Visul unei nopți de vară: economia circulară

Sursa foto: EFdeN

Despre lipsa transpunerii directivelor am vorbit intr-un articol anterior. Acolo am mentionat ca  problema noastra principala nu este adoptarea legislatiei europene, ci implementarea ei.

Visul nostru este sa ne putem compara cu  tarile „vestice”, acolo unde Franta, de exemplu, poate sa adopte cele mai ambitioase tinte in legea „anti risipa” (2020) si roadmap-ul economiei circulare (2018), depasind aspiratiile directivelor UE.

Legea franceza isi propune sa accelereze schimbarea obiceiurilor de productie si consum, pentru a reduce risipa, a pastra resursele naturale si pentru conservarea mediul inconjurator. Este impartita in cinci capitole: eliminarea treptata a materialelor plastice de unica folosinta, furnizarea de informatii mai bune pentru cetateni, lupta impotriva deseurilor si solidaritate pentru reutilizare, actionand impotriva deteriorarii planificate si a unei productii mai bune. Contine aproximativ 50 de masuri care ar putea fi o sursa de inspiratie pentru orice stat membru, inclusiv Romania.

Economia circulara este masurata printr-o serie de indicatori, pe care ii gasim publicati anual pe site-ul Eurostat, impartiti in: productie si consum, managementul deseurilor, materii prime secundare, competitivitate si inovare. De subliniat este calitatea indoielnica a datelor raportata de Romania catre Eurostat, fapt ce afecteaza in mod direct situatia reala a indicatorilor. In tabelul de mai jos avem o comparatitie intre media UE 27 si Romania, pentru a avea o imagine de ansamblu a situatiei existente.

Indicatorii economiei circulare conform Eurostat

Sursa tabel: Eurostat

Sursa tabel: Eurostat

Pentru reducerea discrepantelor fata de media UE, Romania ar trebui sa foloseasca exemplele altor tari care au fost capabile sa inceapa tranzitia catre economia circulara prin masuri ferme, folosind legislatie si politici adecvate.

Dupa transpunerea legislatiei europene, Strategia de Economie Circulara, aflata acum in elaborare, are sansa sa nu ramana un alt document uitat pe un site al unui ONG, ci sa produca efecte, ca in Franta sau Irlanda, de exemplu. Acest lucru se poate intampla doar daca Guvernul este determinat sa faca aceasta tranzitie, instrumentele fiind deja in implementare in Europa.

Pana atunci, visul unei nopti de vara se termina, ne trezim la realitate pentru ca vine toamna si o noua lista de infringement-uri se lanseaza, un nou raport de mediu al Comisiei este publicat, iar Romania nu are nicio imbunatarire reala in domeniu.

Autor: Alexandra C. Ghenea

Puteti citi si:

România tot așteaptă tranziția către economia circulară … circularity pending, please refresh . . .

 

Colectarea separată la domiciliu – rezistența la schimbare și posibile soluții

Sursa foto: ReLondon

Sursa foto: ReLondon

Cu toții ne-am obișnuit să găsim diverse motive pentru amânarea adoptării unor noi obiceiuri, chiar dacă ele sunt impuse de acte normative. Preferăm, în schimb, să găsim argumente pentru a justifica dificultatea aplicării sau să identificăm pe altcineva care ar trebui să facă primul pas. Rezistența la schimbare este o caracteristică a omului, explicată de psihologi prin lipsa unei motivații reale sau teama de a ieși din zona de confort.

Ce legătură are rezistența la schimbare cu colectarea separată a deșeurilor? Simplu: legislația ne impune să nu mai aruncăm toate deșeurile într-un singur coș (o singură fracție = deșeul menajer), ci pe 2, 4 sau chiar 5 fracții, colectarea separată fiind condiția de bază pentru a ne atinge țintele de reciclare asumate ca țară  la aderarea la UE. Or, iată că au trecut destul de mulți ani de la obligativitatea colectării separate a deșeurilor în companii (Legea 211/2011), în instituțiile de stat (Legea 132/2010) și la nivelul gospodăriilor populației (Legea 101/2006,  OUG 74/2018 și, mai nou, Legea 181/2020), iar țara noastră se află la un nivel extrem de redus al ratei reciclării (11,5% în 2019, potrivit Eurostat), românii aruncând majoritatea deșeurilor la gropile de gunoi (peste 70%). Prin asta, demonstrăm că opunem o mare rezistență la schimbare (alte țări reușind să se adapteze mult mai rapid la regulile colectării separate).

Ce putem face?

Putem să învățăm de la cei care au obținând rezultate rapide, prin măsuri adecvate (infrastructură și conștientizare) și, desigur, perseverență. Exemplul autorităților engleze aplicat unor blocuri de apartamente din cartierele Londrei poate fi o excelentă sursă de inspirație pentru cei care doresc cu adevărat implementarea colectării separate într-o comunitate – autorități locale, colectori/salubriști și cetățeni.

