Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

DSCN1385Urban_WINS, un nou proiect European finanţat prin Programul de Cercetare şi Inovare “Horizon 2020”, va studia modul în care oraşele utilizează resursele şi produsele realizate, precum şi modul în care sunt eliminate deşeurile generate, în vederea dezvoltării şi testării unor planuri şi soluţii inovative, în scopul îmbunătăţirii metodelor de prevenire şi gestionare a deşeurilor.

Aceste planuri strategice vor fi testate în 8 oraşe-pilot din 6 ţări europene – Austria, Italia, Portugalia, România, Suedia şi Spania.

Lansat în luna iunie 2016, proiectul va analiza strategiile actuale utilizate în prevenirea şi gestionarea deşeurilor dintr-un număr total de 24 oraşe şi va evalua felul în care acestea contribuie, prin flexibilitate, la utilizarea eficientă a resurselor. Proiectul va urmări abordarea “metabolismului urban”, conform căreia oraşele sunt considerate organisme vii care utilizează resurse naturale şi creează un flux material şi de energie. Rezultatele proiectului vor fi utilizate pentru a defini obiectivele şi indicatorii Planurilor Strategice pentru Prevenirea şi Managementul Deşeurilor în cele 8 oraşe-pilot: Cremona, Torino şi 2 oraşe situate în zona metropolitană a Romei (Italia), Bucureşti (Romania), Leiria (Portugalia) şi Manresa şi Sabadell (Spania).

Participarea activă a cetăţenilor, guvernelor, organizaţiilor, furnizorilor, institutelor de cercetare şi centrelor educaţionale este prevazută a se desfăşura prin intermediul unor “agore” ce vor fi organizate atât fizic, cât şi online, în cele 8 oraşe-pilot, ocazii cu care participanţii vor putea impărtăşi opinii şi idei şi vor putea planifica soluţii.

Abordarea participativă e o valoare adaugată a Urban_WINS, întrucat viziunea tuturor jucătorilor relevanţi din domeniul generării şi managementului deşeurilor la nivel urban va fi luată în considerare la elaborarea noilor strategii şi testarea soluţiilor inovative împreună cu ceilalţi participanţi. Recomandările şi instrumentele rezultate vor fi transferabile şi altor orase. Rezultatul final al proiectului va consta într-un set de instrumente care vor putea fi utilizate în mod participativ şi pe baze ştiinţifice, în procesul luării deciziilor şi planificării activităţii de gestionare a deşeurilor, urmând a fi accesibile oricărei autorităţi publice de pe teritoriul Europei.

Immagine 016 - Copy

Urban_WINS urmăreşte trecerea la modele de consum şi producţie sustenabile, precum şi dezvoltarea unui management mai eficient al deşeurilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii urbane şi a bunăstării cetăţenilor.

Proiectul, care se va desfăşura pe o durată de 3 ani este coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Primăria Municipiului Bucureşti, Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in aceast articol.

Posted in advocacy, autoritati, economie circulara, international, management deseuri, politici publice, Romania, Uncategorized | Leave a comment

Raul Pop, Manager Programe Ecoteca: “In Romania singura reciclare care a functionat cu adevarat in ultimii 26 de ani este cea a fierului vechi”

04-05-pubele-04

Sursa: Radio Romania Actualitati

Raul Pop, Manager Programe in cadrul Ecoteca a amintit intr-un interviu acordat Radio Romania Actualitati care sunt problemele arzatoare care impiedica Romania sa depaseasca gradul rusinos de 5% reciclare:

“Este foarte greu de crezut ca vom reusi sa ajungem la 50% (reciclare) pentru anul 2020 asa cum prevede Strategia Nationala si cum de altfel prevad si directivele europene, avand in vedere ca in ultimii 10 ani de cand am inceput sa facem administrarea deseurilor am reusit sa ajungem la 5% si mai avem 3-4 ani in care trebuie sa facem de 4 ori mai mult…cam greu…(…)”

Radio Romania Actualitati: Concret ce ar trebui imbunatatit in strategiile care pot ajuta la atingerea acestei tinte? Cel putin poate pentru o strategie urmatoare …

RP: Strategia in sine nu inseamna nimic … este o compunere… Este foarte important sa imbunatatesti ceea ce se intampla efectiv pentru ca altfel … sa avem strategii si ele sa ramana doar la stadiul de declaratie … din pacate nu schimba situatia in nici un fel …

In momentul de fata in Romania in deseuri exista cateva piese esentiale care lipsesc.
Sunt niste piese care in tarile dezvoltate se folosesc de niste ani de zile si care produc efecte absolut semnificative.

Un prim exemplu este taxarea la groapa. Atata vreme cat pentru mine a arunca deseuri este cea mai ieftina optiune, asta voi face. In concluzie, pentru a determina generatorii si colectorii sa duca mai putin la groapa si mai mult la reciclare, zona la care stam atat de prost, trebuie sa fac dusul la groapa mai anevoios din punct de vedere financiar.

O alta solutie este sa responsabilizez la nivel de generator pe cel care trebuie sa puna deseurile separat. Pentru ca degeaba vreau eu sa reciclez ulterior daca din casa omului sau de la firma sau de la primarie sau de la scoala, deseurile pleaca amestecate. Este asa numitul sistem “pay as you throw” -“plateste cat si cum arunci”, in care plateste mai mult cel care arunca deseurile amestecat fata de cel care face un efort si le separa. Sunt doar doua exemple …

RRA: Totusi in ultimii ani s-a constatat o imbunatatire la spiritul civic de a nu mai arunca gunoaiele oriunde si oricum. Este necesara o altfel de abordare din partea institutiilor statului?

