Un supermarket din Berlin vinde alimentele fara ambalaje

a1da99b3-59bc-40dd-9c62-5fccda802621-460x276

Sursa: The Guardian

Legumele si alte alimente impachetate in plastic tin de domeniul trecutului la Original Unverpackt, un concept store german, cu sediul in Berlin, care vinde alimente fara ambalaj.

Cum functioneaza magazinul?

Fiecare persoana vine cu recipienti de acasa, care sunt ulterior cantariti si etichetati de personalul de la supermarket. Cand clientul ajunge la casa, greutatea containerelor este scazuta si se plateste greutatea neta a alimentelor. In plus, eticheta este conceputa pentru a supravietui pentru cateva spalari, astfel incat sa se poata trece peste procesul de cantarire a recipientilor pentru o vreme.

Fondatorii Sara Wolf si Milena Glimbovski marturisesc ca exista o cerere in crestere pentru produse si servicii sustenabile, tot mai multi clienti cerand solutii mai `generoase` de manipulare a resurselor.

`Aici, clientul ia doar ceea ce are nevoie`, au declarat Wolf si Glimbovski inainte de lansarea magazinului. `Am dori sa oferim o modalitate alternativa de cumparaturi – una in care oferim tot ce aveti nevoie, dar nu veti gasi sute de tipuri de diferite lotiuni de corp sau ulei de masline.`

Initiativa nu este noua

Original Unverpackt nu este o idee noua. Austin, Texas, are magazinul In.Gredients iar Catherine Conway a fondat magazinul Unpackaged, cu sediul la Londra pentru prima data in Islington, in 2007, inainte ca acesta sa se mute la Hackney in 2012. A fost inchis in urmatorul an dupa ce modelul de afaceri a fost modificat pentru a include un restaurant si un bar. Toate cele trei magazine sunt independente si exploreaza psihologia consumerismului.

Conway marturiseste ca unele ambalaje nu au nici o legatura cu produsele pe care le prezinta, ci mai mult cu psihologia de marketing si falsa impresie de economisire a timpului destinat consumarii alimentelor respective.

Spre exemplu in 2011, Marea Britanie a produs aproape 11 milioane de tone de deseuri de ambalaje. Cu toate acestea, companiile vand inca ambalate, banane fara coaja.

O intreprindere sociala numita hiSbe (how it Should be) din Brighton, ofera de asemenea produse neambalate. Accentul se pune pe produse de provenienta locala iar modelul sau de afaceri include transparenta preturilor – de la costurile catre furnizori la salariile personalului si asa mai departe. Fondatorii organizatiei vor sa faca din cumparaturile etice si durabile o norma.

Vanzarea de alimente neambalate este un concept progresiv confirmat de tendintele de cumparare in vrac din anii 1980, dar aceasta reprezinta doar o parte din solutiile propuse pentru un consum mai putin industrializat.

Din pacate, problema principala cu care se confrunta afacerile durabile este ca, indiferent de altruismul din spatele fiecarui produs reciclat, neambalat sau provenit din surse regenerabile, sustenabilitatea proiectelor este dictata in cele din urma de sustenabilitatea profitului, nu a planetei.

Posted in ambalaje, deseuri, Uncategorized | Tagged | Leave a comment

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

m4s0n501

Sursa: Sustainable Brands

Intr-un articol anterior , va mentionam un experiment de transformare a deseurilor alimentare in bioplastic. Iata ca exista initiative care vizeaza si deseurile de hartie pentru realizarea de materiale sustenabile.

O companie britanica de gestionare a deseurilor, Network Waste a anuntat recent ca a inceput colaborarea cu Adapt Low Carbon Group din cadrul University of East Anglia pentru a realiza bioplastic din deseuri de hartie.

Compania colaboreaza cu universitatea britanica in cadrul unui proiect de valorificare a resturilor rezultate din macinarea hartiei. In cadrul proiectului este implicat si un client al companiei Network Waste, care produce peste 7 000 de tone/an de `firimituri` umede de hartie.