Resource London a realizat un material cu 12_studii_de_caz, pornind de la implementarea unui program de colectare separată la bloc, în care factori precum semnalistica cu impact emoțional, afișele pentru feedback-ul cetățenilor și pachetul pentru cetățeni (ghid reciclare, agendă, creion și un dispenser cu pungi reciclabile) au jucat un rol important, contribuind la creșterea ratei de colectare a deșeurilor reciclabile și la scăderea ratei de contaminare a acestora.

Principalele caracteristici ale programului sunt:

  • zone dedicate colectării separate a deșeurilor și containere curate și bine întreținute
  • o capacitate adecvată a containerelor dedicate reciclării (pornind de la o estimare de min. 60 l/gospodărie/săptămână), prevenind revărsarea deșeurilor în afara containerelor
  • un sistem de deschidere corespunzătoare a containerelor, suficient de mare ca să permită introducerea sacilor de deșeuri reciclabile, și sisteme de închidere adecvate
  • colectarea separată pe 6 fracții (hârtie, carton, sticlă, doze de aluminiu, sticle de plastic și materiale plastice rigide mixte)
  • semnalizare clară și vizibilă, cu etichete pe pubele și marcaje pe jos
  • amplasarea containerelor de reciclare într-o locație convenabilă pentru rezidenți
  • un pliant (ghid) anual de reciclare pentru rezidenți
  • afișe cu mesaje de reciclare amplasate într-un locație centrală (acolo unde este posibil)
  • informarea rezidenților despre ce ar trebui să facă cu deșeurile voluminoase.

Programul, derulat pe perioada a 2 ani, a implicat peste 1600 gospodării (apartamente) ale căror deșeuri au fost analizate, principalul rezultat fiind o creștere cu 26% a ratei reciclării și o scădere cu 24% a ratei de contaminare a deșeurilor reciclabile în numai 9 luni de la implementare.

Studiul (care poate fi descărcat de pe pagina Resource_London) oferă informații utile referitoare la feedback-ul cetățenilor (provocări, motivație) și privind modificarea ratelor de colectare și reciclare a deșeurilor, precum și a ratei de contaminare înainte și după aplicarea programului, având în vedere specificul fiecărui bloc arondat în program (categorii de vârstă, tip rezidenți – proprietari/chiriași, localizare și vechime imobil etc.).

România tot așteaptă tranziția către economia circulară … circularity pending, please refresh . . .

Sursa Foto: Parlamentul European

Sursa Foto: Parlamentul European

Economia circulara a devenit in ultimii ani „un trend” in numeroase conferinte nationale/locale, intalniri intre ministere si actorii din domeniul protectiei mediului si in general, in majoritatea evenimentelor care au ca tematica gestionarea deseurilor.

Din pacate, tot acest „entuziasm” privind economia circulara nu este sustinut si de o baza legislativa.

Desi au trecut 3 ani de cand a fost adoptat de Comisia Europeană, Pachetul privind Economia Circulară nu a fost transpus în legislația din România. Trei din cele patru directive ale pachetului de economie circulară: directiva privind deșeurile (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851, Directiva 851_2018_de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deseurile ), directiva privind ambalajele (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852, Directiva UE 2018_852) și directiva referitoare la gropile de gunoi (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850, Directiva 850_2018_depozite deseuri), trebuiau transpuse în legislația națională până la 5 iulie 2020.

În  a doua parte a anului 2020, Ecoteca a scris un amplu raport,  No time to waste, la cererea Biroului European de Mediu care analizează acest subiect, oferind în același timp și bune practici legislative care să le ajute în acest proces.

Cele 3 directive impun ținte noi și ambițioase pe deșeuri statelor membre; în mod evident, se pune accent pe piramida deseurilor – prevenire, reducere, reutilizare, apoi reciclare. Cum Romania nu are niciun plan de acțiune aplicat pentru prevenirea generării, reducerea și reutilizarea deșeurilor (nicio acțiune din planul de prevenire din PNGD nu a fost implementată), amintim țintele referitoare la reciclare:

2025 2030 2035
Ø  Gradul de reciclare pentru deșeurile menajere 55% 60% 65%
Ø  Gradul de reciclare pentru toate ambalajele 65% 70%
  • Plastic
50% 55%
  • Lemn
25% 30%
  • Metale feroase
70% 80%
  • Aluminiu
50% 60%
  • Sticla
70% 75%
  • Hârtie si carton
75% 85%

În plus, din 2023 se introduce obligativitatea colectării separate pentru bio-deșeuri, din 2025 colectarea separată a textilelor, până în 2030 depozitarea la groapă trebuie menținută sub 10% din totalul deșeurilor generate. Alte ținte și obligații se referă și la schemele EPR – Răspunderea Extinsă a Producătorilor.

