UrbanWINS lanseaza agorele online, un spatiu virtual pentru dezbateri dedicate managementului deseurilor

 

  • Participantii pot sa impartaseasca cunostinte, sa dezbata si sa creeze impreuna solutii pentru orasele lor
  • Cetatenii, autoritatile publice, actorii implicati in gestionarea deseurilor si reprezentantii mediului academic sunt invitati sa se alature acestei comunitati virtuale participative

UrbanWINS, proiect finantat de Uniunea Europeana menit sa dezvolte si sa testeze metode de elaborare si implementare a unor planuri strategice eco-inovatoare de prevenire a deseurilor, a lansat agorele UrbanWINS, o comunitate virtuala participativa, pentru impartasirea de cunostinte si discutii pe tema deseurilor, a resurselor si a inovatiei. Agorele UrbanWINS faciliteaza implicarea in proiect a cetatenilor si a altor parti interesate, incurajand in acelasi timp generarea de idei de catre participanti, crearea de solutii si tranzitia catre modele de consum si productie mai sustenabile. Agorele Urban Wins se pot accesa pe site-ul proiectului: https://www.urbanwins.eu/online-agora/

Pe langa cetateni, la discutiile din cadrul agorelor UrbanWINS vor participa autoritati publice, organizatii non-guvernamentale, furnizori de solutii de gestionare a deseurilor, institute de cercetare si centre educationale. Platforma online va facilita schimbul de idei la nivel international si va fi conectata cu workshop-urile cu participare fizica din proiect, precum si cu actiunile locale din cele opt orase-pilot din Europa – Cremona, Torino, Albano Laziale si Pomezia – orase din Zona Metropolitana a Romei (Italia), Bucuresti (Romania), Leiria (Portugalia), Manresa si Sabadell (Spania).

Recomandarile si solutiile care vor fi dezvoltate alaturi de cetateni vor putea fi replicate si in alte orase. Unul dintre rezultatele finale ale proiectului va fi un set de instrumente care sa stea la baza unui proces decizional participativ, bazat pe cercetari stiintifice si a elaborarii unui plan de prevenire si gestionare a deseurilor; acest set va putea fi utilizat de orice autoritate publica din Europa si bineinteles, din Romania.

Site-ul UrbanWINS – www.urbanwins.eu – care gazduieste agorele, functioneaza deja de trei luni si furnizeaza informatii complete despre obiectivele si abordarea proiectului. Fiecare dintre orasele pilot are propria pagina care cuprinde informatii detaliate despre strategiile proprii de gestionare și prevenire a deșeurilor. In cadrul proiectului s-a dezvoltat și un instrument de informare (“Sector Watch”) pentru cei responsabili cu achizitiile publice in domeniul deseurilor, care monitorizeaza și prezinta ultimele noutati pe acest subiect și poate fi accesat la  http://www.urbanwins.eu/resources/.

Despre proiect

UrbanWINS este un proiect care se deruleaza pe parcursul a trei ani, lansat in iunie 2016 si finantat prin Programul de Cercetare si Inovare Orizont 2020. Acesta analizeaza modul in care orasele consuma resurse si produse si elimina deseurile rezultate, pentru a dezvolta si testa solutii si planuri eco-inovatoare care sa imbunatateasca gestionarea si prevenirea deseurilor. Abordarea participativa este o valoare adaugata a proiectului UrbanWINS, intrucat permite luarea in considerare a tuturor actorilor relevanti pentru producerea si gestionarea deseurilor la nivel urban.

Proiectuleste coordonat de Municipalitatea Cremona din Italia, în parteneriat cu 26 de participanţi internaţionali.

În România, partenerii sunt: Asociaţia ECOTECA, Primăria Municipiului Bucureşti, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON.

Contact coordonator proiect UrbanWINS: Mara Pesaro, Comune di Cremona (Italia), info@urbanwins.eu

Agorele UrbanWINS:    https://www.urbanwins.eu/online-agora/

Apasati aici pentru a urmari prezentarea video a proiectului.

………………………………………………………………………………………………………………………………….

Flag_of_Europe.svg (1)Acest proiect a primit finantare din partea Uniunii Europene prin programul de cercetare si inovare Horizon 2020, prin contractul nr. 690047. Responsabilitatea exclusiva pentru continutul  acestui articol ii revine autorului. Continutul articolului nu reflecta in mod necesar opinia Comisiei Europene.