Potrivit Network Waste, aceste deseuri nu sunt valorificate in prezent, fiind raspandite pe pamant, dar acest proces consuma multa energie si  elimina cantitati mari de apa. Compania a cerut sprijinul Adapt Low Carbon Group pentru a gasi o metoda sustenabila de valorificare a acestor deseuri.

O posibilitate luata in calcul in cadrul cercetarii este conversia firimiturilor de hartie in intermediari care pot fi utilizati in procesul de fabricatie al bioplasticului. Deseurile de hartie sunt compuse din zaharuri complexe, iar cercetarea este axata pe recuperarea lor efectiva si realizarea unor modalitati de a le transforma intr-o materie prima.

Dr Agnieszka Krzyzaniak, business innovation manager in cadrul Adapt Low Carbon Group a declarat: `Utilizarea de materiale bio-procesate in industria chimica este un exemplu bun de punere in valoare a deseurilor de hartie. Credem ca zaharurile gasite in deseurile de hartie pot contribui la inlocuirea proceselor traditionale pe baza de combustibili fosili.`

Deseurile de hartie ar putea fi folosite si in industria de constructii pentru a fi amestecate cu beton. `Aceasta solutie o vedem ca o victorie rapida, deoarece exista deja companii care fac acest lucru`, a adaugat Dr. Krzyzaniak.

Parteneriatul este in faza incipienta, dar ambele parti sunt optimiste ca aceasta metoda ar putea avea un impact semnificativ asupra reciclarii, in industria hartiei.

Adaugand firimiturile de hartie la lista tot mai mare de materii prime bio care si-au dovedit pana acum viabilitatea, – incluzand lignina, biomasa si deseurile alimentare putem spera la un viitor nu foarte indepartat, liber de materiale plastice bazate pe combustibili fosili.

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, deseuri, Uncategorized | Tagged | Leave a comment

Cum a ajuns Suedia sa valorifice 99% din deseuri

n-SWEDEN-RECYCLING-large570

Sursa: The Huffington Post

Potrivit ultimelor statistici doar 1% din deseurile produse de suedezi ajung la gropile de gunoi.

Suedia isi administreaza deseurile atat de bine incat este nevoita sa importe deseuri din Marea Britanie, Irlanda, Italia si Norvegia pentru a alimenta cele 32 de centrale termo-electrice care functioneaza pe baza de deseuri.

Un suedez produce anual 461 de kg de deseuri, o cifra care este usor sub media europeana de jumatate de tona. Care este secretul Suediei? – programele eficiente de prevenire, reutilizare si reciclare dar si utilizarea procesului controversat de transformare a deseurilor in energie.

Inainte de a fi transportate catre statiile de incinerare deseurile sunt sortate de populatie, deseurile organice si reciclabile fiind recuperate. 32 % din deseuri sunt reciclate, in timp ce 15% sunt transformate in compost. Conform datelor colectate de compania suedeza de reciclare Returpack, 1,5 miliarde de sticle si doze de aluminiu sunt recuperate anual.

Potrivit legii suedeze, intreaga responsabilitate legata de colectare, reciclare sau eliminare a deseurilor revine producatorilor. Numeroase reguli introduse in anii `90 stimuleaza companiile sa puna pe piata produse `mai prietenoase` pentru mediu. Este o masura buna de  reducere a costurilor totale de gestionare a deseurilor.

32 % din deseuri reciclate, 52 % incinerate

Peste 2 milioane de tone de deseuri sunt incinerate anual in Suedia reprezentand 52% din cantitatea totala produsa. In Helsingborg (populatie: 132 989), o centrala waste-to-energy (WTE) produce suficienta energie pentru a satisface 40% din necesarul de incalzire din oras. Energia produsa prin WTE asigura aproximativ 950.000 de case cu incalzire si 260.000 cu electricitate.

`Un numar bun de retinut este faptul ca trei tone de deseuri genereaza la fel de multa energie ca o tona de combustibil fosil… deci exista suficienta energie in deseuri`, potrivit lui Göran Skoglund, purtatorul de cuvant al Öresundskraft, una dintre cele mai mari companii energetice din Suedia.

