Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Food_waste_main

Sursa foto: The Breakthrough

Inspirat de legea combaterii risipei alimentare adoptata la sfarsitul lunii mai in Franta, senatorul UNPR Marian Vasiliev propune intr-un proiect de lege ca supermarketurile să încheie contracte cu organizaţii umanitare sau de protecţia animalelor pentru a dona alimentele aflate aproape de data expirării.

Al doilea proiect trimis de senator propune ca data de 16 octombrie să fie declarata „Zi Naţională pentru combaterea risipei alimentare”. Această dată coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei.

Cele două proiecte au fost depuse în 28 mai şi se află în consultare publică la Senat pana luni, 27 iulie.

Senatorul propune ca „agentii economici care opereaza spatii comerciale cu suprafata de peste 400 m2, cu destinatia vanzare de produse alimentare, sa incheie un contract cu o organizatie umanitara, inregistrata legal sau cu o asociatie de protectia animalelor, după caz, in vederea donarii produselor alimentare aflate aproape de data expirarii, intr-un termen rezonabil astfel incat acestea sa poata fi utilizate”; articolul este inspirat din proiectull francez.

Iniţiatorul spune, în Expunerea de motive, că „România risipeşte anual 5 milioane de tone de alimente (potrivit rapoartelor UE). Pentru reducerea acestui fenomen, este nevoie de mobilizarea întregii societăţi prin conştientizare, prevenţie,educaţie şi prin norme legislative”.

Risipa alimentara se manifestă  peste tot: in gospodării, în restaurante si mai ales, în marile magazine cu profil alimentar.

De multe ori, o politică restrictivă a lanţurilor comerciale duce la imposibilitatea producătorilor de a vinde marfa, deci la risipă. Pe lângă o campanie susţinută de prevenţie şi educaţie, statul trebuie să intervină şi în reglementarea mai eficientă între producători şi comercianţi în legislaţia fiscală. Încurajarea donării de alimente, prin legislaţie, de către magazinele alimentare este una dintre metodele care pot diminua acest fenomen”, a motivat senatorul UNPR iniţiativa legislativa.

Numeroase supermarketuri din Franta si Anglia folosesc cu succes aceasta metoda de reducere a risipei alimentare. Cateva initiative de acest gen exista si in tara noastra, insa de cele mai multe ori ele vin din partea organizatiilor neguvernamentale; acestea „se lupta” cu marile magazine pentru reducerea risipei alimentare prin donarea alimentelor catre sectorul non-profit.

Un astfel de exemplu este dat de Somaro o asociatie non-profit care promoveaza conceptul de supermarketuri sociale şi sprijină înfiinţarea unui lanţ de magazine cu produse de calitate superioară, în România. In prezent asociatia detine magazine sociale (care ofera alimente si produse casnice persoanelor defavorizate la preturi simbolice) in Bucuresti, Sibiu si Satu Mare si colaboreaza cu diversi actori din industria alimentara si de retail ca Selgros, Metro, Billa, Danone etc.

Gestionarea produselor alimentare este complicata si trebuie reglementata corespunzator. Proiectul de lege este destul de rudimentar, insa este important ca a aparut o astfel de initiativa legislativa si in Romania.

Un rol important in adoptarea si dezvoltarea lui il au societatea civila, organizatiile din sectorul alimentar si mai ales, noi cetatenii.

Până acum o singură persoană și-a exprimat opinia cu privire la acest act legislativ pe site-ul Senatului. Haideti sa contribuim si noi la dezvoltarea lui!

Gasiti documentul legii aici.
Puteti trimite opinii referitoare la proiectul de lege aici.

Puteti citi si:
Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Senzorii care detectează mâncarea alterată ar putea reduce risipa alimentară

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Posted in biodegradabil, deseuri alimentare, Uncategorized | Leave a comment

Rom Waste Solutions – Cum se recupereaza materie prima din gunoi „bun” de groapa

DSCN2865Saptamana trecuta am fost in vizita la statia de sortare Rom Waste Solutions din comuna Dragomiresti Vale (judetul Ilfov). Aici am avut ocazia sa vedem cum functioneaza Statia de sortare a deseurilor municipale si Linia de reciclare  a deseurilor din plastic.

Si de aceasta data, in vizita noastra ne-au insotit studenti si profesori de la Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor (Universitatea Politehnica Bucuresti) si Facultatea de Hidrotehnica (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti) dar si un reprezentant al Ambasadei SUA din Bucuresti.

Dotata cu cea mai mare si performanta linie de sortare de deseuri municipale solide din Romania si una dintre cele mai mari din Europa de Est, tehnologia Rom Waste utilizeaza separarea automata a deseurilor pe tipuri si dimensiuni, avand totodata si o componenta de sortare manuala.

In prezent, Rom Waste Solutions gestioneaza zilnic 600 de tone de deseuri municipale colectate din Bucuresti si localitatile limitrofe.

In lipsa alternativei oferite de Rom Waste si altor statii similare din alte regiuni ale tarii deseurile municipale stranse de firmele de salubrizare ar ajunge la gropile de gunoi.

O astfel de statie era „obligatorie”  pentru regiunea Bucuresti –Ilfov daca luam in calcul faptul ca in Bucuresti sunt generate potrivit datelor oficiale, 700 000 tone de deseuri municipale anual; „neoficial” cantitatile ajung la aproximativ 1 milion de tone.

Proiectul Rom Waste Solutions a aparut in 2010 o data cu finalizarea mai multor studii efectuate in domeniul gestionarii deseurilor la nivelul Bucurestiului. Pentru proiectarea si alegerea tehnologiei au colaborat mai multi experti din Romania si din strainatate. Pana in prezent, in statia de sortare au fost facute investitii de peste 6 milioane de euro.