RP: Realitatea arata ca nu este suficient. Fiindca d-aia suntem la 5% (reciclare). Aveti dreptate! A crescut constiinta faptului ca deseurile trebuie reciclate. Problema este ca nu a crescut infrastructura. Degeaba merg eu si ii spun unui copil “Vezi ca nu e bine sa le arunci amestecate, trebuie sa le arunci separat” daca el nu are unde … Concluzia: Cand ii spun copilului ce are de facut dar nu-i dau o solutie s-ar putea sa obtin un rezultat chiar invers …
(…)

RRA: Din datele pe care le-ati strans pana acum care sunt concluziile cele mai alarmante pe langa acest 5% valorificare la nivelul intregii tari?

RP: Mult mai importante mi se par costurile. Romania daca nu-si atinge aceste tinte trebuie sa plateasca niste penalitati catre Comisia Europeana, penalitati care pot sa se ridice conform unor informatii publice pana la 200 000 de euro pe zi dar in afara de asta, ganditi-va doar la cate milioane de tone de materie prima utila noi aruncam pe groapa in loc s-o reciclam si s-o bagam inapoi in productie: plastic, hartie, sticla, metal, lemn… astea in momentul de fata se pierd, cand in fond ar putea sa genereze sute de mii de locuri de munca…

RRA: Pe de alta parte sunt voci care reclama asa-zisele afaceri cu diversi intreprinzatori care recicleaza cupru, aluminiu din surse asupra carora nu se stie exact daca sunt din zona infractionala sau nu colectata? Cum poate fi reglementat acest sector?

RP: Dintr-o perspectiva de mediu orice reciclare este buna, nu exista reciclare dubioasa, daca este reciclare e mai buna decat aruncatul la groapa sau abandonatul pe camp.

Din alte perspective fiscale sau de legislatia muncii, acolo sunt alte autoritati care trebuie sa se asigure ca pentru acele activitati regimul fiscal este respectat, documentele sunt intocmite, oamenii sunt angajati cu carte de munca si cel mai greu este sa se verifice…

Este un adevar trist ca … in Romania singura reciclare care a functionat cu adevarat in ultimii 26 de ani este cea a fierului vechi care s-a intamplat “la negru” in cea mai mare parte …

RRA: Si care a pus in pericol inclusiv transportul pe cale ferata…

RP: Sigur are si efecte negative… fara indoiala. Orice fenomen necontrolat poate sa mearga in directii pe care nu le dorim, dar asta nu inseamna ca fenomenul in sine este prost, inseamna doar ca este necontrolat…

Gasiti interviul integral aici.

Puteti citi si:

Românii aruncă miliarde de euro la gunoi

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Doar jumatate dintre romani sunt dispusi sa colecteze selectiv, comparativ cu 90% din europeni

 

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

04-05-gunoi-shutterstock-04-465x215

Sursa foto: capital.ro

De mai bine de o luna de zile patronatele si sindicatele din industria alimentara ameninta populatia cu scumpiri de pana la 30% a tuturor produselor si pun tot felul de presiuni pe autoritati, in speranta ca vor reusi sa se sustraga de la plata contributiei de 2 lei/kg pentru deseurile de ambalaje nereciclate. Aceasta obligatie este in vigoare de peste 10 ani, iar pana acum toti pretindeau ca o indeplinesc prin reciclarea ambalajelor, pana a venit un control fiscal de la AFM si a descoperit ca declaratiile respective erau false si, drept urmare,  cei vizati faceau frauda fiscala. Este adevarat, unii dintre ei probabil nici nu stiau ca fac asta, in timp ce altii erau, de fapt, organizatorii intregului sistem. Sau nasii, daca vreti. Rezultatul: 54 mil EURO frauda descoperita.

Amnistia fiscala, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale și diminuarea penalității de 2 lei/kg, prevăzută de lege în cazul neîndeplinirii țintelor de reciclare se numara printre “solutiile” propuse pana acum de reprezentantii industriilor de profil, solutii care forteaza insa Romania sa ramana la acelasi grad rusinos de 3% reciclare. Iar asta in conditiile in care normele europene – acceptate de Romania! –  impun atingerea unui grad de 50% de reciclare a deseurilor municipale pana in 2020. Noi am “reusit” ca in 10 ani sa ajungem la ….3% si ne mai raman 4 ani ca sa recuperam decalajul de 47%.

Ani la randul au fost ignorate cu desavarsire recomandarile Uniunii Europene privind cresterea gradului de reciclare, desi “activitatea de valorificare/reciclare a deșeurilor de ambalaje este reglementată de 13 ani“, dupa cum recunosc chiar reprezentantii Ministerului Mediului.

Cum se reflecta contributia de 2 lei/kg in costul produselor?

Ecoteca a facut o simulare simpla folosind cateva produse alimentare pentru a verifica daca sunt justificate sau nu amenintarile de scumpiri cu pana la 30% a alimentelor. Gasiti calculul in imaginea de mai jos. Va lasam pe dvs. sa judecati ce costuri “astronomice” vor avea producatorii care nu reusesc sa-si recicleze deseurile de ambalaje…

Simulare pret ambalaj_produs

Din fericire, societatea civila s-a mobilizat foarte bine in acest scandal. In calitate de membru al Coalitiei pentru Mediu, Ecoteca a sustinut pozitia acesteia exprimata in scrisoarea deschisa din data de 22.01.2016 adresata dl pesedinte Klaus Johannis, dl prim-ministru Dacian Ciolos, d-nei ministru al Mediului Cristiana Pasca –Palmer si mass-mediei din Romania, prin intermediul careia le-a solicitat să aplice legislaţia în vigoare privind taxarea producătorilor care nu au îndeplinit ţintele obligatorii de reciclare a deşeurilor de ambalaje.

In acelasi timp, sustinem ferm un act de control exercitat permanent, astfel incat derapaje de tipul celor recent descoperite sa fie depistate cat mai timpuriu, pentru a fi corectate rapid.

