una din preocupările cheie privind pungile biodegradabile este că, în cazul în care nu sunt eliminate corect, acţiunea de descompunere nu va avea loc. Unele pungi biodegradabile nu se vor descompune daca nu vor fi expuse la lumină sau oxigen. Ceea ce înseamnă, că nu se pot descompune în depozitele de deşeuri. Condiţiile atmosferice pot afecta modul în care acestea se descompun. Există însă rapoarte care arată că pungile biodegradabile lasă urme de metale şi alte minerale în mediul înconjurător.

Acest cuvânt «biodegradabil» a devenit destul de atractiv pentru oamenii de afaceri care încearcă să obţină cât mai mulţi bani şi cât mai repede, pentru că se ştie că termenul eco-friendly este un cuvânt care produce bani“, a declarat Ramani Narayan, profesor de inginerie chimică şi biochimică la Universitatea de Stat din Michigan.

Un studiu realizat de Universitatea de Stat din Michigan a arătat că aditivii, care ar trebui să contribuie la descompunerea polietilenei şi a foliei din polietilen tereftalat, nu funcţionează în situaţii obişnuite de eliminare, aşa cum sunt depozitele de deşeuri sau procesul de compostare.

Astfel rezultatele obţinute în urma unui studiu efectuat pe o perioadă de trei ani de zile a fost efectuat pe cinci aditivi şi trei categorii de biodegradare. Echipa a organizat procesul de biodegradare cu oxigen (compostarea), biodegradarea fără oxigen, într-un digestor anaerob (depozit de deşeuri) sau pur şi simplu pungile au fost îngropate. De asemenea, în studiu a mai fost precizat faptul că testele au fost realizate atât pe plasticele amestecate cu aditivi, cât şi pe cele fără aditivi. Organizatorii studiului s-au aşteptat ca materialele cu aditivi să se descompună astfel încât microorganismele să le poată folosi ca hrană, dar din păcate experimentul efectuat nu a demonstrat acest lucru.

32_rr

Sursa: Ecologic.rec.ro

Totodată, Comisia Federală de Comerţ din SUA a cerut companiilor producătoare care utilizează adjectivele „prietenoase cu mediul înconjurător (eco-friendly)“, „totul natural (all natural)“ sau „biodegradabil (biodegradable)“, să aducă dovezi concrete şi studii care să confirme acest lucru. De asemenea, anul trecut această comisie a solicitat companiilor de profil, dovezi ştiinţifice şi de încredere care să dovedească că pungile produse din material biodegradabil se vor descompune aşa cum este precizat pe fiecare pungă, că sunt oxodegradabile, mai exact că se vor descompune în timp, daca sunt expuse la oxigen.

„Am transmis companiilor solicitarea ca eticheta de oxodegradabil ar trebui schimbată în oxofragmentare, deoarece plasticul nu se degradează, se fragmentează, iar în timp acest plastic se va descopune în fragmente mici la fel de toxice“, a precizat Joseph P. Greene, preşedinte şi profesor în cadrul Departamentului de Inginerie Mecanică şi Mecatronică şi Producţie Durabilă al Universităţii de Stat din California. De asemenea, acesta este şi autorul cărţii intitulată „Sustainable Plastics: Environmental Assessments of Bio-based, Biodegradable and Recycled Plastics“.

Într-un raport al Asociaţiei Europene a Reciclatorilor de Plastic, profesorul Richard Thomson a subliniat faptul că pungile biodegradabile sunt un mit şi ar trebui să ne focusăm pe refolosire şi reciclare pentru a reduce considerabil cantitatea de gunoi. De asemenea, acesta a mai menţionat faptul că materialele biodegradabile se degradează într-o perioadă definită de timp, iar în acest interval materialul poate fi considerat o ameninţare şi poate afecta calitatea mediului înconjurător.

Articol preluat de pe ecologic.rec.ro.