Cum functioneaza sistemul Rom Waste Solutions

10489659_668118396654825_2501188715197999947_nDeseurile colectate de la populatie sunt aduse la Statia de sortare de autogunoierele firmelor de salubrizare. Aici, deseurile sunt sortate automat pe tipuri si dimensiuni, pe mai multe benzi de sortare (Sistemele inovatoare de sortare automata, de-a dreptul spectaculoase, ne-au impresionat pe toti :) ).

Sistemul cuprinde si o componenta de sortare manuala a deseurilor reciclabile. Dupa sortare, o parte din aceste deseuri sunt balotate si transportate catre fabricile de reciclare.

DSCN2849

Granule de tip HDPE, LDPE si PP obtinute in cadrul Rom Waste

In cadrul Rom Waste Solutions exista si o linie de reciclare. Aici sunt procesate deseurile de plastic de tip HDPE (polietilena de inalta densitate), LDPE (polietilena de joasa densitate) si PP (polipropilena), rezultand fulgi de tip HDPE, fulgi PP si granule HDPE, LDPE si granule PP.  Mai multe informatii despre produsele Rom Waste Solutions gasiti aici.

Ce deseuri ajung la Rom Waste Solutions

  • deseuri municipale amestecate colectate cu autogunoiera provenite de la firmele de salubritate; in lipsa unor astfel de alternative, aceste deseuri ajung in general, la gropile de gunoi
  • deseuri menajere provenite din deseurile stradale
  • deseuri din ambalaje amestec sau colectate „separat” din containerele de tip clopot si containere normale: deseuri de plastic, aluminiu, fier, hartie/carton, sticla, deseuri valorificabile energetic.

Cum reuseste compania sa faca „treaba” primariilor bucurestene

Pe langa preluarea si sortarea deseurilor menajere provenite de la populatie si agenti economici, Rom Waste Solutions preia responsabilitatea gestionarii deseurilor in conformitate cu reglementarile legislative existente, din momentul in care acestea sunt descarcate in incinta statiei de sortare.

In acest fel, Rom Waste ajuta atat operatorii economici sa-si indeplineasca obligatiile legale de gestionare a deseurilor cat mai ales, sprijina primariile in atingerea obiectivului anual de reducere a deseurilor municipale depozitate cu 15 %. Pana in acest moment, nu am observat prea mult interes manifestat de primariile bucurestene pentru indeplinirea acestui obiectiv, deci am putea spune ca Rom Waste ajuta la rezolvarea unei probleme care se afla, de fapt in responsabilitatea Primariilor.

Aproximativ 70% din deseuri sunt salvate de la depozitare in cadrul statiei de sortare Rom Waste:

  • deseurile reciclabile sunt trimise catre fabricile de reciclare, mai putin deseurile de tip HDPE, LDPE si PP care sunt reciclate in cadrul Statiei de reciclare Rom Waste Solutions.
  • deseurile de tip RDF (Refused Derived Fuel) sunt trimise pentru co-procesare in fabricile de ciment
  • deseurile biodegradabile sunt trimise catre statiile de biogaz; o parte din aceste deseuri care nu mai pot fi recuperate ajung in final, la depozitele ecologice.

Principalul obiectiv Rom Waste este depozitare 0. Pentru a ajunge la aceasta performanta, Rom Waste detine parteneriate strategice cu diferite centre de cercetare in domeniul reciclarii, cat si cu universitati de renume din Europa printre care Delf University of Tehnology, Universitatea Transilvania din Brasov, La Sapienza din Roma , Barcelona Supercomputing Center siTechnical University of Danemark.

Impreuna cu aceste organizatii Rom Waste Solutions lucreaza la diferite proiecte de cercetare/dezvoltare finantate de UE in vederea optimizarii fluxurilor tehnologice, cresterii calitatii produselor scoase, cresterii gradului de extractie al materialelor cu ajutorul noilor tehnologii.

Mai multe informatii despre Rom Waste gasiti aici sau aici.

Le multumim reprezentantilor Rom Waste Solutions pentru toate eforturile depuse in organizarea vizitei si le uram mult succes in continuare!

 

Puteti citi si:

Am fost in vizita la GREEN GROUP – cel mai mare parc din industria reciclarii din Romania

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

Prima fabrica Zero Waste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

Posted in biocombustibili, deseuri, deseuri municipale, management deseuri, reciclare, Romania, Uncategorized, waste business | Leave a comment

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

image-2009-04-21-5616597-41-problema-deseurilor-poate-rezolva-fie-prin-coercitie-fie-prin-recompensa

Sursa: Hot News

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Sa ne amintim ca la sfarsitul lunii aprilie Comisia Europeană trimitea România în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) tocmai pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în dreptul său intern aceasta directiva.

Proiectul de lege adoptat miercuri de Guvern stabileste urmatoarele obiective anuale privind valorificarea sau incinerarea in instalatii si, respectiv, reciclarea deseurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel national:

 Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje;

 Reciclarea a minimum 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje, cu realizarea urmatoarelor valori minime pentru reciclarea fiecarui tip de material continut in deseurile de ambalaje:
60% din greutate pentru sticla;
60% din greutate pentru hartie/carton;
50% din greutate pentru metal;
15% din greutate pentru lemn;
22,5% din greutate pentru plastic, considerandu-se numai materialul reciclat sub forma de plastic.

Guvernul aminteste ca pentru indeplinirea acestor obiective, operatorii economici sunt responsabili sa asigure gestionarea ambalajelor devenite deseuri pe teritoriul national fie individual (pentru deseurile de ambalaje rezultate de la propriile produse pe care le introduc pe piata nationala), fie prin intermediul unui operator economic autorizat.