In plus, Comisia Europeana nu este responsabila pentru o eventuala utilizare a informatiilor continute in acest material.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Taxa la groapa se modifica. Proiectul de ordonanta de urgenta, in dezbatere publica

In urma cu 2 sapamani va prezentam care este „situatia” taxei de depozitare in Europa si eram oarecum sceptici cu privire la mentinerea acestei taxe in Romania.

Cum era de asteptat, taxarea la groapa nu a fost primita cu bratele deschise. Am vazut multe presiuni, firme de salubrizare care refuza sa plateasca taxa, masini impiedicate sa depoziteze deseurile la o groapa de gunoi din jurul Bucurestiului, dezbateri pentru amanarea taxei, contestatii din partea Asociaţiei Române pentru Managementul Deşeurilor, care reuneşte operatori economici din salubrizare, reciclare şi depozitare a deşeurilor etc.

N-a trecut prea mult timp si Ministrul Mediului, Daniel Constantin a anuntat ca taxa nu va fi incasata pentru fiecare tona de deseuri depozitata, cum era prevazut initial, ci se va aplica pentru diferența dintre cantitatea de deșeuri care trebuie reciclată potrivit țintelor asumate și cea efectiv reciclată.

Vom avea o țintă de valorificare de 20 sau 30%. Dacă (operatorii) ating doar 10% în primul an, vor plăti 80 de lei la diferența de 20% pe care nu au reciclat-o, deci o valoare mult mai mică, ce nu îngreunează nici cetățenii și care ne ajută pe noi, Ministerul Mediului, să ajungem mult mai repede la țintele pe care ni le-am asumat la nivel european”, declara saptamana trecuta Daniel Constantin.

Noul proiect de lege care va modifica forma actuala a OUG 196/2015 privind Fondul pentru Mediu (lege care a reiterat taxa de depozitare in iunie 2016) a fost lansat in dezbatere publica joia trecuta. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii, în termen de 10 de zile de la data publicării pe site, la Ministerul Mediului – Administratia Fondului pentru Mediu. Mai multe detalii aici.

Ce modificari propune proiectul de lege

Noul proiect de OUG prevede ca taxa de depozitare sa ramana la aceasi valoare de 80 lei/t in 2017 (~18 euro/t), urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018, insa schimba substantial regulile de aplicare a acesteia.

• Taxa de 80 lei/tona va fi platita de operatorii economici care asigură serviciul de salubrizare al localităţilor şi de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, care realizează în regim propriu salubrizarea localităţilor, care încredinţează deşeuri municipale nepericuloase şi deşeuri inerte în vederea eliminării finale prin depozitare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 2, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri corespunzătoare obiectivelor minime privind deşeurile prevăzute în anexa nr. 2.1 (propusa in noul proiect de lege) şi cantităţile de deşeuri efectiv reciclate;”

Anexa nr. 2.1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 introdusa in noul proiect de OUG

• Categoriile de operatori economici și unitățile administrativ teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) (operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile, în limitele prevăzute în anexa nr. 2) şi z) (proprietarii sau, după caz, administratorii de depozite pentru deşeurile nepericuloase şi deşeurile inerte încredinţate de alţi operatori economici decât cei prevăzuţi la art. 9 alin (1) lit. c) în vederea eliminării finale prin depozitare) sunt obligate să declare trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea, cantităţile de deşeuri nepericuloase şi deşeuri inerte colectate, cantităţile de deşeuri nepericuloase şi deşeuri inerte valorificate.

Sa nu uitam ca primariile sunt obligate de ani buni sa plateasca o contribuţie de 100 lei/tonă, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantitatea efectiv depozitată şi cantitatea reprezentând 85% din cea depozitată în anul anterior; (obligatie care se regaseste la art. 9, alin 1, lit p) in aceeasi OUG 196/2005 care urmeaza sa fie modificata prin prezentul proiect de lege).

Cunoasteti vreo primarie care a platit taxa de 100 lei pe tona, pentru neindeplinirea tintei de reducere cu 15%? Daca stiti, spuneti-ne si noua!

Asteptam cu interes sa vedem cum va responsabiliza noua masura toti operatorii economici si primariile care „uita” an de an sa pastreze evidenta gestiunii deseurilor si sa transmita rapoartele de evidenta la autoritatile de mediu…

• Bineinteles taxa de 80 lei/tona prevazuta pentru operatorii economici care asigură serviciul de salubrizare se plăteşte numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor minime privind deşeurile, prevăzute în anexa nr. 2.1.