Puteti citi si:

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, biodegradabil, deseuri, deseuri municipale, Uncategorized | Leave a comment

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

 

Sursa: Digi 24

De ani de zile tot auzim ca România, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei stă de departe, cel mai prost la reutilizarea resurselor.

Vecinii noştri, bulgarii şi maghiarii, au o rată de reciclare de 6 ori mai mare decât noi, arată datele Comisiei Europene.

Raul Pop, manager de programe in Ecoteca a fost invitat vineri in cadrul emisiunii Business Club (Digi 24), pentru a discuta despre problemele care plaseaza Romania de ani buni la coada Europei in ceea ce priveste managementul deseurilor:

Romania are probleme mari pe partea de reciclare si de asemenea are niste avantaje pe care nu le realizeaza din cauza asta. Spuneati in reportaj ca este vorba de materie prima care nu se recupereaza, este vorba de consum de energie, este vorba de locuri de munca, este vorba de bani, este vorba de sanatate publica s.a.m.d. Problema deseurilor nu este simpla, nimeni nu spune ca se poate rezolva peste noapte si intr-un mod facil. Si asta ne dovedeste insasi faptul ca exista atata legislatie, toata aliniata in directia potrivita dar care se aplica foarte slab la nivel de teritoriu.

Avem legi, avem penalizari, avem amenzi si ele nu se incaseaza, fie ca nu se aplica, fie ca nu se incaseaza efectiv (…) Contactul cetateanului cu deseul se transforma intr-o sarcina pentru primarie, care trebuie mai departe s-o indeplineasca cu ajutorul firmei de salubritate. Acest lucru nu se intampla dupa cum ne arata cifrele si problema este acolo. Nu se poate rezolva din cabinetul unui ministru din Bucuresti”.(…)

Pierderi anuale intre 1 miliard si 2 miliarde de euro

Estimarile sunt undeva intre 1 miliard si 2 miliarde de euro pe an pierderi financiare datorate faptului ca aceste resurse in loc sa genereze o activitate economica si o materie prima in final ajung intr-o groapa de gunoi si genereaza poluare.(…) Avem o problema majora pe raportari. Nu se pot verifica iar cei care le raporteaza nu au nici un fel de interes sa raporteze cat mai jos, dimpotriva”, explica Raul Pop.

Exista de un an si ceva in functiune la Ministerul Mediului, mai precis la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului un sistem de raportare national care este inca in faza de maturizare, are inca scapari, dar este pe calea potrivita. Este acel sistem de raportare care ne poate permite sa vedem foarte rapid, respectiv organul de control sa vada foarte rapid care dintre primarii nu-si face treaba, care valorificator raporteaza diferit fata de colectorii care spun ca i-au dus deseuri pentru valorificare pentru a se vedea automat unde sunt discrepante in sistem si ca sa se poata face reglaje in timp real. Asta este un pas extrem de important.(…)

Al doilea pas foarte important este acel „pay as you throw”, adica plateste proportional cu ceea ce arunci la gunoi, pe care l-am vazut in functiune in alte tari (…)”.

Cantitati semnificative de aur si argint aruncate la gunoi

În vreme ce electronicele vechi zac în gropi de gunoi, vest-europenii câştigă bani din ele. Cu o strategie de colectare bine pusă la punct, nemţii, francezii şi suedezii reuşesc să recupereze dintr-o sută de mii de aparate mai bine de două kilograme de aur. Datele Uniunii Europene arată că pe lângă aur se mai pot extrage alte 25 de kilograme de argint şi aproape o tonă de cupru din 100 de mii de electronice vechi.

România însă colectează mai puţin de un kilogram de componente pe cap de locuitor, de aproape 30 de ori mai puţin decât Suedia. Pe lângă deşeurile electronice, mai risipim şi plasticul, hârtia, aluminiul, sticla si alte deseuri reciclabile.