Incinerarea deseurilor ramane in continuare o solutie controversata. Numeroase organizatii de protectia mediului sustin ca procesul genereaza mai multa poluare si toxine in aer. Potrivit reprezentantii autoritatilor suedeze, procesele folosite la nivelul tarii genereaza un procent minim de emisii.

Succesul Suediei in gestionarea deseurilor nu a venit insa peste noapte- cele mai recente rezultate sunt roadele unor schimbari culturale produse in zeci de ani.

Incepand cu anii ’70, Suedia a adoptat legi stricte privind gestionarea deseurilor atat pentru gospodarii cat si pentru municipalitati si firme, explica directorul de comunicare al Autorității de Management al Deșeurilor din Suedia, Anna-CarinGripwell.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti in filmuletul de mai jos.

 

Posted in deseuri, management deseuri, reciclare, waste-to-energy | Leave a comment

Chistoacele de tigara transformate in peleti de plastic de o companie americana

Fags

Sursa: The Guradian

TerraCycle o organizatie din statul american New Jersey, care realizeaza produse de larg consum din subproduse si deseuri non-reciclabile, a gasit o metoda de reciclare a capetelor de tigari.

Deseurile de tigara sunt separate in majoritatea componentelor sale de baza, deseurile organice (cenusa, tutun, hartie) sunt folosite pentru compost, in timp ce plasticul (filtru) este reincalzit, extrudat si transformat in peleti de plastic.Peletii de plastic reciclati, reduc nevoia de materiale plastice virgine, si pot fi folositi pentru a face scrumiere sau produse industriale, cum ar fi paleti de transport maritim. Programul de reciclare a chistoacelor de tigari a fost demarat in 2012 in Canada iar in prezent funtioneaza si in SUA si Spania.

Potrivit estimarilor, la nivel mondial exista 2 miliarde de fumatori care arunca anual cca 5,6 tone de chistoace de tigari.

TerraCycle – lider mondial in colectarea si refolosirea deseurilor `non-reciclabile`

Tigarile, scutecele pentru copii, ambalajele de branza si mai multe deseuri capata o noua utilitate prin intermediul TerraCycle.Organizatia colecteaza ambalaje si produse greu de reciclat si le transforma in produse inovatoare, dar in acelasi timp, cu preturi accesibile. TerraCycle este considerat lider mondial in colectarea si refolosirea deseurilor non-reciclabile si a fost distinsa cu numeroase premii pentru activitatile inovatoare de upcycling si reciclare.

Organizatia lucreaza cu mai mult de 100 de branduri importante din SUA si alte 22 de tari pentru a colecta ambalaje si produse care, altfel, ar fi destinate depozitelor de deseuri. Aceasta transforma deseurile in materiale si produse noi, care sunt disponibile online prin intermediul marilor retaileri.

TerraCycle incurajeaza oamenii sa formeze echipe de colectare acasa, la birou sau la scoala, sa colecteze selectiv deseurile care nu sunt acceptate in general de `reciclatori` si sa le trimita catre companie, pentru a fi transformate in noi produse.Compania rasplateste acest efort cu donatii catre organizatiile nonprofit sau scolile nominalizate de `colectori`.

Potrivit TerraCycle, 99% din debitul total de materiale din SUA devin deseuri in termen de sase luni. Fondatorul organizatiei, Tom Szaky afirma ca, din punct de vedere strict material sau stiintific, totul poate fi reciclat. Singurul obstacol pentru numirea unui anumit deseu `reciclabil`, in societatea noastra este de natura economica. `Pentru-profit, organizatiile de gestionare a deseurilor au permisiunea de a defini ceea ce este reciclabil bazat pe ceea ce este profitabil pentru ei pentru a colecta. De aceea, sistemul nostru de reciclare este vicios`, spune Szaky.

`Aratand consumatorilor posibilitatile inchise intr-o punga de chipsuri sau o cutie de suc, dovedesti ca termenul gunoi este doar un cuvant impropriu`, adauga Szaky.