• La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), b), e), f) şi s) se declară şi se plătesc lunar de către persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activităţile respective, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea.

• La articolul 11, alineatul (2^1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „ (2^1) Sumele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c), q) şi z) se declară şi se plătesc trimestrial de către persoanele juridice care desfăşoară respectivele activităţi, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului în care s-a desfăşurat activitatea.

Asteptam ca de aceasta data legea sa fie pusa in aplicare si sa nu le mai permita marilor salubristi sa „doarma” ca pana acum. Infringementul ne „paste” de prea mult timp … nu mai poate fi amanata la nesfarsit implementarea sistemului de colectare separata la nivelul populatiei ….

Pana vom vedea ce efecte va produce noul proiect de lege, daca va fi aprobat in aceasta forma, sa urmarim cum este prezentata situatia deseurilor din Romania in Nota de fundamentare a acestuia, sa ne reamintim astfel in ce punct ne aflam si cat ne urgente sunt transformarile …

Aplicarea nivelului în vigoare al taxei de depozitare (80 lei/t sau aproximativ 18 euro/t în 2017 și 120 Lei/t sau aproximativ 27 euro/t în 2018) a condus la dublarea costului mediu al depozitării de la 14 euro/t în prezent la 32 euro/t în 2017 și estimăm că în 2018 va atinge un nivel de la 41 euro/t; cu toate acestea, nivelul tarifului de depozitare ar continua să fie sub nivelul tarifului total perceput în țări din Europa Occidentală, însă va exercita un șoc financiar asupra utilizatorilor și va avea ca și consecință imediată aruncarea/depozitarea ilegală a deșeurilor în spații nepermise. Însă, pentru obținerea de rezultate, este necesară o creștere constantă a valorii taxei.

În România se generează anual aprox. 6 mil. tone de deșeuri, deci fiecare cetățean generează în medie 350 kg/an (aprox. 0,35 tone/an). În condițiile aplicării taxei la nivelul de 80 lei/tonă, fiecare cetățean ar plăti o taxă pentru depozitarea deșeurilor de aprox. 2,5 lei/lună/pers, pe lângă existenta taxă de salubrizare, care la nivelul țării este cuprinsă între 2 și 9 lei/lună/pers. Acest fapt ar conduce la dublarea, în unele cazuri, a cuantumului taxelor legate de gestionarea deșeurilor care trebuie plătite de cetățean.

Situația actuală a gestionării deșeurilor municipale din România se caracterizează prin:

– acoperire incompletă cu servicii de colectare a deșeurilor (în 2012 doar 80% din populație era deservită de serviciile de salubrizare), aproximativ 800.000t/an de deșeuri sunt estimate ca generate si necolectate, deci abandonate);

– sistemele existente de colectare sunt preponderent sisteme de tip puncte de colectare pentru materiale reciclabile (hârtie și carton, metale, materiale plastice, sticlă);

– rată de reciclare a deșeurilor in jur de 5%, în condițiile în care obiectivele de reciclare sunt de 50%;

dependență mare de eliminare prin depozitare a deșeurilor (peste 90% din deșeurile municipale colectate sunt în prezent eliminate final în depozitele de deșeuri, dintre care multe sunt neconforme);

– eliminarea finală a deșeurilor se face fără ca acestea să treacă printr-o operațiune de tratare, deoarece capacitatea de tratare este în prezent insuficientă iar deseurile pleaca neseparate de la gospodarii;

În conformitate cu Directiva nr. 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a îndeplini următoarele obiective:

să atingă, în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

– să atingă, în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;

– să atingă un obiectiv de 60% de valorificare a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;

– să atingă, anual, o cantitate colectată de 4Kg/locuitor de deşeuri electrice;

Potrivit raportărilor la EUROSTAT, rata de reciclare în România la nivelul anului 2013 a fost de 4,3, rata de compostare este de 13,4%, iar rata de depozitare de peste 85 %, în timp ce obiectivele de reciclare ale României sunt de 50 %.