Gunoiul în sine poate fi o sursă importantă de energie. Din resturile alimentare, la rampa de gunoi se poate face energie din biomasă şi biogaz, dar în România această resursă este practic nevalorificată deși 10% din mâncarea cumpărată în ţară ajunge la gunoi…

Puteti urmari interviul aici.

Pe aceeasi tema:

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Posted in amenzi, autoritati, DEEE, deseuri, management deseuri, statistici, Uncategorized | 1 Comment

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

1be0e8c8-e8c2-455e-a289-2d13523c4a89-620x372

Sursa: The Guardian

In urma cu un an va povesteam de un proiect de lege initiat de un grup de parlamentari francezi menit sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute.

Adunarea Nationala a Frantei a votat in unanimitate joia trecuta pentru adoptarea acestei legi, in conditiile in care Franta se confrunta cu o risipa alimentara fara precedent.

Astfel, supermarketurile franceze vor fi obligate sa doneze alimentele nevandute asociatiilor de caritate, fermelor  sau centrelor care produc compost.

Potrivit noii legi, orice magazin cu o suprafata de peste 400 de metri pătrați trebuie să semneze un contract cu o organizație caritabilă pentru donarea alimentelor pana in luna iulie a anului viitor. Cei care nu se vor conforma noii legislatii vor fi sanctionati cu amenzi de pana la 75 000 € sau doi ani de inchisoare.

Unele supermarketuri stropesc cu clor alimentele aruncate pentru a indeparta „cautatorii de gunoaie”

In ultimii ani, media franceza a prezentat pe larg cum familiile sarace, studentii, somerii sau oamenii fara adapost cauta frecvent in cosurile supermarketurilor pentru hrana, reusind sa recupereze alimente aruncate aproape de data expirarii.

Unele supermarketuri au ales sa arunce clor peste alimente pentru a preveni, spun reprezentantii acestora, potentialele intoxicatii prin consumul de alimente din containere. Altii decid sa pastreze containerele in depozite inchise, ferite de potentialii vizitatori.

Este scandalos sa vezi inalbitor turnat peste alimentele comestibile in cosurile supermarketurilor”, a declarat deputatul socialist Guillaume Garot, care a propus proiectul de lege.

Legea va introduce de asemenea, un program educational despre risipa alimentara in scoli si organizatii. Aceasta urmeaza o masura impusa in februarie, de eliminare a datelor de expirare de pe alimentele proaspete.

In medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate

Masurile fac parte din strategia Frantei de reducere a cantitatii de deseuri alimentare cu 50% pana in 2025. Potrivit estimarilor oficiale, in medie, un francez arunca 20-30 kg de alimente/an, din care 7 kg reprezinta alimente care sunt inca ambalate. Costul national al acestei risipe ajunge pana la 20 de miliarde de €.

Din cele 7,1 milioane de tone de produse alimentare irosite in Franta in fiecare an, 67% sunt aruncate de consumatori, 15% de restaurante si 11% de magazine. In fiecare an, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în întreaga lume.

Noua legislatie franceza urmeaza modelul practicat de statul american Massachusetts si Marea Britanie, cu mentiunea ca guvernul englez are un acord voluntar cu sectorul alimentar și cel de retail pentru a reduce atât produsele alimentare cat și deșeurile de ambalaje în lanțul de aprovizionare, dar nu crede in obiective obligatorii.

Un raport emis la inceputul acestui an a aratat ca in Marea Britanie, gospodăriile au aruncat 7 milioane de tone de alimente în 2012, suficient pentru a umple stadionul Wembley din Londra, de nouă ori. Deșeurile alimentare menajere din Marea Britanie sunt asociate cu 17 milioane de tone de emisii de CO2 anual.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Puteti citi si:

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Posted in biodegradabil, compost, deseuri, deseuri alimentare, international, legislatie, management deseuri, Uncategorized | Leave a comment

Până la 90% din deșeurile electronice generate la nivel mondial sunt aruncate anual la gropile de gunoi

7ba40aaf-6238-4b85-a035-86085ae645c8-2060x1236

Sursa: Green Report

Anual, până la 90% din deșeurile electronice din lume, cu o valoare estimată la aproape 19 miliarde de dolari, se tranzacționează ilegal sau sunt aruncate la gropile de gunoi, potrivit unui raport realizat Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP).