Operatorii economici care comercializeaza catre consumatorii/utilizatorii finali produse in structuri de vanzare cu suprafata medie si mare (definite potrivit legii) au obligatia sa le asigure gratuit posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumparate. De asemenea, se interzice conditionarea, sub orice forma, a drepturilor legale ale consumatorilor (inclusiv acordarea garantiei) referitoare la produsul cumparat de pastrare a ambalajului.

Spre deosebire de legislatia in vigoare, proiectul de lege defineste mai clar, oferind exemple, cu privire la definirea ambalajelor.

Astfel, constituie ambalaje: cutiile pentru dulciuri; foliile care invelesc carcasele de compact discuri; pungile in care se expediaza cataloage si reviste, cu o revista inauntru; servetele dantelate pentru prajituri, vandute impreuna cu prajiturile; rolele, tuburile si cilindrii in jurul carora este infasurat un material flexibil ca de exemplu, folie de plastic, folie de aluminiu, hartie, cu exceptia rolelor, tuburilor si cilindrilor destinati a fi parti ale unor echipamente de productie si care nu se utilizeaza cu scopul de a prezenta un produs ca unitate de vanzare; ghivecele pentru flori destinate exclusiv vanzarii si transportarii plantelor si care nu sunt destinate pastrarii impreuna cu planta pe parcursul vietii acesteia; flacoanele din sticla pentru solutii injectabile; suporturile pentru compact discuri, vandute impreuna cu compact discurile si care nu sunt destinate utilizarii ca mijloc de depozitare; umerasele pentru haine, vandute impreuna cu un articol de imbracaminte; cutiile de chibrituri; sistemele de izolare sterila de exemplu: pungi, tavi si materiale necesare mentinerii sterilitatii produsului; capsulele pentru bauturi de exemplu: cafea, cacao, lapte, care raman goale dupa utilizare; buteliile din otel reincarcabile, utilizate pentru diferite tipuri de gaz, cu exceptia extinctoarelor.

De asemenea, constituie ambalaje, daca au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vanzare: pungile din plastic sau din hartie; farfuriile si paharele de unica folosinta; folia alimentara aderenta; pungile pentru sandviciuri; folia de aluminiu, husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curatate in curatatorii. Lista detaliata a acestor exemple a fost introdusa in legislatia nationala prin preluarea Directivei europene in domeniu, document comunitar modificat la solicitarea operatorilor economici.

Produsele obtinute din materiale reciclate prioritare in achizitiile publice

Proiectul de lege include, totodata, o prevedere conform careia achizitiile de produse din fonduri publice se fac cu acordarea de prioritate pentru produsele obtinute din materiale reciclate sau ale caror ambalaje sunt obtinute din materiale reciclate.

Proiectul de lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si a deseurilor de ambalaje preia legislatia aflata in prezent in vigoare (Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare).

Bineinteles, datele despre cantitatile de ambalaje si deseurile de ambalaje reciclate trebuie raportate in continuare anual de fiecare operator economic catre autoritatile de mediu.

Ca si pana acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma “ambalaj reutilizabil” si trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizari multiple.

Operatorii care produc si/sau comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile vor fi obligati sa aplice sistemul depozit in vederea asigurarii unui numar optim de cicluri de utilizare a acestora. De asemenea, operatorii economici vor fi in continuare obligati sa organizeze un sistem de colectare in vederea reutilizarii multiple a ambalajelor.

Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializeaza aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. In plus, operatorii economici vor avea in continuare obligativitatea sa informeze consumatorii asupra sistemului depozit si asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile in vederea asigurarii reutilizarii multiple. Firmele care comercializeaza produse ambalate in ambalaje reutilizabile sunt obligate sa primeasca ambalaje reutilizabile la schimb sau sa ramburseze, la solicitarea cumparatorului, valoarea depozitului.

Noul proiect de lege va mentine nivelul sanctiunilor aflat in vigoare pentru nerespectarea prevederilor legale, respectiv intre 600 de lei si 25.000 de lei, in functie de infractiunea savarsita.

Cum mai stam la „capitolul” statistici

Daca in cazul deseurilor de ambalaje care se regasesc in deseurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, in cel al deseurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale autoritatile „se lauda” cu procente de peste 80% (asa sa fie?). De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligatiile producatorilor de ambalaje si produse ambalate s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deseurilor de ambalaje.

La intrarea in vigoare a actului normativ adoptat miercuri, va fi abrogata Hotararea de Guvern 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cu modificarile si completarile ulterioare.

Puteti citi si:

România, trimisă în judecată de Comisia Europeană pentru deșeurile de ambalaje

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Deseuri electrice: Directiva 2012/19/UE transpusa in sfarsit, dupa un an de intarziere

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

 

Posted in ambalaje, amenzi, legislatie, Uncategorized | 1 Comment

Un grup de studenti din New Hampshire invata universitatile americane sa adopte politicile „Zero Waste”

Post-Landfill_Action_Network_sale.jpg.662x0_q70_crop-scale

Sursa: Tree Hugger

În 2011, un grup de studenți de la Universitatea din New Hampshire (UNH) a observat o multime de tomberoane umplute cu articole foarte bune și materiale refolosibile care au fost aruncate de către studenții care se mutau din campus.

Dupa cateva cercetari au descoperit ca in medie in luna mai se aruncau 125 de tone de deseuri, fata de media lunara obisnuita de 25 de tone.