Apreciem că, anual, cantităţile de deşeuri eliminate prin depozitare vor scădea cu 10% în anul 2017, cu 20% în anul 2018, cu 30% în anul 2019 iar în anul 2020 cu 40%. Astfel, în anul 2017 se vor reduce cantităţile de deşeuri depozitate cu 508.508 tone, în anul 2018 cu 1.017.017 tone, în anul 2019 cu 1.525.525 tone ,iar în anul 2020 cu 2.034.033 tone.
Din sumele astfel colectate, Administraţia Fondului va finanţa proiecte şi programe pentru protecţia mediului, inclusiv închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.”

Puteti citi si:

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

 

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

Sursa foto: Statie de sortare deseuri aflata in apropierea Bucurestiului

Taxa la groapa, anuntata cu surle si trambite inca de anul trecut, a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2017. Credeam ca nu mai apucam sa vedem “minunea” desi e ceruta de ani buni in majoritatea intalnirilor avute cu reprezentantii autoritatilor de mediu.

N-are rost sa mai discutam ca ea fost solicitata in mod expres de nenumarate ori de catre Uniunea Europeana si a fost promisa aproape in fiecare an de guvernanti.

Pe masura ce se apropia 1 ianuarie 2017, primul gand a fost ca se vor gasi “solutii” de amanare pe ultima suta de metri (cum s-a intamplat in 2013). Dar uite ca am trecut si peste luna decembrie si minunea s-a produs (sa speram c-o sa si dureze).

Bineinteles, nici nu a intrat bine in vigoare si deja au aparut contestatari, jurnalisti care sperie populatia ca va saraci din cauza taxei de depozitare, repezentanti ai autoritatilor locale care cauta tertipuri s-o amane, firme de salubrizare care au solicitat in fiecare an amanarea taxei de depozitare invocand costurile logistice prea mari (acelasi motiv fiind mentionat si atunci cand li se solicita sa depuna eforturi pentru cresterea gradului de colectare in randurile populatiei) si tot felul de “priceputi”…

Ce este cert pana acum:
1. Taxa recent intrata in vigoare si prevazuta initial in Legea 384 din 2013 si reiterata in OUG 39/2016 pentru modificarea OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu are valoarea de 80 de lei/tona de deseuri depozitata la gropile de gunoi (~18 euro/t), urmand să crească la 120 de lei/tona (~27 Euro/tona) în 2018. 

2. Taxa se aplica “deşeurilor inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare”; ea va fi incasata de la proprietarii sau administratorii de depozite de deseuri care vor colecta la randul lor taxa de la operatorii care aleg sa aduca deseurile la depozitele de gunoi si refuza sa le transporte la statii de transfer pentru a fi sortate si trimise catre fabrici de reciclare, unitati de procesare deseuri cu recuperare de energie etc.

3. Ea nu mai poate fi ignorata. De ani buni “pisica” este pasata dintr-o parte in alta intre autoritatile locale si firmele de salubrizare, toti se plang ca taxele sunt prea mari, costurile de implementare a sistemelor de colectare separata in randurile populatiei sunt prea mari si in fiecare an raportam acelasi grad rusinos de 3-5% reciclare. Desi ar fi trebuit sa incepem colectarea separata la “sursa” (la populatie) inca din anul 2011, dupa 6 ani ne ascundem in continuare dupa deget, dam din umeri si spunem ca nu avem fonduri pentru investitii in programele de colectare, asta in timp ce fabricile de reciclare romanesti importa deseuri din alte state pentru a-si mentine unitatile de productie.

Probabil in 2020 cand UE ne va intreba de ce nu am atins tinta de 50% grad de reciclare vom spune tot ca desfintarea ghenelor de gunoi si colectarea selectiva la populatie implica fonduri prea mari si nu are cine sa le suporte …

Aha…. si pe cei care inca mai afirma ca aplicarea taxei de depozitare nu are nici o legatura cu cresterea gradului de reciclare ii invitam sa citeasca analiza de mai jos …

Cat de mare e taxa de depozitare in Romania comparativ cu celelalte state membre UE?

Este foarte interesant cum tari ale caror cetateni si companii cu un comportament asemanator in ceea ce priveste consumul si gradul de dezvoltare, impun modalitati diferite de taxare atunci cand vine vorba de deseurile ce se depun la groapa. Faptul ca unele dintre ele detin instalatii de incinerare schimba in mod radical modul in care se depun deseurile la groapa; politicile populiste sunt si ele un factor important, iar gradul de constientizare in ceea ce priveste managementul deseurilor a tarilor nou intrate in UE, justifica diferitele cai de aplicare a taxei la depozitare.