In ceea ce priveste anularea contributiile restante, in acest moment, catre Fondul de Mediu, conforme cu legislatia in vigoare inca din anul 2005 (!), ar fi un abuz si o incalcare grava a legislatiei, care ar prejudicia atat bugetul Fondului de Mediu cat si pozitia financiara a producatorilor care si-au achitat in mod corect aceste contributii. Ei nu merita sa fie dezavantajati pentru ca au respectat legea. O astfel de decizie ar echivala, in opinia noastra, cu favorizarea infractorului.

Daca vreti sa va exprimati opinia, va invitam sa semnati petitia initiata de Comunitatea de-clic.ro care solicita reprezentanţilor mai sus mentionati să nu cedeze „şantajului” şi să incaseze de la producători contributiile restante si sa investeasca rapid banii astfel incasati in proiecte de reciclarea deseurilor, pentru a incerca – in ceasul al 13-lea – sa evitam penalităţile de infringement de aproximativ 200.000 de euro pe zi.

Pana in prezent 4 299 de persoane au semnat petitia. Va invitam s-o semnati si dvs. aici!

Ne bucuram ca pentru moment amenintarile de tipul “vom apela la instantele europene”, “solicitam demisia ministrului Mediului” sau amenintarile cu mitinguri nu au speriat autoritatile si ne exprimam in continuare sprijinul pentru aplicarea Legii.

Romania a primit numeroase avertismente din partea Comisiei Europene, fiind trimisa si in judecata anul trecut pentru netranspunerea in legislatia UE a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

In plus, in urma adoptarii de catre Comisie a noului pachet privind economia circulara, se va pune si mai multa presiune pe statele membre pentru indeplinirea tintelor de reducere si mai ales, de reciclare a deseurilor. Situatia deseurilor in Romania a devenit critica, este tot mai stricta si nu mai poate fi musamalizata ca pana acum …

Puteti citi si:

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Slovenia „campioana” Europei la reciclare, Romania in continuare printre codasi

Reciclarea in Romania – o radiografie facuta de principalii ″actori″ din domeniu

Posted in Uncategorized | Comments Off on Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

foaie_wide

Sursa foto: ecologic

Pentru a asigura punerea deplină în aplicare a legislației UE privind deșeurile și ierarhia deșeurilor, inclusiv prin eliminarea dependenței încă foarte predominanta de depozitare a deșeurilor municipale Comisia Europeana facea următoarele recomandări inca de acum 3 ani:

1. Introducerea unei taxe de depozitare si cresterea progresiva a impozitului pe depozit pentru a devia deseurile de la depozitare. Utilizati veniturile pentru asprijini colectarea separata si infrastructuri alternative

2.Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost-eficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

3. Punerea în aplicare a strategiei privind deșeurile biologice, inclusiv măsuri specifice pentru a devia deșeurile biodegradabile de la depozitare.

4. Intensificarea activităților de inspecție și sanctionare pentru a asigura conformitatea cu prevederile legale de gestionare a deșeurilor municipale.

5. Actualizarea Planurilor naţionale şi regionale de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor.

6. Stabilirea și controlul infrastructurii de colectare separată și a schemelor de colectare. Punerea în aplicarea sistemului door-to-door de colectare separată (din usa in usa) cât mai curând posibil.

7. Inițierea unor campanii cuprinzătoare de conștientizare privind colectarea separată și gestionarea corespunzătoare a deșeurilor.

8. Îmbunătățirea utilizarea și alocarea fondurilor UE disponibile pentru a sprijini prevenirea generării deșeurilor, pregătirea pentru reutilizare și reciclare.

Va lasam pe dvs. sa apreciati ce masuri s-au pus in aplicare pana in prezent …

Pana atunci, sa vedem cum arata situatia taxelor de depozitare in Europa in 2014:

foaie-3

Sursa: ecologic

Puteti consulta documentul complet cu problemele identificate de Comisia Europeana si mai ales, solutiile propuse, aici.

Puteti citi si:

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Posted in management deseuri, politici publice, Romania, statistici, Uncategorized | Comments Off on La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Retrospectiva: topul masurilor privind managementul deseurilor in 2015

adidas_ocean_shoes_news_featured

Sursa: Eco Business

În acest an, politicile au jucat un rol foarte important în gestionarea deșeurilor. De la risipa alimentara la deșeurile din plastic, noile reglementări indică în mod clar „mult discutata” direcție: tranziția spre o economie circulară.

1. Risipa alimentara

În Franța, o lege privind risipa alimentara va intra in vigoare incepand cu aceasta luna in timp ce Consumer Goods Forum, o retea de 400 de retaileri globali de produse alimentare si bauturi, cu sediul la Paris, s-a angajat sa reduca alimentele aruncate la jumatate pana in 2025.

Totodata, in Singapore guvernul a pilotat un sistem de colectare a deseurilor alimentare pentru transformarea lor in compost. De asemenea, a investit intr-un nou proiect care vizeaza producerea de biogaz pentru energie electrica; pentru a realiza acest lucru, deseurile alimentare colectate vor fi amestecate cu namolurile provenite de la statia de epurare Ulu Pandan, situata in sudul tarii.

„Trendul” incepe sa prinda in cat mai multe orase din intreaga lume. New York City intentioneaza sa oblige in august restaurantele, hotelurile, producatorii de alimente si furnizorii sa recicleze deseurile alimentare.

Daca va fi adoptata, masura va contribui cu siguranta la indeplinirea obiectivelor orasului, de reducere a depozitarii deseurilor cu 90% pana in 2030. Cativa pasi au fost facuti: au fost interzise ambalajele din polistiren, au fost demarate proiecte pilot de colectare a deseurilor in sistem dual, a fost lansata o noua strategie de reciclare; cu siguranta in viitorul apropiat vom vedea si alte masuri care sa sustina acest target.