Îngroziti de atatea deseuri, studentii au venit cu o solutie simpla dar extrem de eficienta. Ei au inceput sa colecteze mobilierul, vesela, electronicele, îmbrăcămintea, decoratiunile și rechizitele școlare care se aflau in stare buna si le-au stocat pana toamna. Apoi le-au vandut noilor studenti care urmau sa cumpere aceleasi elemente noi, insa mult mai scumpe.

Acesta a fost primul program condus de studenti care a reusit sa se autosustina generand suficiente venituri pentru a rula din nou in anul urmator. Programul s-a dovedit un succes si a devenit un proiect permanent în campusul UNH. El a inspirat, de asemenea, alte campusuri din intreaga tara sa adopte solutii similare.

Grupul de studenți din UNH, care s-a lansat ca un ONG în 2013 numit Post-Landfill Action Network – PLAN (Grupul de actiune dupa depozitare) speră să răspândească misiunea Zero Waste („zero deseuri”) pe întregul continent. Există mult interes în acest subiect. Fondatorul Alex Fried spune, “În fiecare zi primim întrebări din partea liderilor studenților care caută răspunsuri la problemele pe care alte campusuri le-au rezolvat deja.

Multe dintre cele peste 2.000 de instituții de invatamant post-secundar de pe teritoriul Statelor Unite au implementat deja propriile versiuni de reducerea deșeurilor, cum ar fi:
• magazinele din campus care promoveaza economisirea
• magazine care pun la dispozitie produse folosite in mod gratuit
• inițiative de compostare
• puncte de reciclare a articolelor de uz casnic cum ar fi covoarele și electronicele
• eliminarea pungilor de plastic.

PLAN, care a gazduit prima Conferinta anuala a studentilor care vor sa adopte politicile „Zero waste” in 2014 deruleaza in prezent o campanie pe Indiegogo prin care planuieste sa stranga 10 000 de dolari pentru construirea unei platforme si a unui centru de date „Zero Waste” . Pana acum s-au strans aproape 6 000 de dolari in 14 zile de campanie.

Centrul de date „Zero Waste” va fi o locație centralizată unde studentii vor putea impartasi resurse, idei și inspirație. După cum Fried explică intr-un videoclip scurt despre rețea, „Nu e nevoie să se reinventeze roata”. Modelele și documentele care promoveaza fenomenul „Zero Waste” există deja; majoritatea campusurilor pur și simplu au nevoie de ajutor in implementare.

Dr. Paul Connett, autorul cartii „Zero Waste Solution” vede promitatoare miscarea studenteasca de mobilizare impotriva deseurilor. „Acest lucru va crește. Este cel mai tare subiect acum, cred, în mișcarea de mediu.

Mai multe informatii despre proiectul Post-Landfill Action Network gasiti aici.

Puteti citi si:

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Modelul asiatic: Cum reuseste Taiwanul sa recicleze 60% din deseuri

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Posted in campanii reciclare, deseuri, deseuri municipale, politici publice, Uncategorized | Leave a comment

Ministrul Mediului: Din 2016, vom avea taxă la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă

groapa-gunoi-2-luiza-puiu

Sursa: Mediafax

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a anunţat, luni, într-o conferinţă că la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o taxă pentru depunerea deşeurilor la groapa de gunoi de 80 de lei pe tonă, care se va dubla până la sfârşitul anului.

Taxa ar trebui să fie extrem de mare să nu mai fim tentaţi să adunăm gunoi“, a spus ministrul Mediului.

Gratiela Gavrilescu a mai declarat că această taxă va fi introdusă pentru alinierea României la normele europene – “deşeu zero”(zero waste), adică orice produs devenit deşeu să reintre în circuitul de refolosire şi să redevină materie primă.

Coalitia pentru Mediu, Ecoteca si actorii din industrie au tot solicitat introducerea taxei de depozitare de ani de zile.

Aceasta taxa ar obliga jucatorii din domeniu sa recicleze mai mult – pentru a nu-si asuma plata ei – si in plus ar determina autoritatile sa inchida gropile de gunoi; oricum majoritatea depozitelor sunt neconforme si trebuie inchise cat mai repede.

Costurile actuale de depozitare 10-15 euro/tona

Sa nu uitam ca in prezent exista doar un cost de administrare a depozitelor de gunoi, de numai 10-15 euro/tona in timp ce in alte tari depaseste 100 de euro/tona, fapt ce contribuie la mentinerea ratei rusinoase de reciclare de 3%.

Sa ne amintim ca in România s-a dorit introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor la groapa de gunoi prin Ordonanaţa Guvernului nr. 31/2013 de modificare a Ordonanaţei de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Aceasta prevedea perceperea unei taxe pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare, de 50 de lei/tonă în 2014, 80 de lei/tonă în 2015 şi 120 de lei/tonă în 2016.

Ulterior, OG 31/2013 a fost modificată şi adoptată în Parlament, prin Legea nr. 384/2013, care prevede introducerea taxei în 2017, la valoarea de 80 de lei, care să crească la 120 de lei în anul următor.

Sa speram ca de aceasta data guvernantii nu se vor mai razgandi si vor introduce taxa de depozitare de anul viitor.

Puteti citi si:

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Romania – in continuare pe ultimele locuri in UE la reciclarea deseurilor municipale

Posted in advocacy, legislatie, management deseuri, reciclare, Romania, statistici, Uncategorized | Leave a comment

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

27260a51-a63d-41e7-80d3-d1c963698df6-1020x612

Sursa: The Guardian

Guvernul conservator respinge noile obiective UE de reducere a deșeurilor si crestere a gradului de reciclare, arata un document secret obtinut de jurnalistii de la The Guardian.