Sa nu uitam insa ca, pe langa taxa de depozitare ce intra in vigoare acum, si care ar fi destinata exclusiv investitiiilor legate de protectia mediului, operatorii si administratorii depozitelor suporta si costurile de deschidere, administrare si inchidere a depozitului de deseuri asa numitele ‘taxe la poarta’, pe care le veti gasi mai jos evidentiate separat in cateva cazuri.

In Romania de exemplu, costul de administrare a depozitelor de gunoi, este de 10-15 euro/t.

Sa revenim asadar si sa urmarim atent felul in care este aplicata aceasta taxa, incercand sa ne imaginam “dificultatile” si controversele prin care au trecut sau trec autoritatile si populatia fiecarei tari. Pentru ca intotdeauna taxele dor si aplicarea lor, cel putin in domeniul mediului, tine de educatie si viziune pe termen lung.

Dintre toate statele membre UE doar Lituania si Romania au avut taxa ∅ pentru depunerea la groapa a deseurilor in 2016 (desi spre deosebire de Romania, Lituania aplica interdictia de depozitare a deseurilor biodegradabile din gradini si parcuri), dupa cum indica cewep.eu, iar datele complete privind taxele de depozitare existente in statele membre UE pot fi consultate aici .

Trecem in revista vecinii Romaniei, incepand cu Bulgaria, care aplica o taxa la depozitare de 18 Euro/tona pentru depunerea deseurilor la gropile conforme din punct de vedere al Directivei Europene, continuand cu Ungaria care percepe o taxa la depozitare neta medie de 25 Euro/tona, ajungand sa plateasca 35 Euro/t din cauza TVA-ului de 25% si al costului cu depozitarea, cu interdictii importante care se aplica din 2003 anvelopelor si deseurilor de cauciuc, si care ar trebui sa aplice deja, inca din 2015, interdictii privind depunerea la groapa a deseurilor netratate in prealabil.

Continuand sa rasfoim, descoperim ca Cehia aplica o taxa de 20 Euro/tona, cu taxe la poarta gropii de 32-48 Euro/tona, planificand ca din 2020 sa creasca taxa la 36 Euro/t, si avand un plan national de gestionare a deseurilor ambitios, pana in 2025, in timp ce Polonia taxeaza cu 26 Euro/t in medie deseul depus la groapa, insa estimarile privind cantitatile ce vor fi preluate de incineratoare demonstreaza ca decizia de a construi 6 incineratoare in urmatorii trei ani, va modifica in mod esential depunerea de deseuri la groapa.

Spania aplica taxe de depunere la groapa de aprox. 35 Euro/tona in timp ce Catalunia taxeaza cu 40 Euro/t deseul livrat la groapa. In apropiere, Portugalia isi taxeaza populatia doar cu 5 Euro/tona, iar taxele se modifica in fiecare an in functie de politicile populiste.

Simtind nevoia sa investighez aceasta valoare a taxei care este de departe cea mai mica aplicata in UE, am descoperit ca noul Plan Strategic pentru Deseuri Municipale elaborat in 2014 a definit prioritatile pentru colectarea deseurilor municipale, capitala Lisabona introducand schemele de colectare selectiva door-to-door cu un success neasteptat, lucru care a adus Lisabonei titlul de Capitala Verde Europeana, inaintea multor altor capitale aspirante; pentru imbunatatirea practicilor, municipalitatea Lisabonei a creat o baza de date cuprinzatoare, pe care cetatenii sunt invitati sa lanseze sugestii de imbunatatire dar si critici si reclamatii. In acest fel rata de colectare selectiva nationala a ajuns la 33% in 2016, ce-i drept inca destul de departe de tinta de 55% din 2020. Incinerarea cu recuperare de energie se aplica pe scara larga in Portugalia, numai 10% din cantitatea totala de deseuri este depusa la groapa si doar 18% din deseul municipal solid este reciclat sau reutilizat.

Olanda aplica o taxa medie de 40-50 Euro/t in timp ce Norvegia taxeaza in medie cu 80 Euro/t, iar Suedia taxeaza cu 55 Euro/t in medie, in conditiile in care incineratoarele consuma 50% din cantitatea totala de deseuri generate pentru a produce energie electrica si caldura. Autoritatile din Suedia recunosc insa ca nu recicleaza si nu reutilzeaza suficient si ca, daca ar face-o, ar consuma mai putina energie decat consuma incinerand si reconstruind de la zero.