Din pacate, mai apar uneori si piedici in calea initiativele de reducere si reciclare a deseurilor. Culmea este atunci cand piedicile vin din partea  …. autoritatilor! care ar trebui sa fie primele care sa sustina si sa demareze astfel de actiuni.

In Melbourne, Australia, guvernul a decis sa inchida un restaurant local care urmarea sa reduca deseurile. Motivul: proprietarul acestuia a refuzat sa plateasca 12 500 $ autoritatilor, „taxa” impusa fiindca si-a plasat composterul in spatele restaurantului.

2. Deseurile de plastic

Mai multe inovații în rezolvarea problemei deșeurilor de plastic au apărut în acest an. Adidas a lansat Shoemaker un nou brand de pantofi realizat din deseurile de plastic colectate din oceane, în timp ce un student la Inginerie aerospațiala, olandezul Boyan Slat a inceput o campanie pentru a curăța oceanele lumii. The Ocean Cleanup este un sistem inovator, care utilizează bariere plutitoare pentru a colecta și recicla deșeurile de plastic din oceane. Sistemul dezvoltat de olandez urmeaza sa fie lansat in acest an in Marea Japoniei, care desparte Coreea de Sud de Japonia, dupa o prima etapa de testare ce va avea loc in Marea Nordului.

Între timp, unele orașe și regiuni au interzis utilizarea de pungi de plastic, cum ar fi Kathmandu în Nepal, Montreal în Canada, statul Uttar Pradesh din India, Malacca în Malaezia si numeroase orase din SUA. O coalitie de grupuri ce militeaza impotriva deșeurilor la nivel mondial a cerut interzicerea totală a pungilor de plastic în luna iulie, pentru a reduce poluarea din oceane și depozitele de deșeuri.

Miscarea a fost sustinuta si de un nou raport al Programului ONU pentru Mediu, care arata inca o data, ca prima solutie pentru rezolvarea problemei deseurilor de plastic este reducerea acestora; totodata, in cadrul studiului s-a demonstrat ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

3. Stimularea economiei circulare

Comisia Europeana a adoptat la inceputul lunii decembrie un nou pachet al economiei circulare, care impune tinte ambitioase tuturor statelor membre UE: sa recicleze 65% din deseurile municipale, 75% din deseurile de ambalaje si sa reduca depozitarea cu 10%; toate aceste tinte si multe alte masuri trebuie indeplinite pana in 2030.

Prin implementarea unor masuri inovatoare de reducere a deseurilor, design sustenabil sau reutilizare a materialelor, programul CE ar putea genera economii de 600 de miliarde EUR organizatiilor din UE si ar duce la scaderea emisiilor cu 2-4%.

În Australia, conceptul de economie circulară câștigă teren. Programul „Wealth to Waste”, un program de cercetare realizat prin colaborarea mai multor universitati australiene, a lansat un raport in luna iunie; acest raport prezinta australienilor noi solutii de refolosire a resurselor existente.

4. Singapore intensifica eforturile

În Singapore, guvernul se foloseste de un audit de deseuri pentru a accelera practicile durabile de gestionare a deseurilor. Un nou mandat intrat in vigoare in acest an solicita organizatiilor sa-si raporteze deseurile si activitatile de reciclare. Aproximativ 250 de mall-uri si hoteluri trebuie sa furnizeze date cu privire la deseurile generate, inclusiv date privind cantitatile depozitate si cele trimise catre reutilizare si reciclare.

Carcotasii vor spune ca la noi exista obligatia legala de raportare a deseurilor generate de organizatii de cativa ani … suntem curiosi cate mall-uri si hoteluri romanesti au auzit de ea, nu mai vorbim de indeplinirea ei …

Agentia Nationala de Mediu din Singapore a anuntat in noiembrie ca va extinde programul de audit si in 300 de gospodarii pentru a identifica si stabili noi politici de reducere a acestui fenomen.

5. Deseurile canadienilor aruncate in Filipine

Dupa mai multi ani de „conflict” intre Canada si Filipine cu privire la o cantitate semnificativa de deseuri menajere de contrabanda canadiene blocate intr-un port din Filipine, guvernul din urma a acceptat sa proceseze deseurile in depozitele sale. Grupurile de mediu au vazut aceasta masura ca o incalcare a dreptului international – în special a Convenției de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. Dar guvernele din Filipine și Canada au ignorat legea.

Cu toate acestea, incidentul a avut si un impact pozitiv: a determinat revizuirea legislatiei canadiene privind transportul deseurilor, „oferind” guvernului canadian mai multa putere pentru pedepsirea companiilor iresponsabile.

Mai multe povesti importante din 2015 gasiti aici.

Puteti citi si:

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Posted in ambalaje, autoritati, compost, deseuri, deseuri alimentare, deseuri municipale, economie circulara, management deseuri, politici publice, Uncategorized | Leave a comment

Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

image_xlarge

Sursa: Agentia Europeana de Mediu

În fiecare an, europenii generează mai mult de două miliarde de tone de deșeuri, care nu cauzează numai probleme de mediu, ci reprezintă, de asemenea o uriasa pierdere economică.

Prevenirea deșeurilor se află în centrul politicilor Uniunii Europene privind deșeurile și statele membre au o obligație legală de a adopta și implementa programe de prevenire a producerii deșeurilor. Un nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) analizeaza 36 de programe naționale și regionale de prevenire a deșeurilor, adoptate până la sfârșitul anului 2014.

Deși sumele totale de deșeuri generate în Europa au scăzut între 2004 și 2012, cu mai mult de 1% în termeni absoluți și mai mult de 3% pe persoană, 2,5 miliarde de tone de deșeuri – aproape 5 tone pe persoană -au fost aruncate în Uniunea Europeană în 2012.

Reducerea acestor deșeuri ar aduce numeroase beneficii atat de mediu cat si economice si sociale (stim ca v-ati plictisit de „lozinci” ca reducerea poluarii apelor si solului, scaderea emisiilor de gaze cu efect de sera si recuperarea de materiale valoroase, dar practica ne arata ca reducerea deseurilor reprezinta o solutie clara pentru imbunatatirea acestor aspecte).