Conform raportării oficiale, România a emis un singur act normativ pentru transpunerea parțială a directivelor, Ordonanța de urgență nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.  Țintele europene ambițioase impuse prin noul pachet legislativ nu și-au găsit un corespondent adecvat în legislația din țara noastră, fapt pentru care, luna trecută România a primit din partea Comisiei UE un nou avertisment.

Comisia UE a trimis României un aviz motivat pentru încălcarea legislației UE privind mediul, ca un avertisment final înainte de trimiterea către Curtea Europeană de Justiție pentru neactualizarea transpunerii Directivei revizuite privind depozitele de deșeuri, care impune acum restricții asupra deșeurilor care ar putea fi reciclate sau incinerate și limitează ponderea deșeurilor municipale care pot fi depozitate în depozite de deșeuri la 10% din total până în 2030. O altă problemă prezentată este că nu se stabilesc noi obiective în reciclarea deșeurilor municipale, conform cerințelor Directivei-cadru revizuite privind deșeurile iar Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje nu a fost transpusa integral.

Cea de-a patra Directivă a pachetului de Economie Circulară, privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului – SUPD (Single-Use Plastics Directive – Directive (EU) 2019/904 on the reduction of the impact of certain plastic products on the environment, Directiva UE 2019_904_plastic_unică_folosință) a avut termen de transpunere 3 iulie 2021. Directiva stabilește ca obiective prevenirea și reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, în special asupra mediului acvatic, și asupra sănătății umane, precum și promovarea tranziției la o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, contribuind astfel la funcționarea eficientă a pieței interne.

Produsele din plastic de unică folosință care fac obiectul directivei sunt echipamentele de pescuit și primele cele mai întâlnite articole din plastic de unică folosință: filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun („mucuri de țigară”), sticlele pentru băuturi și capacele de sticle; bețișoarele pentru urechi, pachetele de chipsuri, șervețele umede, șervețele igienice, tacâmurile, paiele, bețișoarele pentru amestecat băuturi, paharele pentru băut, recipientele pentru alimente.  Pentru produsele care intră sub incidența Directivei 904/2019, sunt prevăzute măsuri adecvate, care privesc: reducerea consumului, restricții la introducerea pe piață, cerințe legate de produs, cerințe de marcare,  răspunderea extinsă a producătorilor, colectare separată și cerințe legate de produs, măsuri de sensibilizare și nu în ultimul rând, reducerea consumului.

Directiva  interzice introducerea pe piață a următoarelor produse din plastic de unică folosință:

  • bețișoare de urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Directivei 90/385/CEE a Consiliului sau al Directivei 93/42/CEE a Consiliului;
  • tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești), farfurii, paie și agitatoare pentru băuturi, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloanele
  • recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare, recipiente pentru băuturi/pahare.

România nu a luat măsurile necesare pentru a finaliza procesul în timp util, o altă țintă pentru transpunerea pachetului de economie circulară a fost ratată, deși Ministrul Mediului a anunțat in luna martie ca va lansa un calendar în baza căruia va adopta Directiva SUP în timp util.

Este important sa menționam faptul că Ministerul Mediului trebuie să adapteze Planul Național de Prevenire și Management al Deșeurilor la cerințele celor 4 Directive pentru a putea beneficia de noua rundă de finanțare din partea UE – al treilea acord de parteneriat cu UE, aflat în prezent în pregătire. Așa cum a fost și în cazul Programului Operațional Infrastructură Mare, elaborarea și aprobarea Planului National de Prevenire și Management al Deșeurilor din 2017 a reprezentat o conditionalitate ex-ante impusa de Comisie. Din pacate, conditionalitatea nu implică deocamdată și implementarea/atingerea țintelor din plan, așa cum nici aplicarea legislației în domeniu nu este vizată, ci doar transpunerea directivelor.

Din păcate, în domeniul protectiei mediului si nu numai, România acționează mereu reactiv, după ce Comisia anunță o procedură de infringement, termenele sunt mereu depășite. Și vorbim aici doar de adoptarea legislației, nu de aplicarea ei, unde este o alta mare problemă.

Pachetul economiei circulare oferă toate premisele ca orice stat membru să poată atinge performanțe, să inceapă tranzitia pentru o dezvoltare sustenabila. Desi in mediul privat se fac eforturi pentru aceasta tranzitie atata timp cat ele nu vor fi sustinute de o legislatie corespunzatoare si de sprijinul autoritatilor publice nu vom vedea prea curand o performanta nationala in aceasta directie.

Autor: Alexandra C. Ghenea