La acest moment Romania se confrunta cu o situatie complexa: doar 80% din populatie este acoperita de servicii de colectare a deseurilor si aproximativ 800 000 tone/an de deseuri sunt abandonate ilegal, o rata de reciclare a materialelor de aproximativ 5% si o dependenta aproape totala de eliminare in depozite fara tratare in prealabil. Conform rezultatelor studiilor realizate, atunci cand valoarea totala a tarifului perceput pentru depozitarea deseurilor este mare, rata de depozitare scade.

Nivelul propus pentru taxa de depozitare de 80 de lei/t sau 18 Eur/to in 2017 si 120 lei/t adica 27 Euro/t in 2018 ar duce de la 14 Euro/ttaxa la poarta depozitului la 32 Euro/t in 2017 si la 41 Euro/t in 2018 ceea ce ar aduce Romania la nivelul Frantei in aceasta privinta, care taxeaza cu 40 Euro/t gropile autorizate, in conditiile in care Franta aplica si TVA de 19.6% pentru deseul industrial si 5,5% pentru cel municipal.

E mult, e putin? Va lasam pe voi sa decideti … dar sa nu uitam ca pana acum nu s-au facut eforturi prea mari in cresterea gradului de reciclare desi taxa la groapa a fost 0 RON ani buni si principalii responsabili de gestionarea deseurilor au avut de cele mai multe ori “mana libera” sa-si organizeze si planifice activitatea cum doresc; erau constienti ca taxa nu va putea fi amanata la nesfarsit dar au preferat sa ignore fenomenul ani la rand si sa refuze orice fel de dialog si investitiitrebuie facuta o schimbare si aceasta de cele mai multe ori este luata in serios doar atunci cand se apeleaza la masuri coercitive.

Oricum ar fi, Romania respira inca aerul poluat de gropile neconforme si o va mai face pentru inca cel putin un an, cand, teoretic cel putin, sistemele de management integrat al deseurilor finantate de UE devin operationale.

Promitem sa revenim cu o analiza detaliata a catorva modele adoptate in tarile europene, pentru a identifica idei si metode ce ne-ar putea ajuta in explicarea necesitatii implementarii taxei la depozitare populatiei si factorilor decidenti din Romania.

Autor articol: Alina Georgescu

Puteti citi si:

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

Depozitarea deseurilor, o solutie cu viitor incert

Posted in Uncategorized | Comments Off on Avem, in sfarsit, taxa la groapa! Este valoarea ei echitabila comparativ cu celelalte state europene?

Bilant Ministerul Mediului – Ce masuri s-au luat in 2016 in privinta gestionarii deseurilor

capture-3

Raul Pop, secretar de stat in cadrul MMAP

Ieri am participat la evenimentul “Manifest pentru Romania Verde”, organizat de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor pentru a prezenta rezultatele celor 400 de zile de mandat.

Principalele teme ale bilantului au vizat bineinteles, prioritatile asumate la preluarea mandatului in 2015 (paduri, biodiversitate, ape, economie verde). Apreciem insa, ca in prezentari a fost inclus si subiectul deseurilor, intens dezbatut in acest an.

Cu aceasta ocazie, Raul Pop, secretar de stat in cadrul MMAP si Bogdan Trif, comisar general Garda Nationala de Mediu ne-au prezentat principalele masuri luate in acest an pentru imbunatatirea sistemului de management al deseurilor.

Potrivit comisarului general, Garda Națională de Mediu a efectuat în anul 2016 peste 40.000 de inspecții și au fost aplicate 1.500 de amenzi contravenționale în valoare de peste 40.000 de lei. Mare parte dintre acestea au vizat si domeniul gestionarii deseurilor; cel putin 118 controale s-au facut in activitatile de transfer de deseuri.

Raul Pop: “Una dintre actiunile mele predilecte a fost sa definesc si sa fac cat mai transparent ceea ce poate si ceea ce nu poate sa faca Ministerul Mediului.”

Prioritatile MMAP in 2016 privind gestionarea deseurilor:

  •  Elaborarea PNGD si PNPGD
  • Reglementarea instrumentelor economice de incurajare a colectarii selective si valorificarii (diminuarea cantitatilor eliminate prin depozitare)
  • Transparentizarea datelor referitoare la gestionarea deseurilor si monitorizare/control. “Am inceput ceva, suntem intr-o faza incipienta, cert e ca PNGD se va baza pe niste date…”, Raul Pop
  • Programe de finantare a proiectelor de mediu prin AFM

Initial programate sa apara in luna decembrie a acestui an, Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) si Planul National de Prevenire a Generarii Deseurilor – PNPGD au fost amanate pana in primavara anului viitor (aprilie, mai) cand vor fi aprobate probabil printr-un HG.