Piramida deseurilor_ro

Sursa: Prevenireambalaje.ro

Sa nu uitam ca principiul general din spatele politicilor UE si cele naționale privind deșeurile este „ierarhia deșeurilor”. Prevenirea deșeurilor are cea mai mare prioritate în ierarhie, urmată de (pregătirea pentru) reutilizare, reciclare, alte operațiuni de valorificare și eliminare ca opțiunea cea mai puțin dezirabilă.

În acest scop, Directiva-cadru a UE privind deșeurile a stabilit obligația statelor membre de a adopta programe de prevenire a generării deșeurilor până la sfârșitul anului 2013. Recenziile EEA prezinta anual progresul privind punerea in aplicare a programelor si finalizarea acestora.

Al 7-lea Program de acțiune pentru mediu, programul care va ghida politica UE de mediu pana in 2020 solicită, de asemenea, o reducere a deșeurilor generate.

Raportul EEA numit “„Prevenirea deșeurilor în Europa – statusul in 2014” ” este al doilea în această serie de recenzii anuale ale programelor de prevenire a deșeurilor din Europa. Acesta prezinta 36 de programe din cele 28 de state membre UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Raportul include, de asemenea exemple de bune practici din fiecare țară și regiune.

Majoritatea programelor analizate in raport acopera gospodariile si, cu exceptia serviciilor publice, doar cateva acopera agricultura, mineritul si sectorul materiilor prime; acestea vizeaza in principal risipa alimentara, deseurile municipale, echipamentele electrice si electronice, deseurile de ambalaje si deseurile periculoase.

Analiza scoate în evidență o gamă largă de măsuri: 39% dintre acestea pun accent pe faza de proiectare, producție și distribuție; 40% sunt legate de faza de consum și de utilizare și 21% se concentreaza pe cadrul general al generării de deșeuri. Dintre instrumentele incluse în programe 63% se referă informare și sensibilizare; instrumentele economice și de reglementare reprezintă 16% și 14%, respectiv; 7% dintre politici pun accent pe acorduri voluntare.

Romania, unde-i programul de prevenire?

Printre cele 36 de programe nationale de prevenire a deseurilor implementate in Europa pana la data de 1 decembrie 2015 nu se regaseste si un program al Romaniei.

Singurele informatii din raport referitoare la un program de prevenire a deseurilor in tara noastra sunt urmatoarele „România a început un proiect de dezvoltare a unui program de prevenire a deșeurilor în 2014; proiectul este în derulare”.

In ce stadiu se afla respectivul proiect nu stim, ce stim cu siguranta, este ca Romania nu a inceput pana in prezent un program de prevenire si reducere a deseurilor; acest fapt nu ne mira deloc, avand in vedere situatia generala a gestionarii deseurilor in tara noastra…

Pentru a consolida cadrul general de politici privind deseurile si eficientizarea utilizarii resurselor, Comisia Europeană a adoptat pachetul de economie circulara la 2 decembrie 2015. Pachetul prevede o serie de măsuri cu privire la designul produsului, productia si consumul care sa contribuie la prevenirea deseurilor. In plus, impune obligatii specifice statelor membre UE de reducere a risipei alimentare si monitorizare a programelor de prevenire a deseurilor.

Puteti consulta raportul EEA aici.

Articole similare:

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Posted in Uncategorized | Comments Off on Prevenirea deseurilor: care e situatia in Europa

Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

ocean-plastic-for-clothing

Sursa: CBC News

Un nou raport al Organizației Națiunilor Unite arata ca plasticul etichetat ca fiind biodegradabil se dezintegreaza rar in oceane, deoarece necesita anumite procese industriale si expunere prelungita la temperaturi ridicate pentru a se descompune.

Deșeurile din plastic reprezinta o problema serioasă pentru oceanele lumii; 20 de milioane de tone de plastic ajung aici anual, potrivit celor mai recente estimari ale Programului de Mediu al Organizatiei Natiunilor Unite (UNEP).

Materialele plastice biodegradabile au fost create pentru a contribui la reducerea deșeurilor. Cu toate acestea, raportul publicat luna trecuta, arata ca unii polimeri trebuie să fie expusi o perioada indelungata la temperaturi de peste 50 °C pentru a se dezintegra.

Aceste condiții sunt greu de gasit in natura, spune Peter Kershaw, unul dintre autorii studiului.

Când ajung în ocean, ratele de degradare sunt chiar mai mici, deoarece razele UV patrund mai greu aici” , a spus Kershaw.

E frig, e mai puțin oxigen. Deci, după ce ajunge în mare, ramane acolo o perioada lunga de timp…În esență oceanul este folosit ca un coș de gunoi”. Kershaw spune ca ar putea dura doi sau trei ani pentru unele materiale plastice biodegradabile să se dezintegreze.

„Uita” de reciclare

Dacă reciclezi plastic nu vrei să ai nimic de-a face cu materiale plastice biodegradabile”, spune Kershaw. „Dacă se amestecă plasticul standard cu cel biodegradabil se pot compromite proprietățile plasticului original.”

Chiar și atunci când plasticul biodegradabil se dezintegreaza, fragmentele pot reprezenta o amenințare pentru ocean.„Fiecare dintre aceste fragmente, se comportă atunci exact la fel ca o piesă standard de polietilenă”, adaugă Kershaw.

Obiectele pot dezintegra, dar raman o multime de microplastice iar acestea au propriile probleme legate de impactul asupra mediului.
Ingestia microplasticelor obtinute fie in procesul de fabricare fie in urma descompunerii plasticului, a fost des raportata in organisme marine, inclusiv păsări, pește, midii, viermi și zooplancton.