Mai multe informatii despre activitatea organizatiei gasiti aici.

Posted in ambalaje, deseuri, deseuri non-reciclabile, Uncategorized | 1 Comment

California va interzice pungile de plastic de unica folosinta

BN-EI269_0829pl_G_20140830143903

Sursa: The Wall Street Journal

Statul american California a adoptat vineri un proiect de lege care interzice utilizarea pungilor de plastic in magazinele alimentare; daca masura va fi transpusa in lege, California va fi primul stat american care va impune aceasta interdictie.

Orase ca San Francisco, Los Angeles, din statul californian dar si Seattle si Portland si unele judete din Hawaii au interzis distribuirea pungilor de unica folosinta in magazinele alimentare. Dar la nivel de stat, opozitia venita din partea producatorilor de sacose de plastic a prevalat pana acum.

22 de senatori californieni au votat pentru proiectul de lege iar 15 au fost impotriva. Acesta trebuie semnat pana la data de 30 septembrie, de catre guvernatorul Jerry Brown, pentru a putea fi transpus in legislatie.

Masura, care ar urma sa intre in vigoare la data de 1 iulie 2015 va interzice folosirea sacoselor de unica folosinta in cadrul magazinelor alimentare si farmaciilor si va sprijini financiar producatorii locali de pungi de plastic sa realizeze sacose durabile, din materiale alternative.

Majoritatea producatorilor de pungi de plastic si pungi de hartie se opun legii, declarand ca aceasta masura va duce la numeroase disponibilizari si va creste taxele pentru consumatori. In schimb, masura este sustinuta de California Grocers Association, care afirma ca masura va elimina `amestecurile` din legislatiile locale.

Un rol important in promovarea acestei masuri l-au avut organizatiile de mediu din statul american; desi reprezinta o alternativa ieftina pentru supermarketuri fata de alte materiale, majoritatea pungilor de plastic nu sunt reciclate in statul californian. In plus, in California exista o preocupare deosebita asupra numarului mare de pungi care ajung in ocean si afecteaza ecosistemele marine.

Mai mult de 10 miliarde de pungi de plastic sunt folosite in California fiecare an, potrivit estimarilor realizate de Californians Against Waste, un grup de advocacy care sprijina proiectul de lege.

Posted in ambalaje, deseuri, legislatie, Uncategorized | Leave a comment

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

bioplastics-300px

Sursa: Italian Institute of Technology

In articolele anterioare (le gasiti aici si aici), va mentionam cateva actiuni care pregatesc `terenul` pentru introducerea la scara larga a ambalajelor biodegradabile, menite sa inlocuiasca plasticul si alte materiale nesustenabile.

Printre avantajele oferite de utilizarea acestor ambalaje se numara reducerea costurilor de productie, reducerea consumului de energie si a emisiilor de carbon, oportunitatea de inovare a produselor.

Plasticul conventional este facut in general din petrol, un combustibil fosil care contribuie la schimbarile climatice. In schimb, bioplasticul este realizat din material vegetal si reprezinta o alternativa viabila la plasticul conventional. Cu toate acestea, sunt necesare numeroase etape pentru a produce bioplastic si implicit, este nevoie de mai multa energie. Iar culturile folosite pentru a produce noul tip de plastic, ca spre exemplu cele de porumb, sunt probabil mai potrivite pentru consumul uman.

Bioplastic din coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel

Pentru a rezolva aceasta problema, un grup de oameni de stiinta de la Institutul Italian de Tehnologie (IIT) din Genova, Italia, lucreaza la o metoda de a crea bioplastic din deseuri alimentare. Rezultatele lor au fost publicate la inceputul acestei veri in American Chemical Society’s (ACS) journal Macromolecules.

Oamenii de stiinta au pornit de la procesul de creare a celofanului, care include trecerea celulozei – materialul care constituie peretii celulelor de plante – prin bai de acid si bai alcaline. Ei au descoperit ca, atunci cand celuloza derivata din bumbac si canepa este dizolvata in acidul trifluoracetic, se converteste intr-o forma care poate fi turnata sub forma de plastic, fara a fi nevoie sa fie prelucrata mai departe.