Potrivit raportului, din cele 41 de milioane de tone de deșeuri electronice generate la nivel mondial o componenta semnificativa o reprezinta calculatoarele și telefoanele inteligente uzate, iar pentru 2017 se estimează că această cantitate va depăși 50 de milioane de tone.

Deși exportarea deșeurilor periculoase din statele membre ale Uniunii Europene și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este interzisa, mii de tone de deșeuri electronice sunt declarate în mod fals bunuri second-hand și sunt exportate în țările în curs de dezvoltare. Aceste exporturi includ baterii, declarate ca plastic sau fier vechi mix, precum și tuburi și monitoare de calculatoare, declarate ca deșeuri metalice.

Multe țări asiatice și africane, cum ar fi Ghana, Nigeria, China, Pakistan, India și Vietnam, au fost transformate în hub-uri pentru deșeurile ilegale, care ocolesc piața mondială a reciclării legitime, estimată la 410 miliarde de dolari anual.

UNEP avertizează că volumele tot mai mari de deșeuri electronice, deșeuri municipale, deșeuri alimentare, produse chimice scoase din uz și pesticide contrafăcute au un impact deosebit asupra mediului înconjurător și economiei. De asemenea, metodele de evitare a pieței de reciclare cauzează pierderi semnificative resurselor de metale rare, cupru și aur.

UNEP recomandă tuturor țărilor să-și consolideze legislația națională și să diversifice metodele de recuperare a metalelor prețioase și a altor resurse blocate în interiorul produselor electronice.

Articol preluat de pe green-report.ro.

Puteti citi si:

Spania – prima țară din UE care impune reutilizarea “deşeurilor” electrice

Ce „surprize” aduce Ordonanţa de urgenţă nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Cate deseuri de echipamente electrice colecteaza romanii?

Posted in DEEE, statistici | 1 Comment

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

DSCN1267Vineri, 9 mai am avut ocazia sa vizitam fabricile de reciclare Green Group Buzau.

In „mini-excursia” noastra am cooptat 32 de studenti si profesori de la Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) si Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Un „maraton” prin 5 fabrici de reciclare

1. Vizita noastra a inceput cu GreenWEEE International cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor provenite din echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania si una dintre cele mai mari din Europa. Green WEEE are o capacitate de procesare de 50 000 tone/an, utilizand 5 linii de tratare si o linie de dezasamblare.
Aici am vazut cum sunt tratate aparatele frigorifice si de aer conditionat, electrocasnicele de mici si mari dimensiuni, echipamentele IT si de telecomunicatii, placile de circuite imprimate, cablurile si conductorii, tuburile catodice din monitoare si televizoare, bateriile portabile. Mai multe informatii despre modul de tratare al acestor deseuri gasiti aici.

DSCN1293

Locatie foto: GreenLamp

2. A urmat vizita la Fabrica GreenLamp, singura unitate de tratare a deseurilor de echipamente de iluminat uzate din Romania. Fabrica are o capacitate de tratare de 3600 t/an, in cadrul acesteia fiind valorificate aparate de iluminat pentru lampi fluorescente, lampi fluorescente drepte, lampi fluorescente compacte, lampi cu vapori de sodiu la joasa presiune s.a.

3. Cea de-a treia fabrica vizitata a fost GreenTech, unul dintre cei mai importanti reciclatori de mase plastice din sud-estul Europei si totodata pionierul reciclarii deseurilor din plastic in Romania. Societatea deschisa in 2002, a fost prima fabrica infiintata de Green Group; ea detine in prezent instalatii de reciclare in Romania la Buzau si Iasi dar si in tarile vecine: Macedonia, Serbia, si Grecia.