Unele dovezi sugerează de asemenea, că etichetarea produselor ca „biodegradabile” creste tendinta oamenilor de a arunca deseurile pe jos, crezand ca de fapt, nu genereaza deseuri.

Un alt studiu realizat de UNEP și partenerii sai in 2014 estimează că aproximativ 280 de milioane de tone de plastic sunt produse la nivel global in fiecare an si doar un procent foarte mic este reciclat. În schimb, cantitati semnificative de plastic ajung în oceanele lumii, provocand daune de miliarde de dolari ecosistemelor marine.

Cum putem contribui noi la reducerea acestei probleme? Este simplu … Trebuie sa incercam sa consumam cat mai putin plastic (putem incepe foarte usor, cu reducerea pungilor de unica folosinta pe care le cumparam de la supermarketuri) si sa incercam sa reciclam cat mai mult.

Gasiti raportul integral aici.

Puteti citi si:

Pungile din plastic biodegradabil, o minciună?

„Sticla” de apa comestibila – o solutie pentru reducerea deseurilor de plastic

Hawaii – primul stat american care a interzis pungile de plastic in magazinele alimentare

Deseurile de hartie transformate in bioplastic de o companie britanica

O noua Directiva UE: Fiecare persoana va putea folosi doar 40 de pungi de plastic pe an

Un roman a inventat ambalajul alimentar biodegradabil care ne protejeaza de microbi

Un cercetator spaniol transforma crusta insectelor in bioplastic

Cercetatorii italieni transforma deseurile alimentare in bioplastic

AgriDust – proiectul care transformă deșeurile alimentare în ambalaje și ghivece

Posted in ambalaje, ambalaje biodegradabile, international, Uncategorized | Comments Off on Raport ONU: Plasticul biodegradabil nu se descompune in oceane

Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

4677188339_f10a863742_z

Sursa: Euractiv

În decembrie anul trecut, Comisia Europeana propunea ca obiectivele de reciclare si reducere a deseurilor pentru 2030 sa fie revizuite pentru a deveni mai eficiente si mai putin împovărătoare pentru mediul de afaceri.

Pachetul initial prevedea interzicerea depozitarii deseurilor și o reducere de 30% a deșeurilor alimentare până în 2025.

Ulterior pachetul de economie circulara era retras oficial la inceputul lunii martie, cu promisiunea ca pana la sfarsitul anului 2015, Comisia „se angajeaza să utilizeze noile sale metode de lucru orizontale pentru a prezenta,  un nou pachet care să acopere întregul ciclu economic, nu doar obiectivele de reducere a deșeurilor, bazându-se pe expertiza tuturor serviciilor sale.”

Membrii Comisiei s-au tinut de cuvant si au adoptat miercuri 2 decembrie „un pachet ambițios de măsuri privind economia circulară pentru a stimula tranziția Europei către o economie circulară care va dinamiza competitivitatea globală, va favoriza creșterea economică sustenabilă și va crea noi locuri de muncă”, potrivit reprezentantilor acesteia.

Printre acțiunile principale care au fost adoptate miercuri sau care urmează să fie întreprinse pe durata mandatului actualei Comisii se numără:

• o finanțare de peste 650 de milioane euro din cadrul programului Orizont 2020 și 5,5 miliarde EUR din fondurile structurale;

acțiuni de reducere a deșeurilor alimentare, inclusiv o metodologie comună de măsurare, îmbunătățirea marcării datei și instrumente care să permită îndeplinirea obiectivului de dezvoltare durabilă referitor la reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare până în 2030;

elaborarea unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare în vederea creșterii încrederii operatorilor în piața unică;

• măsuri în cadrul planului de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2015-2017, în scopul de a promova posibilitatea de reparare, durabilitatea și potențialul de reciclare ale produselor, în plus față de eficiența energetică;

revizuirea Regulamentului privind îngrășămintele, în scopul de a facilita recunoașterea pe piața unică a îngrășămintelor organice și a celor pe bază de deșeuri și de a sprijini rolul bionutrienților;

o strategie privind materiale plastice în economia circulară, care abordează aspecte precum potențialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase în materialele plastice, precum și ținta de reducere semnificativă a deșeurilor marine, astfel cum a fost stabilită în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă;

• o serie de acțiuni privind reutilizarea apei, inclusiv o propunere legislativă referitoare la cerințele minime în materie de reutilizare a apelor reziduale.

Propunerea revizuita acorda o importanta deosebita deseurilor, propunand măsuri concrete care sa reduca discrepantele dintre statele membre:

– un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deșeurilor municipale în proporție de 65 % până în 2030;

– un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje în proporție de 75 % până în 2030;

-un obiectiv obligatoriu de reducere a depozitelor de deșeuri până la maximum 10 % din toate deșeurile, până în 2030;

o interzicere a depozitării deșeurilor colectate separat;

-promovarea unor instrumente economice de descurajare a depozitării în gropile de gunoi;

-definiții simplificate și îmbunătățite, precum și metode de calculare a ratelor de reciclare, armonizate la nivelul UE;

– măsuri concrete de promovare a reutilizării și de stimulare a simbiozei industriale – transformarea unui subprodus al unei industrii în materia primă a unei alte industrii;

– stimulente economice care sa determine producătorii să introducă pe piață produse mai ecologice și să sprijine schemele de recuperare și de reciclare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule).

Comisia face apel la Parlamentul European și la Consiliu să valorifice această activitate pregătitoare importantă și să acorde prioritate adoptării și punerii în aplicare a noilor propuneri legislative. Pachetul a fost prezentat  în sesiunea plenară a Parlamentului European din data de 2 decembrie, de către prim-vicepreședintele Timmermans și vicepreședintele Katainen.

Mai multe informatii despre noile masuri gasiti aici.