Ei au incercat acelasi proces pe deseuri vegetale, care au inclus coji de orez, coji de cacao, spanac si patrunjel; acestea au fost obtinute de la o companie italiana care realizeaza pulberi vegetale pentru a fi folosite in bauturile din legume si pastele colorate. In studiul publicat in Macromolecules este mentionat ca, `Bioplasticul cu o gama larga de proprietati mecanice a fost obtinut direct din vegetale comestibile prelucrate industrial si deseuri de cereale`.

Noile materiale obtinute au o combinație diferita de rigiditate si elasticitate, comparativ atat cu masele plastice biodegradabile existente cat si cu masele plastice traditionale. Spre exemplu, plasticul obtinut din spanac este mai elastic, in timp ce plasticul obtinut din coji de orez este mai ferm. Materialele pot mosteni de asemenea, proprietatile plantei originale, adica plasticul din patrunjel poate avea proprietati antioxidante, in timp ce plasticul din scortisoara ar putea fi antibacterian. Mai multe informatii despre rezultatele studiului gasiti aici.

750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente

Aceasta inventie ar putea fi o solutie optima atat pentru reducerea deseurilor de plastic cat si pentru prevenirea deseurilor alimentare.                                                                                   1,3 miliarde de tone de alimente, se pierd la nivel global in fiecare an, potrivit Programulului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Amprenta de carbon a deseurilor alimentare este estimata la 3,3 miliarde de tone.

Alimente irosite inseamna, de asemenea, si apa pierduta. Cantitatea de apa folosita pentru a produce alimentele risipite este echivalenta cu fluxul anual al raului Volga din Rusia sau de trei ori volumul lacului Geneva. Asta nu este bine, in orice moment – dar devine ingrijorator intr-o perioada in care tot mai multe regiuni aflate in zone cu climate temperate, se confrunta cu seceta severa, la nivel mondial. 750 de miliarde de dolari ne costa anual risipa de alimente.

Cateva masuri adoptate de unele state pentru reducerea deseurilor alimentare gasiti aici si aici.

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, deseuri, deseuri alimentare, statistici | 1 Comment

Deseurile textile – tendinte actuale

sf-zero-waste-textile-initiative-1-537x402

Sursa: Ecouterre

Reciclarea deseurilor textile nu este foarte promovata in tara noastra. In schimb, la nivel international exista numeroase initiative care incearca sa tina departe textilele de gropile de gunoi.

Spre exemplu, organizatia I:Collect (I:Co) reprezinta o retea globala de colectare a deseurilor textile, infiintata in 2009, care a implementat programe pentru reciclarea deseurilor textile pentru prima data in Europa.

In urma cu 3 ani, programul s-a extins si in Statele Unite iar in prezent, organizatia are incheiate parteneriate cu companii importante ca H&M, PUMA, Levi Strauss & Co si American Eagle Outfitters.

I:Co este implicata de asemenea in initiativa `Zero Waste` din San Francisco. La inceputul anului, orasul american San Francisco a lansat Zero-Waste Textile Initiative, un program municipal menit sa impiedice depozitarea sau incinerarea deseurilor textile.

Din perspectiva consumatorilor, abordarea I:CO este simpla. In colaborare cu cu partenerii comerciali, se amplaseaza cutii de colectare in locuri vizibile, cum ar fi magazine sau holurile cladirilor, unde oamenii pot plasa imbracamintea sau incaltamintea uzata, indiferent de starea in care se afla.

AmericanEagle_recycling_clothes

Cutie de colectare a deseurilor textile intr-un magazin American Eagle. Sursa: Greenbiz

American Eagle brandul american care detine peste 800 de magazine in America si Canada ofera si recompense clientilor care aleg sa colecteze hainele uzate in cutiile magazinelor. Orice client care participa la program primeste 5 dolari la achizitionarea unei perechi de blugi. In plus, incasarile sunt donate catre Student Conservation Association, unul dintre partenerii nationali de caritate ai retailerului.