Noile obiective sunt asteptate sa dea un nou „suflu” pachetului de economie circulara retras oficial la inceputul lunii martie.

Suntem de parere ca trebuie sa se acorde o importanta mai mare altor masuri cum ar fi acordurile voluntare cu industria si acordarea de stimulente pentru modificarile de comportament” se mentioneaza in document.

În fiecare an, Marea Britanie aruncă șapte milioane de tone de alimente și o cantitate mult mai mare de produse electrice. Două milioane de televizoare sunt aruncate in Marea Britanie anual, chiar dacă in general, seturile sunt formate din 6% metal și 50% din sticla, care ar putea fi reciclate.

“Prin respingerea obiectivelor obligatorii de reducere a deșeurilor și de crestere a reciclării, guvernul conservator incurajeaza o politica a risipei și sufoca investițiile verzi“, a declarat europarlamentarul liberal Catherine Bearder.

Ieri Parlamentul European a adoptat o rezolutie provizorie privind utilizarea eficientă a resurselor si economia circulara, un prim pas pentru reintroducerea „pachetului” economiei circulare. Puteti consulta documentul aici.

În decembrie anul trecut, comisia a propus ca obiectivele pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri. Pachetul initial propunea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025. Până în 2030, se preconizează obiective de reciclare de 70% pentru deșeurile municipale, 90% pentru hârtie, 60% pentru plastic, de 80% pentru lemn și 90 % pentru metale feroase, aluminiu si sticla.

Organizatiile de mediu se tem că aceste obiective ar putea fi reduse sau chiar casate de la Bruxelles. Dar comisarul de mediu, Karmenu Vella, a declarat pentru The Guardian ca obiectivele stabilite sunt esentiale pentru succesul pachetului de economie circulara.

44,2% din deseuri reciclate in Anglia in 2013

Potrivit cifrelor publicate de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Afaceri Rurale (DEFRA) anul trecut, Anglia a reciclat 44,2% din deșeurile menajere în 2013, in timp ce in Tara Galilor si Scotia, procentul a fost mai ridicat.

Tinta de 70% reciclare a deșeurilor municipale pentru 2030 nu ar trebui să pună probleme semnificative pentru o țară atat de dezvoltata ca Marea Britanie, insa unele companii avertizează ca insasi obiectivul de 50% pentru 2020 incepe sa para destul de „inalt”. În prezent, un britanic genereaza aproximativ 403 kg de deșeuri menajere pe an.

Comisia va incepe lucrul la propunerea revizuita a pachetului de economie circulara in urmatoarele saptamani.

Puteti citi si:

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Posted in economie circulara, legislatie, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

n-PLASTIC-BAG-large570

Sursa: Huffington Post

Dupa interzicerea pungilor de unica folosinta in magazinele alimentare din orasele San Francisco, Los Angeles, Seattle si Portland, a venit randul statului Hawaii sa adopte aceasta masura.

Astfel, Hawaii devine primul stat american care impune aceasta interdictie. California a adoptat recent o lege care impune magazinelor sa introduca taxe pentru pungile reutilizabile, dar măsura a fost pusa în așteptare pana la un referendum care va avea loc in noiembrie. Spre deosebire de interdicția din California, care a fost adoptată de către legiuitori, masura din Hawaii a fost instituita la nivel administrativ.

Masura a intrat in vigoare in aceasta saptamana. Interdicția are si cateva excepții pentru anumite pungi de plastic, incluzand pungile biodegradabile și cele utilizate în cadrul magazinelor de articole vrac sau cele folosite în scopuri medicale sau sanitare.

Acest lucru nu a fost făcut printr-o legislatie, ci prin intermediul celor 4 Consilii Judetene”, a declarat Surfrider Foundation, organizaţia de advocacy, care a propus această iniţiativă în 2012. Membrii organizatiei considera ca aceasta masura reprezinta un exemplu foarte bun de colaborare intre activistii locali si factorii de decizie pentru rezolvarea unei probleme importante de mediu.

Initiativa este laudabila mai ales daca luam in calcul ca SUA reprezinta unul din marii „contribuabili” la „gropile” de deseuri din oceane.

Si Europa este „atenta” la pungile de plastic

Asa cum va povesteam in urma cu cateva luni, in aprilie Parlamentul European a votat o nouă Directivă prin care se încearcă limitarea consumului de pungi de plastic foarte subţiri (cu o grosime mai mică de 50 de microni), folosite pentru ambalarea alimentelor uscate, în vrac.

Noua lege impune guvernelor sa aleaga fie introducerea unei taxe pe pungile usoare de unica folosinta pana la sfarsitul lui 2018, fie sa ia masuri pentru a reduce utilizarea lor.
Daca vor alege ce-a de-a doua optiune, utilizarea anuala a acestor pungi va trebui sa fie redusa la o medie de 90 de pungi/persoana pana la sfarsitul anului 2019 si la 40 de pungi/persoana pana la sfarsitul lui 2025 (comparativ cu media de 176 de pungi/persoana inregistrata in 2010).

Puteti citi si:

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

New York City planuieste sa reduca depozitarea deseurilor cu 90% pana in 2030

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

Posted in ambalaje, politici publice | 1 Comment

Studiu de caz: San Francisco – cel mai mare oras din lume care a adoptat obiectivul Zero Waste

San-Francisco-recycling-008

Deseuri de plastic la un centrul de reciclare din San Francisco. Sursa foto: The Guardian

Auzim tot mai des de comunitati urbane si rurale care au adoptat obiectivul „zero deseuri/zero waste“ si lucreaza spre a-l indeplini.