DSCN1393

Locatie foto: GreenTech

In cadrul fabricii sunt prelucrate deseuri de tip PET si transformate in fulgi de inalta puritate sau granule rPET; acestea sunt folosite ulterior in productia de fibre poliesterice, de ambalaje, de banda si folii PET.

Un aspect de retinut – Aproximativ 27 de miliarde de PET-uri sunt reciclate lunar in cadrul fabricii Greentech (peste 300 de miliarde de sticle anual)!

4. Vizita a continuat cu fabrica de reciclare GreenFiber International  singurul producator de fibra sintetica poliesterica si banda PET din Romania; acesta detine unitati de productie la Buzau si Iasi.

DSCN1423

Granule rPET

Aici am avut ocazia sa vedem cum sunt transformati fulgii PET (rezultati in cadrul procesului de reciclare din fabrica Green Tech) in fibre poliesterice, benzi PET si granule rPet. Puteti vedea si dvs. procesul aici.
Mai multe informatii despre produsele Green fiber si aplicatiile lor in diferite industrii gasiti aici.

Inainte de a „bifa” ultima fabrica am facut o scurta oprire la SIGUREC  Buzau – Statia inteligenta de colectare a deseurilor, pentru a „scapa” de deseurile de ambalaje acumulate pe parcursul vizitei.

Cu siguranta ati vazut prin marile hypermarketuri aparate „inteligente” sau statii de preluare a deseurilor care te recompenseaza cu vouchere de cumparaturi atunci cand depui separat deseurile. Statiile Sigurec au fost implementate de Green Group in colaborare cu mai multi parteneri privati si autoritati publice.

DSCN1430

Statia SIGUREC din Buzau

In acest moment, sistemul SIGUREC mai este prezent in parcarile Carrefour din Bucuresti, Brasov, Sibiu, Oradea, Drobeta Turnu Severin, Iasi, Suceava, Focsani, Braila, Pitesti si Ploiesti. La sfarsitul anului 2015 statiile SIGUREC vor fi prezente in 25 de orase din Romania Puteti consulta harta punctelor SIGUREC aici.

5. Ultima fabrica vizitata, dar nu cea din urma, a fost RomCarbon, un important procesator de mase plastice din Romania cu puncte de lucru operationale in Buzau, Bucuresti, Stefanesti si Iasi. Printre produsele companiei se numara filtre auto, produse din polietilena, produse din polistiren, suporti trafic rutier din PVC s.a. Mai multe informatii despre produsele RomCarbon gasiti aici.

Le multumim reprezentantilor Green Group pentru disponibilitate si pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei!

Ii multumim de asemenea, domnului Clement Hung, CEO & Presedinte Green Group fiindca ne-a povestit despre sistemul de reciclare din Taiwan si practicile bune de aici, care l-au inspirat sa investeasca in industria de reciclare din Romania. Despre o parte dintre aceste practici v-am povestit si noi in urma cu cateva saptamani.

Ne bucuram ca viitorii specialisti de la Facultatea de Chimie si cei de la Facultatea de Hidrotehnica au avut ocazia sa vada procesele de reciclare ale principalelor fluxuri de deseuri municipale si sa afle informatii utile din domeniu direct de la sursa!

Ne bucuram si mai mult ca exista fabrici performante care contribuie la cresterea gradului de colectare si reciclare si in Romania!

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Posted in ambalaje, DEEE, deseuri, deseuri municipale, economie circulara, management deseuri, reciclare, Romania, Uncategorized, waste business | Tagged | Leave a comment

Aplicatia care curata Romania de deseuri! „Let’s Do It, Romania!” lanseaza prima campanie de strangere de fonduri pentru o cauza ecologica din Romania!

cover-comunicat

Sursa: PRO TV

Dupa ce a reusit sa implice 1 milion de voluntari in cea mai mare miscare sociala din tara, echipa Let’s Do It, Romania! face urmatorul pas in curatarea Romaniei de deseuri. Sustinatorii campaniei sunt invitati sa doneze pe Indiegogo.com pentru aplicatia si platforma software “Let`s Do It!”.