22,3 miliarde de kilograme de imbracaminte si incaltaminte ajung in depozitele de deseuri din SUA. Aici majoritatea sunt incinerate, creand aproximativ sapte kilograme de CO2, potrivit datelor de la Agentia pentru Protectia Mediului USA. Doar 4 miliarde de kilograme ajung catre asociatiile de caritate.

95% din deseurile textile pot fi refolosite, repurtate sau reciclate

Potrivit I: CO, aproximativ 95% din aceste elemente pot fi refolosite intr-un fel. Parte din SOEX Group, cu sediul in Elveția, I: CO are puncte de colectare peste tot in lume: 2.000 de angajati proceseaza aproximativ 700 de tone de produse folosite in fiecare zi, in mai mult de 90 de tari. De la punctele de colectare, articolele sunt transportate la statii de sortare. Mai mult de 365 de categorii sunt sortate in timpul acestei faze, dintre care cea mai mare parte este sortata manual.

Ceea ce este repurtabil, aproximativ 60% din articole se incadreaza in aceasta categorie, sunt donate catre asociatiile de caritate. Restul sunt trimise catre reciclare. Unele sunt maruntite pentru a fi utilizate la izolatii, pentru industria de automobile sau de construcție.

Unii dintre partenerii I: CO dezvolta noi metode de refolosire a materialelor ramase din propriile procese de fabricatie. De exemplu H&M a lansat o linie de imbracaminte compusa 20% din fibre denim post consum.

Pana acum, in tara noastra nu au fost promovate foarte multe initiative de acest gen. Organizatiile care colecteaza deseuri textile sunt putine si necunoscute publicului larg, in timp ce marii retaileri din industria textila nu au aratat pana acum, prea multa deschidere asupra acestui subiect. Doar retailerul suedez H&M, a adoptat pana acum`trendul`, lansand anul trecut, o campanie de colectare a deseurilor textile in magazinele proprii. Asteptam tot mai multe initiative de acest gen!

Posted in deseuri, international, reciclare, statistici, Uncategorized | Leave a comment

Un restaurant din Chicago nu a aruncat gunoiul timp de doi ani

o-GREEN-570

Sacul din imagine contine deseurile stranse de restaurant in cei 2 ani de existenta. Sursa: The Huffington Post

Un proprietar de restaurant din Chicago, care nu a golit cosul de gunoi timp de doi ani are o explicatie simpla: Nu este nimic de aruncat.

Justin Vraney a avut ideea de a avea un restaurant `zero waste` din ziua in care a deschis cantina sa fast-food, Sandwich Me In.

                                              Eforturile sale remarcabile au fost subiectul unui scurt documentar, produs de Nation Swell.

Din momentul in care a fost deschis, Sandwich Me In a produs o cantitate de deseuri echivalenta cu ceea ce un restaurant de volum similar produce in doar o ora, a declarat Vraney pentru Huffington Post. Cea mai mare parte a deseurilor nu au fost generate de restaurant ci au venit de la clienti, care au adus in incinta localului diverse ambalaje ca pahare de hartie sau folii de plastic.

Tanarul vrea ca initiativa lui sa reprezinte un model si pentru alte restaurante. Pentru a atinge obiectivul `zero waste`, restaurantul este alimentat cu energie durabila, alimentele au un ambalaj minimal si provin de la ferme locale. In plus, toate resturile (alimente, uleiul pentru prajit, etc) sunt refolosite sau valorificate.

Vraney a declarat ca urmeaza principiul 3 R –Reduce, Reutilizeaza, Recicleaza caruia i-a adaugat inca 2 elemente, Respinge si Refuza. Acesta marturiseste ca isi administreaza casa dupa aceleasi reguli, pentru a oferi un mediu mai bun pentru copiii sai.

Vraney admite ca atingerea obiectivului `zero waste` nu a fost lipsita de provocari: timp de 6 luni s-a ocupat de planificarea operatiunilor pentru a mentine costurile fortei de munca reduse si a evitat facilitati de economisire a timpului, cum ar fi supele pre-ambalate.