Puteti citi si:

Propunerile ambitioase de reciclare retrase oficial de Comisia Europeana

Marea Britanie se opune „pachetului” de economie circulara propus de UE

Raport: Reutilizarea si reciclarea deseurilor ar putea crea 200.000 de locuri de munca doar in Marea Britanie

Reutilizarea, reducerea risipei şi a deşeurilor: Către o economie circulară, socială, durabilă!

Posted in Uncategorized | Comments Off on Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Un om inteligent gestionează deșeul, unul înțelept evită producerea lui

trashed1

Sursa foto: Trashed film

Este concluzia unei dezbateri pe tema managementului deșeurilor, stimulată de vizionarea unui documentar impresionant despre drumul gunoiului în societate și în natură.

Peste 35 de persoane au participat joi, 19 noiembrie 2015 in Complexul studentesc Regie, la vizionarea filmului documentar Trashed și la dezbaterea ulterioară, cu privire la managementul deșeurilor.

Participanții, cei mai multi studenți interesati de problemă din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti, au aflat de la Jeremy Irons, producătorul documentarului cum ne afectează, direct sau indirect, depozitarea gunoaielor, incinerarea lor sau degradarea lor în mări și oceane.

Apoi, au discutat cu specialiști în domeniu despre cum putem reduce sau recicla deșeurile la nivel individual.

Cu toții, ne-am întrebat de ce ne este greu sa colectăm selectiv deșeurile de ambalaje; ce alegeri ar trebui să facem în calitate de consumatori pentru a le reduce; ce soluții inovatoare există pentru reciclarea unor deșeuri precum uleiul alimentar uzat, resturile alimentare, anvelopele sau piesele auto scoase din uz; dacă ceea ce facem la nivel individual contează sau ar trebui să ne concentram eforturile pentru a determina companiile sau autoritățile să acționeze etc.

Răspunsurile, dar și o parte dintre întrebări au venit de la:

– Raul Pop, Manager Ecoteca
– Mădălina Smochină, Șef Departament Vânzări Grădinariu 
– Marian Scafaru, inițiatorul proiectului Uleiosul
– Irina Breniuc, inițiatoarea proiectului Pimp the Garbage
– Laurențiu Cernat, inițiatorul proiectului Grădini Urbane Comunitare                                      – Bogdan Alto, inițiatorul ONG Hub

Concluzia?

Este nevoie de perseverență pentru a schimba întâi cât de mult putem propiul mod de a consuma, ca apoi să încercăm să-i infuențăm și pe alții. Și nu trebuie să uităm că cel mai eficient mod de a gestiona deșeul este de a evita producerea lui.

Sau, cum bine se spune în documentar Jeremy Irons, citandu-l pe Albert Einstein: „Un om inteligent rezolvă o problemă, unul înțelept o evită” (A clever person solves a problem. A wise person avoids it).

Haideți să evităm, pe cât posibil, să mai generăm deșeuri!

Pentru deseurile deja generate sa nu uitam ca avem solutii „la indemana”: reutilizare si reciclare! Nu trebuie sa incepem o revolutie! Lucrurile mici ca refuzul de a cumpara produsele in pungi de plastic, filtrarea apei de la robinet sau reciclarea ambalajelor, realizate in mod sistematic reprezinta o prima solutie. Nu necesita eforturi foarte mari si in scurt timp devin un reflex!

Mai multe solutii gasiti aici sau in documentarul Trashed care poate fi vizionat aici.


Vizionarea și dezbaterea au fost organizate în cadrul proiectului Auto Eco Inovarea, conceput de Ecoteca și Asociația pentru Consum Sustenabil, împreună cu Asociația Studenților Chimiști – Poli, Facultatea de Chimie (Universitatea Politehnică Bucuresti) și Facultatea de Hidrotehnică (Universitatea Tehnica de Construcții Bucuresti).

Auto Eco Inovarea este un proiect finanţat prin programul „MobilizămExcelența,” creat de Porsche România și dezvoltat împreună cu Fundația Comunitară București.

Mai multe informatii despre proiectul Auto Eco Inovarea gasiti aici.

Puteti citi si:

Reciclare in facultati (colectarea separata si valorificarea inovatoare a deseurilor)

10 pasi care iti garanteaza succesul unei campanii sustenabile de reciclare in scoli

Campaniile de reciclare din scoli – intre schimbare si poleiala

Interviu cu eleva “manager”: Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Interviu cu eleva “manager” (partea 2): Cum a reusit Raluca sa implementeze un proiect de colectare selectiva la doar 13 ani

Posted in Uncategorized | Comments Off on Un om inteligent gestionează deșeul, unul înțelept evită producerea lui

Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje

wp

Sursa: regimuldeseurilor.ro

La inceputul lunii iulie va anuntam ca Guvernul a aprobat un proiect de lege privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, act normativ care va transpune in legislatia nationala Directiva europeana revizuita din acest domeniu, respectiv Directiva 2013/2/UE.

Este vorba de Legea nr. 249/2015 care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 809 din 30 octombrie 2015 și a intrat în vigoare ieri; noua lege abrogă prevederile HG 621/2005.

Legea are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenit din ambalaje. În prezent, legislația națională a rămas în urma în ceea ce privește adaptarea la reglementările europene din domeniu. România a depășit termenul de transpunere în legislația națională a Directivei 2013/2/UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Prevederile noii legi privind ambalajele și deșeurile de ambalaje vizeazătoate ambalajele introduse pe piață, indiferent de materialul din care au fost realizate și de modul lor de utilizare în activitățile economice, comerciale, în gospodăriile populației sau în orice alte activități, precum și toate deșeurile de ambalaje, indiferent de modul de generare” și vor trebui respectate de persoanele fizice, cele juridice, precum și de instituțiile publice.

Actul normativ proaspăt intrat în vigoare stabilește măsurile destinate refolosirii sau a reciclării ambalajelor, normează cerințele necesare introducerii pe piață a ambalajelor, introduce cerințe de standardizare care trebuie respectate și obligațiile care trebuie îndeplinite de către operatorii economici care produc ambalaje, le gestionează și le comercializează.