Programele zero waste sunt modalitatile cele mai rapide si eficiente, din punct de vedere al costurilor, prin care autoritatile locale pot contribui la evitarea poluarii cauzate de eliminarea necorespunzatoare a deseurilor, pot lupta impotriva schimbarilor climatice, pot crea locuri de munca si in acelasi timp pot promova sustenabilitatea.

La nivel global, Zero Waste International Alliance coordoneaza intalniri periodice in diferite parti ale lumii pentru a creste puterea comunitatilor si a promova solutii „zero deseuri “. De asemenea, la nivel european Fundatia Zero Waste Europe cu filiale in 18 tari, inclusiv in Romania prin Zero Waste Romania, a fost creata pentru a consolida puterea comunitatilor de a regandi relatia lor cu resursele.

Exista numeroase modele de succes, cum ar fi orasul Capannori in Italia sau Kovalam in India, insa exista si exemple ale unor programe care s-au „impotmolit“ pe parcurs, cum ar fi Canberra in Australia sau Buenos Aires in Argentina.

De obicei, cei care nu cred in conceptul „Zero Waste” afirma ca acest obiectiv poate fi indeplinit doar de comunitatile mici si nu reprezinta o solutie reala pntru marile orase.

San Francisco, avand o populatie de aproximativ 800,000 de persoane, reuseste sa combata aceasta supozitie.

Orasul recupereaza 77% din deseuri, depasind primul obiectiv de 75% pana in 2010 si apropiindu-se foarte mult de obiectivul final, zero deseuri, pana in 2020, fara depozitare la rampele de deseuri si fara incinerarea deseurilor (cu sau fara recuperare de energie).

La baza programului implementat in San Francisco sta ideea ca separarea deseurilor pentru compostare si reciclare ar trebui sa devina mai avantajoasa decat depozitarea acestora in gropi de gunoi. Aceasta cerinta este indeplinita printr-un sistem simplu si convenabil, prin instalarea unor containere de colectare codificate pe culori si semnalizate cu imagini descriptive; educatie multilingva pentru a satisface nevoile diverselor etnii; abordari specifice pentru principalele sectoare: rezidential, al afacerilor, al autoritatilor publice.

Alte metode adoptate de San Francisco pentru atingerea obiectivului Zero Waste

incurajeaza prevenirea generarii deseurilor in intregul sistem
Reducerea cantitatii de deseuri si reutilizarea sunt incurajate de legislatie care impune vanzatorilor de produse alimentare sa elimine polistirenul extrudat in favoarea unor cutii compostabile sau reciclabile; interzicerea comercializarii pungilor de plastic de unica folosinta, in favoarea pungilor reutilizabile sau din plastic compostabil sau hartie reciclabila, etichetate corespunzator; o campanie de educare impotriva apei imbuteliate (si in favoarea apei de la robinet); posibilitatea de a refuza o carte de telefon actualizata in fiecare an (cartile de telefon sunt oferite gratuit in majoritatea oraselor din Statele Unite);

• Municipalitatea detine propriul sistem de schimb de bunuri, punand la dispozitie piese de mobilier, produse electronice sau alte materiale pentru schimburi intre institutii.

Campanie de reducere a materialelor toxice
Administratia publica locala a creat o pagina web pentru a ajuta oamenii sa afle mai multe informatii despre reducerea cantitatii de toxine folosite in produsele de curatenie si in cele de ingrijire personala. In loc sa se rezume doar la a indemna populatia sa reduca folosirea materialelor toxice, orasul San Francisco ofera alternative viabile.

Raspunderea Extinsa a producatorului – o obligatie „morala”, nu legala         In 2006, San Francisco a aprobat rezolutia Responsabilitatii Extinse a Producatorului o data cu interdictia aruncarii produselor periculoase in cosul de gunoi. Rezolutia indeamna producatorii sa puna bazele unei “etici a responsabilitatii producatorului” pentru a completa “etica reciclarii” civice. Inca nu exista o dispozitie clara care sa oblige producatorii locali sa accepte aceasta rezolutie – dar politica de cumparare a municipalitatii, bazata pe principiul precautiei, o incurajeaza.

• Colectarea separata – verde, negru, albastru
Locuitorilor si firmelor le sunt puse la dispozitie trei containere: verde pentru deseuri compostabile, negru pentru deseuri reziduale si albastru pentru toate materialele reciclabile, inclusiv hartie, plastic, sticla si metal.

• Sistemul „Pay as you throw” usor diferit
Separarea este incurajata prin sistemul “platesti pentru cat arunci”, prin care cetatenii platesc doar pentru containerul negru, care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi.

Deseurile sunt colectate de doua camioane: unul pentru materiale organice si altul cu doua compartimente, pentru materiale reciclabile si deseuri nereciclabile. Una dintre companiile de colectare, ce acopera 2/3 din oras, are 400 de angajati doar pentru serviciul de colectare.

San Francisco a fost primul mare oras din S.U.A. care a colectat resturile alimentare pentru compostare.
Astazi, sute de mii de locuitori si aproximativ 3 000 de firme trimit aproximativ 360 de tone de material organic, in fiecare zi, catre unitatea de compostare a orasului.
Unitatea de compostare este situata intr-o zona rurala in apropierea orasului San Francisco, pe un teren de 7 hectare si are 11 angajati. Compania cere un pret de 41 pana la 51 de dolari/tona de material organic primit, si acest venit acopera costul intretinerii si al functionarii unitatii.

Veniturile sunt realizate prin vanzarea de compost, care este certificat ca fiind organic si insumeaza aproximativ 42 000 m3 de compost anual. Ca parte a programului de compostare, orasul ofera galeti speciale, subventioneaza pubele pentru compostare la domiciliu si ofera gratuit cursuri multilingve despre compostarea in mediul urban (inclusiv despre compostarea cu viermi) si despre gradinaritul organic.