“Aplicatia “Let`s Do It!” te ajuta sa marchezi pe harta oricand, orice deseu intalnit in oras sau in natura pentru ca, apoi, sa fie transformata intr-o sesizare catre autoritatile in masura sa o curete. Echipa “Let`s Do It, Romania!” va monitoriza fiecare sesizare pentru a primi un raspuns in maximum 30 de zile, durata prevazuta de lege, iar voluntarul va primi constant mesaje cu statusul sesizarii, pana cand zona este curatata. Astfel, vrem sa incurajam romanii din intreaga tara sa ia initiativa ori de cate ori gasesc deseuri ilegale, printr-un instrument prietenos si usor de folosit, care raspunde intrebarii: ce pot face eu, ca cetatean, ca sa curat Romania de deseuri?” a declarat Anca Banita, Communication Manager “Let`s Do It, Romania!”.

Pentru a crea aplicatia, echipa “Let`s Do It, Romania!” a realizat un parteneriat cu compania de software QUALITANCE, care va dona cate un euro pentru fiecare euro donat de societatea civila. Pentru a acoperi suma de bani necesara, romanii sunt invitati sa doneze pe platforma de crowdfunding Indiegogo.com la acest link pentru a strange 36 170 de dolari, suma care include atat costuri de dezvoltare si lansare a aplicatiei si platformei, cat si costurile campaniei de crowdfunding.

Cum functioneaza aplicatia

app process infographic_ro-02

Realizarea unei astfel de aplicatii de mobil, care are in spate 2 platforme online, Harta Deseurilor si Registrul de sesizari catre autoritati, cu toate informatiile despre coordonatele GPS ale fiecarei autoritati publice locale din Romania, presupune un efort logistic si financiar pe masura. Vrem sa punem la punct un sistem complet, usor de utilizat si care functioneaza perfect, pentru ca cetatenii Romaniei sa aiba increderea ca solicitarea lor primeste un raspuns si motivatia de a actiona atunci cand descopera o zona poluata cu deseuri. Pentru ca acest lucru sa devina posibil, avem nevoie de donatiile voastre, ale voluntarilor “Let`s Do It, Romania!”, care ati crezut in noi inca de la inceput. Haideti sa ne unim din nou pentru o cauza comuna!” a declarat Andrei Cosuleanu, Director Executiv “Let`s Do It, Romania!”

Campania de crowdfunding continua timp de 40 de zile, iar fondurile stranse vor fi destinate dezvoltarii aplicatiei “Let`s Do It!” in Romania, pentru a fi preluata, in viitor, si de alte tari din „Let`s Do It, World!”, comunitatea internationala care a implicat pana in prezent 112 tari si 11 milioane de voluntari pentru o planeta curata.

Daca vrei sa te implici in campania de crowdfunding “Let`s Do It, Romania!”, iata ce poti face:

• Doneaza pe Indiegogo.com la acest link si alege-ti cadoul eco preferat!
• Trimite mesajul familiei tale, colegilor si prietenilor tai si invita-i sa ne sustina!
• Da “join” evenimentului de pe Facebooksi invita-ti prietenii si familia sa sustina cauza!
• Da “share” evenimentelor si postarilor “Let`s Do It, Romania!” pe Social Media: Facebook, Twitter, Linkedin

Toate detaliile despre campanie se regasesc pe site-ul Indiegogo.com.

Hai sa curatam lumea impreuna! Let`s Do It!

Din aceeasi categorie:

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

S-a lansat aplicatia de mobil care ne va ajuta sa monitorizam deseurile marine

Un colector din India ajuta „culegatorii de deseuri” sa devina antreprenori

Posted in deseuri, deseuri municipale | Leave a comment