Această lege reformulează politica națională privind implementarea Directivei 94/62/CE și aduce clarificări în anumite aspecte.

Cel mai important subiect este legat de obiectivele anuale de valorificare sau incinerare respectiv reciclare, așa cum sunt prezentate în art. 14, precum și modalitățile în care aceste obiective sunt împărțite spre îndeplinire către operatorii economici care introduc sub o formă sau alta ambalajele în piața națională. Indeplinirea obiectivelor se poate face in continuare, în mod individual sau prin transfer de responsabilitate, către operatori economici autorizați.

Legea 249/2015 la art. 14. – (1) prevede că: obiectivele anuale privind valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie şi, respectiv, reciclarea deşeurilor de ambalaje, care trebuie atinse la nivel naţional, sunt următoarele:

a) valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje;

b) reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje.

(2) Valorile obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. b) sunt următoarele:
a) 60% din greutate pentru sticlă;
b) 60% din greutate pentru hârtie/carton;
c) 50% din greutate pentru metal;
d) 15% din greutate pentru lemn;
e) 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

In plus, operatorii economici care comercializează către consumatorii/utilizatorii finali produse în structuri de vânzare cu suprafaţă medie şi mare, prevăzute la art. 4 lit. m) şi n) din OG nr. 99/2000, au obligaţia să asigure pentru aceştia posibilitatea de a se debarasa de ambalajele produselor cumpărate, fără a le solicita plată. (Art. 16. (7)).

Se interzice condiţionarea, sub orice formă, a drepturilor legale ale consumatorilor referitoare la produsul cumpărat de păstrare a ambalajului.

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie se face prin:
a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deşeurilor reciclabile din deşeurile municipale, de către operatorii prevăzuţi în Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, republicată;
b) sistemele de colectare distinctă a deşeurilor de ambalaje înfiinţate de operatorii economici care deţin autorizaţie de mediu pentru desfăşurarea acestei activităţi.

Autorităţile executive ale unităţilor administrativ- teritoriale au obligaţia să încheie contracte/parteneriate sau alte forme de colaborare, în condiţiile legii, cu toţi operatorii economici interesaţi prevăzuţi la alin. (2) lit. b) pentru a asigura valorificarea deşeurilor de ambalaje colectate de la populaţie, astfel încât contribuţia acestora să fie direct proporţională cu cantitatea de ambalaje primare preluată de la operatorii economici prevăzuţi la alin. (1).

Legea 249/2015 reglementează de asemenea regimul ambalajelor reuilizabile. Sunt multe prevederi și în acest domeniu. Unul este important de cunoscut: „Art. 11. – Operatorii economici care produc produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligaţi să marcheze sau să înscrie pe ambalaj ori pe etichetă sintagma “ambalaj reutilizabil“.

Inițiatorii noii legi, care a dus la abrogarea HG nr. 621/2005, au menționat în expunerea de motive depusă la momentul înscrierii proiectului de act normativ la Senat, în vara acestui an, că, în prezent, există un dezechilibru între gradul de colectare a deșeurilor de ambalaje menajere și cel corespunzător deșeurilor de ambalaje. „Dacă în cel de-al doilea caz se obțin procente de reciclare de peste 80%, în cazul deșeurilor de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale acest procent este sub 15%”, au explicat acestia.

25.000 de lei, cea mai mare amendă prevăzută de noua legislație

Nerespectarea dispozițiilor legii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje va fi sancționată cu amenzi care pornesc de la 400 de lei și pot ajunge la 25.000 de lei.

Mai exact, persoanele fizice vor fi amendate cu o sumă între 400 și 800 de lei dacă nu vor depune deșeurile de ambalaje ale produselor cumpărate în spațiile special destinate acestora din cadrul spațiilor comerciale, în timp ce operatorii economici vor fi sancționați cu o amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei dacă nu vor asigura clienților, fără niciun cost, posibilitatea de a se debarasa de ambalaje.

Cu o amendă de la 2.000 de lei la 4.000 de lei vor fi sancționați operatorii economici care nu marchează sau înscriu pe ambalaj faptul că acesta poate fi reutilizat. În plus, aceștia trebuie să asigure preluarea ambalajelor reutilizabile încă șase luni de la data încetării utilizării lor.

O amendă între 10.000 de lei și 20.000 de lei va fi plătită în cazul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu va primi, anual, informații cu privire la gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje de la operatorii economici.

Nerespectarea prevederii care impune colectarea selectivă de la populație prin sisteme de colectare selectivă, pe tipuri de materiale, de către operatorii de salubritate publică, precum și cele înființate de operatori economici care au o autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități va fi sancționată tot cu o amendă între 15.000 și 25.000 de lei. De asemenea, aceeași sancțiune se aplică și în cazul amestecării ambalajelorcolectate selectiv.

Mai multe informatii despre sanctiuni gasiti aici.

Ca orice lege din domeniul gestionarii ambalajelor si legea 249/2015 are „obiective” mari …asteptam sa vedem cum va fi aplicata si daca vor exista schimbari reale in gestionarea ambalajelor generate de operatorii economici si mai ales, in cazul celor generate de populatie.

Gasiti textul integral al legii aici.

Sursele articolului: regimuldeseurilor.ro,  avocatnet.ro

Puteti citi si:

Guvernul a aprobat noi reglementari privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor provenite din ambalaje

Consultari publice pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Amenzi deseuri; obligatii si interdictii legate de deseuri

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Draftul proiectului de lege pentru Biomasă și Biogaz este finalizat

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Posted in ambalaje, amenzi, autoritati, legislatie, management deseuri, Uncategorized | Comments Off on Legea 249/2015 – O nouă lege în domeniul ambalajelor și deșeurilor de ambalaje