Alte masuri uzitate pentru recuperarea deseurilor organice
Redistribuirea alimentelor: alimentele comestibile sunt donate cantinelor sociale
Hrana pentru animale: resturile de alimente ce rezulta din procesele de prelucrare sunt transformate in hrana pentru animale sau folosite direct de catre fermieri;
– Grasimile si uleiul alimentar uzat sunt transformate in seu sau hrana pentru animale;
Digestia anaeroba si conversia in combustibili bio: Colectarea apoi digestia anaeroba centralizata rezultand in biogaz;
– Grasimea colectata de la restaurante este transformata in combustibil pentru vehiculele colectoare ale orasului si autobuzele hibrid.

O alta trasatura unica a programului din San Francisco este reprezentata de stimulentele acordate pentru minimalizarea progresiva a cantitatii de deseuri. Contractul cu companiile de colectare este conceput pentru a spori redirectionarea de la rampa si include un set de patru obiective pentru fiecare an.

Doua obiective anuale sunt indreptate spre scaderea volumului de deseuri, si alte doua se bazeaza pe un procentaj crescut al materialelor recuperate. Daca toate cele patru obiective sunt atinse, firma de salubritate obtine o cota de profit mai mare (2% – cate 0,5% pentru fiecare obiectiv atins), echivalentul a aproximativ 5 milioane de dolari, in total, pe an. Aceste fonduri sunt depozitate intr-un cont distinct destinat incurajarii recuperarii de materiale, din care compania poate retrage doar procentul corespunzator obiectivelor atinse, in conformitate cu verificarile municipalitatii.

• In cele din urma, programul din San Francisco este marcat de un zel aproape misionar: parte din obiectivul explicit al orasului este raspandirea filozofiei Zero Waste, asa ca functionarii experti in Zero Waste tin prelegeri si prezentari pentru a face cunoscute strategiile unui public cat mai divers, de la orasele din apropiere pana la alte tari.

Articol preluat de pe ecomagazin.ro.

Puteti citi si:

Studiu de caz: Argentona – oraselul spaniol care recicleaza 70% din deseuri

Studiu de caz: Kamikatsu – satul Zero Waste din Japonia

Studiu de caz: Cum reuseste un orasel din nordul Italiei sa recicleze anual 82% din deseuri

Prima fabrica ZeroWaste din India construita printr-o tehnologie inovatoare

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

Viata fara risipa: Cum a infiintat o romanca Zero Waste Japan

Posted in deseuri, management deseuri, Zero Waste | 1 Comment

Rata de reciclare in SUA a ajuns la 34.3%

DSCN1349

Locatie foto: Green Group Buzau

Potrivit unui raport publicat recent de Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite, rata medie de reciclare in 2013 a atins 34.3%, apropiindu-se de media europeana de 43%.

Statele Unite au generat 254.11 milioane de tone deseuri municipale solide in 2013 dintre care 87.18 milioane tone au fost recuperate prin compostare si reciclare.

Procentul de deseuri municipale solide generat in 2013 comparativ cu 2012 a crescut cu 1.22%; in medie, in 2013 un american a produs 1,8 kg de deseuri municipale/zi.

Ratele de reciclare pentru principalele categorii de deseuri municipale in 2013
• hartie si carton – 63.3 %
• sticla – 27.3 %
• plastic – 9,2%

Tonul raportului EPA (Environmental Protection Agency) arata o abordare „proaspata” asupra modului de gestionare a materialelor durabile, care are in vedere o mai buna utilizare a materialelor dincolo de ratele de recuperare si eliminare.

Titlul raportului din 2013 nu este ales tocmai intamplator. „Managementul materialelor durabile” sugereaza faptul ca EPA gandeste „dincolo de deseuri”, referindu-se la utilizarea si reutilizarea materialelor in modul cel mai productiv si sustenabil pe toata durata de viata. Anul trecut raport ul s-a numit „Generarea, reciclarea si eliminarea deseurilor municipale solide in SUA”.

Rata de recuperare a DEEE – 40%

In privinta ratei de recuperare pentru deseurile electrice, Statele Unite au atins in 2013 un procent de 40.4%, inregistrand o crestere de la 30.6% in 2012. In 2013, fluxul de deseuri municipale solide a inclus 3.14 milioane tone de DEEE, dintre care 1.27 milioane tone au fost recuperate.

Nu este insa clar daca aceasta crestere de 10 procente se datoreaza unei cresteri reale a cantitatilor reciclate sau este rezultatul imbunatatirii datelor colectate.

Articol preluat de pe environ.ro.

Puteti consulta raportul EPA aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

Posted in DEEE, deseuri, deseuri municipale, international, reciclare, statistici | 1 Comment

Ce ne-a placut la PELICAM, Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni –Tulcea 2015

DSCF1364Anul acesta am fost pentru prima data la Pelicam – Festivalul International de Film despre Mediu si Oameni, desfasurat in perioada 11-14 iunie 2014, la Tulcea.

Aflat deja la a patra editie, festivalul a adus pe langa documentare de mediu din toate colturile lumii si workshop-uri, o expoziție foto, dezbateri și petreceri. Pelicam s-a desfășurat în patru spații din Tulcea: Centrul Cultural Jean Bart, Muzeul de Artă, Piața Civică și Casa Avramide.

Ce ne-a placut la festival

• Ne-au placut materialele promotionale confectionate din bannere reciclate oferite de Remesh.