Potrivit acestuia, costurile produselor alimentare din restaurant sunt foarte mici deoarece nimic nu este pierdut. Elementele de meniu sunt planificate in mod intentionat sa se intersecteze in timp ce resturile de mancare sunt oferite fermierilor pentru a hrani puii care `furnizeaza` ouale pentru afacerea sa.

In ceea ce priveste cele opt kilograme de deseuri, stranse in cei doi ani de existenta ai restaurantului, Vraney a gasit o solutie si pentru ele. Acesta le va dona unui artist care face sculpturi din gunoi, pentru a le transforma intr-o opera de arta.

Gasiti un scurt documentar despre initiativa tanarului mai jos.

 

Posted in ambalaje, deseuri, reciclare, Uncategorized | Leave a comment

Parlamentarii francezi vor sa oblige supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

supermarket_2999653b

Sursa: The Telegraph

Intr-un articol anterior, va mentionam ca statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare incepand cu data de 1 octombrie 2014. Initiativele pentru reducerea deseurilor alimentare incep sa prinda contur si in Europa.

Un grup de parlamentari francezi a prezentat un proiect de lege care obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute, care sunt inca potrivite pentru consum, asociatiilor de caritate.

Multe lanturi de supermarketuri din Franța doneaza deja produsele ramase nevandute catre asociatii, dar 63 de deputati vor ca aceasta practica sa fie introdusa in legislatie.
Proiectul depus in luna iulie, prevede ca supermarketurile care au un spatiu de 1000 m2 sa fie obligate sa `doneze produse alimentare nevandute dar consumabile, catre cel putin o asociatie de binefacere`.

Belgia a devenit prima tara europeana care a introdus o lege similara, in luna mai. Masura urmeaza propunerile inaintate de Uniunea Europeana de reducere a deseurilor alimentare. Reprezentanti ai Comisiei Europene au prezentat recent cateva propuneri, pentru a permite guvernelor nationale sa extinda lista de alimente care nu necesita marcarea datelor de expirare pe etichete; aceasta masura ar urma sa fie aplicata alimentelor care au un termen de valabilitate nelimitat, atunci cand sunt pastrate corespunzator (cafea, orez, paste, branzeturi dure, gemuri, muraturi etc).

Potrivit reprezentantilor CE, masura va determina reducerea deseurilor alimentare cu 15 milioane de tone. Aproximativ 100 de milioane de tone de alimente sunt aruncate in fiecare an de europeni, in timp ce 15% din alimente devin deseuri, ca urmare a expirarii datei de valabilitate de pe ambalaje.

7 kilograme de produse alimentare sigilate arunca in medie un francez, pe an

Deputații francezi considera ca, in ciuda `pactului national impotriva risipei de alimente`, lansat anul trecut in Franța, masurile de prevenire a aruncarii la gunoi a alimentelor comestibile sunt insuficiente.

Acestia isi sustin cauza bazandu-se pe datele organizatiilor mondiale care promoveaza reducerea deseurilor alimentare; potrivit estimarilor acestora, o treime din produsele alimentare care sunt potrivite pentru consum se pierd sau sunt aruncate, la nivel mondial.

Numai in Franta, fiecare supermarket produce 200 de tone de deseuri pe an. Un francez arunca intre 20 si 30 kilograme de deseuri de alimente in fiecare an, dintre care sapte kilograme reprezinta produse care nu au fost deschise.

Numeroase supermarketuri din Franta au adoptat deja aceasta masura. Secours Populaire, o asociatie care distribuie alimente persoanelor defavorizate afirma ca, jumatate din mesele oferite saracilor anul trecut au fost furnizate de magazinele partenere.

Mai multe informatii despre proiectul de lege gasiti aici.

Posted in deseuri, Uncategorized | 1 Comment

Nanomaterialele – o solutie pentru reducerea deseurilor de anvelope?