• Noi fiind ocupati mai tot timpul cu deseurile nu am avut cum sa nu aruncam o privire si asupra acestui aspect. Ne-am saturat sa mergem la tot felul de evenimente „eco” sau mai rau, care trateaza chiar problematica deseurilor si „zbiara” cat de importanta este reciclarea, dar care nu asigura niste banale containere de colectare selectiva. Si in aceasta privinta organizatorii Pelicam si-au facut temele si am fost placut surprinsi de acest lucru. :)

• Ne-am bucurat sa vedem un numar atat de mare de tineri voluntari tulceni. Organizarea foarte buna a festivalului se datoreaza in mare parte si lor.

• Petrecerea „oficiala” a fost organizata in perfecta armonie cu tematica festivalului: in natura, in curtea unor sateni din localitatea Somova cu un lac superb in spatele gradinii, cu foc de tabara, mancare naturala si oameni frumosi. Gasiti cateva imagini de la petrecere aici.

• Si nu in ultimul rand, ne-au placut foarte mult filmele!

Preferatul nostru a fost de departe, Good Things Await (Lucrurile bune se lasă așteptate), un film care spune povestea lui Niels Stokholm, un agricultor octogenar care conduce o ferma biodinamica in Danemarca.

Toti spectatorii au fost impresionati de mosuletul cu alura de Mos Craciun care la 80 de ani, mai are (inca!) puterea sa se lupte cu sistemul danez pentru dreptul de a-si conduce ferma in perfecta armonie cu natura, fara chimicale sau reguli impuse de autoritati si „specialistii” in zootehnie.

Spre bucuria noastra, Niels a fost prezent la festival si a raspuns intrebarilor publicului. Suntem convinsi ca toti cei prezenti s-au simtit onorati pentru ca au avut ocazia sa-l cunoasca personal si sa-i asculte „filosofia” proprie despre agricultura biodinamica.
Povestea lui Niels i-a impresionat si pe jurati aducandu-i regizoarei Phio Ambio Marele Premiu Pelicam in valoare de 1500 de euro oferit de Primaria Tulcea.

O alta poveste care ne-a placut foarte mult a fost cea a localnicilor din Tofalaria, un loc izolat din Rusia unde nu poți ajunge decât cu elicopterul. Filmul Cut off by Mountains, Connected with Rivers (Despărțiti de munți, legați prin apă) ne-a aratat cum poate o comunitate izolata de 500 de persoane, inconjurata doar de rauri si munti si ignorata de autoritati sa razbata in sudul Siberiei. Spiritul civic al localnicilor din Tofalaria reprezinta un model de urmat pentru fiecare dintre noi.

Daca tot am ajuns in Tulcea, nu puteam sa ratam ocazia sa ne plimbam putin prin Delta. Plimbarea noastra ne-a ajutat sa empatizam mai mult cu povestile oamenilor din filmul Swamp Dialogues (Dialoguri de baltă).

Regizoarea Ildikó Plájás prezinta intr-o maniera foarte simpla paradoxul Deltei – rezervatie a Biosferei aflata aproape in paragina, in ciuda eforturilor ONG-urilor si a proiectelor de milioane de euro finantate din fonduri europene; vilele si barcile scumpe alterneaza cu casele darapanate intr-o zona care reprezinta in acelasi timp un blestem si o binecuvantare pentru locuitorii ei. Am observat ca proiectia filmului in Piata Civica a fost urmarita cu interes de tulceni, ei intelegand cel mai bine traiul vecinilor din Delta.

Au fost foarte multe filme care ne-au placut la Pelicam, multe dintre ele fiind apreciate si de jurati. Lista cu toti castigatorii acestei editii o gasiti aici.

Ce nu ne-a placut

Asa cum spuneam mai sus, organizarea a fost foarte buna, de filme nu mai vorbim insa, am avut senzatia ca a lipsit ceva in acest festival. Nu am „simtit ” publicul tulcean, el a fost prezent doar sporadic, cu precadere la proiectiile in aer liber.

Desi ne-au placut turistii veniti din toate partile, ne-am fi dorit sa vedem mai multi tulceni prezenti la proiectii, sa simta ca acest festival este organizat si pentru ei.

Asa cum a mentionat si Ștefana Zibileanu, directoarea Direcției de Asistență și Protecție Socială din cadrul Primăriei Municipiului Tulcea „Pentru Tulcea acest festival reprezintă o revitalizare a cinematografiei pentru că din păcate în Tulcea nu sunt cinematografe de ani buni”.

Din pacate, tulcenii nu sunt obisnuiti cu astfel de evenimente iar ce-a mai mare provocare a organizatorilor pentru viitoarele editii, va fi sa-i convinga ca Pelicam nu este doar un festival de film organizat „din intamplare” in Tulcea ci este un eveniment facut si pentru ei, care doreste sa aduca oamenilor din regiunea Deltei si alte beneficii, pe langa aspectele economice.

Sa speram ca vor reusi sa obtina acest lucru si ca noi vom fi prezenti si la editiile viitoare pentru „a vedea” schimbarea!

De asemenea, ne-am fi dorit ca o parte din jurnalistii „deontologi” prezenti la festival sa aiba rabdarea sa participe la sesiunile de intrebari dupa proiectii. Ar fi fost o dovada de respect pentru regizorii, producatorii si protagonistii filmelor care au batut drumul pana in Tulcea. Dar din pacate, acest aspect nu tine de Pelicam ci de bunul simt si profesionalismul fiecaruia …

Multumiri Roxanei Bucata si intregii echipe Pelicam!

Puteti citi si:

Maine incepe Pelicam – Festivalul International de Film despre mediu si oameni

Posted in Uncategorized | Leave a comment