Nano_Story

Sursa: sustainablebrands.com

Potrivit unui raport recent al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), utilizarea de nanomateriale in productia de anvelope ar putea contribui la dezvoltarea sustenabila a industriei si ar reduce impactul asupra mediului al vehiculelor, (cu conditia ca riscurile de mediu, de sanatate si de siguranta ale tehnologiei sa fie gestionate cu atentie).

Raportul numit Nanotechnology and Tyres: Greening Industry and Transport evidentiaza potentialul nanomaterialelor si analizeaza provocarile pentru introducerea lor in conditii de siguranta si durabile in industria de anvelope. Aceste nanomaterialele au potentialul de a reduce rezistenta la rulare a pneurilor, imbunatatind astfel consumul de carburant si reducand emisiile de CO2 (anvelopele sunt responsabile pentru 20% din energia necesara alimentarii unei masini).

In plus, folosirea proceselor nanotehnologice (tehnici moderne care permit fabricarea de dispozitive, de talie moleculara, capabile sa manipuleze materia atom cu atom) in fabricarea anvelopelor creste rezistenta la uzura a acestora (contribuind astfel, la prelungirea duratei anvelopelor) mentinand in acelasi timp aderenta pe teren umed si nivelurile de siguranta existente.

1,5 miliarde de pneuri sunt aruncate anual, la nivel mondial

Aceasta masura poate fi o solutie excelenta pentru reducerea deseurilor de anvelope; in ultimii ani cresterea cantitatii de deseuri de anvelope a devenit o problema importanta la nivel global. Anual, se arunca 1,5 miliarde de pneuri la nivel mondial, in conditiile in care anvelopele uzate pot fi reciclate in intregime si reintroduse in fluxul tehnologic. In unele tari ca Finlanda de exemplu, peste 90% din anvelopele uzate colectate sunt reciclate.

Raportul propus initial de OCDE si sustinut de Tire Industry Project (TIP), parte a Consiliului Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD), ofera, de asemenea, perspective asupra factorilor de inovare din industria anvelopelor si a costurilor si beneficiilor utilizarii nanotehnologiei in fabricarea anvelopelor. Raportul subliniaza importanta colaborarii intre guverne si industrie pentru a aborda provocarile specifice ridicate de introducerea de noi nanomateriale in diferite sectoare de activitate.

Pana acum, beneficiile nanotehnologiei au fost demonstrate si in alte domenii. IBM a anuntat recent ca, impreuna cu Institutul de Bioinginerie si Nanotehnologie din Singapore, au gasit solutia pentru distrugerea in conditii de siguranta a unor virusi rezistenti la antibiotice si uneori mortali- cum este de exemplu stafilococul auriu. Descoperirea incredibila din nanomedicina transforma materialele plastice obisnuite, cum ar fi polietilen tereftalat (PET) in materiale netoxice si biocompatibile, concepute pentru a descoperi si ataca infectiile fungice.

Compusi de cauciuc realizati cu ulei de soia

O alta veste inovatoare privind anvelopele a fost lansata in 2012 de cercetatorii de la Goodyear Tire & Rubber Company; aceasta anunta ca utilizarea uleiului de soia poate prelungi `viata` benzii de rulare cu 10% si inlocui sapte milioane de galoane de petrol in fiecare an. In plus, potrivit companiei, compusii de cauciuc realizati cu adaos de ulei de soia se amesteca mai usor cu siliciul folosit in construirea anvelopelor, fapt ce imbunatateste eficienta anvelopelor si determina reducerea consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera.

In luna martie a acestui an, Goodyear a depus cererile de brevet iar testele pentru a califica uleiul de soia in fabricarea benzii de rulare vor incepe in acest an, potrivit United Soybean Board. Goodyear spera sa inlocuiască complet toate uleiurile pe baza de petrol din anvelopele sale cu ulei de soia, cost care s-ar putea ridica la aproximativ 54 de milioane de lire sterline pe an.

Mai multe informatii despre acest subiect gasiti aici.

Posted in deseuri, Uncategorized | Leave a comment