Raul Pop a tinut sa precizeze ca reprezentantii Comisiei Europene sunt deschisi sa accepte noile planuri nationale si intarzierile legate de lansarea acestora, dar ne-au avertizat si de aceasta data ca avem o problema majora de asumare a responsabilitatilor de catre actorii implicati: aici vorbim in primul rand de autoritati publice locale care sunt primele care iau contact cu deseurile menajere.

In paralel cu elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor, o alta obligatie importanta a Romaniei asumata fata de Comisia Europeana consta in operationalizarea tot mai accentuata a unor instrumente economice care sa stimuleze colectarea selectiva si valorificarea.Cerintele se refera in principal la ambalaje (in formularea pe care am agreat-o cu CE), insa ele se aplica altor tipuri de deseuri valorificabile: DEEE, deseuri din baterii si acumulatori, deseuri din anvelope, deseuri din constructii, etc.

Raul Pop: “Nu exista in acest moment o asteptare reala civica vizavi de reciclare si asta ne ingreuneaza viata. Daca de exemplu, pe paduri dialogul civic a fost extrem de util si de constructiv si avem convingerea ca va continua indiferent cine trece pe la conducerea institutiilor, in zona de reciclare vocea este foarte timida…”

Totodata, Raul Pop a trecut in revista si cateva instrumente economice care au fost implementate pana acum in Romania si care urmeaza sa fie implementate, masuri  care trebuie promovate in continuare pentru imbunanatirea managementului deseurilor: Responsabilitatea extinsa a producatorului (instrument care a fost implementat inca din 2007 dar care are in continuare deficiente majore – vezi criza ambalajelor), taxarea pungilor de plastic (masura revizuita in 2013), sistemul depozit pentru ambalajele returnabile (care functioneaza in partea b2b a lantului comercial si a mai fost promovat prin revizuirea Legii 211/2011, dar nu a fost pus in aplicare la nivelul consumatorului), interdictia anumitor categorii de deseuril la gropile de gunoi (ex: materiale de constructii, baterii, becuri, DEEE), sistemul pay as you throw (“platesti pentru cat arunci”, introdus in acest an prin revizuirea Legii 211/2011 ), taxarea la groapa (care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2017).

Programele de finantare de la AFM “sabotate” de eliminarea timbrului pentru mediu

In 2016, MMAP si Administratia Fondului pentru Mediu au lansat programul Rabla Plus si au aparut cateva ghiduri de finantare pentru programe destul de ambitioase: Casa Verde Plus, Biodiversitate, Compost, Eco-Business, Eco-Turism, Eco-Civic.

Raul Pop: “Am avut o activitate sustinuta in ceea ce priveste programele de finantare din Fondul pentru Mediu. E adevarat ca acum suntem intr-o situatie de asteptare pentru ca jumatate din bugetul Fondului pentru Mediu a fost practic ras prin eliminarea timbrului de mediu fara a fi inlocuit practic cu nimic iar in momentul in care trece legea respectiva ne asteptam ca in urmatoarele luni sa fie o activitate febrila de a inlocui acea adresa de venituri de cateva sute de milioane de lei pe an cu o alta sursa de venituri. Speram insa ca timbrul de mediu va fi inlocuit cu altceva, un mecanism care sa tina cont de faptul ca poluatorul este cel care trebuie sa plateasca.”

Alte masuri luate in 2016:
– Prin OM 1825/2016 pentru evaluarea impactului de mediu  s-au publicat 7 ghiduri (dintre care unul vizeaza apele uzate si unul sistemele de management integrat al deseurilor) care comunica celui care acorda autorizatia de mediu cat si celui care solicita autorizatia de mediu ce aspecte importante trebuie sa urmareasca in procedura de autorizare.

– Reprezentantii MMAP din Directia Generala Evaluare Impact si controlul poluarii impreuna cu autoritatile operationale care acorda finantari pe fonduri europene au inceput o serie de traininguri la nivel national astfel incat aceste restrictii/cerinte sa fie intelese cat mai devreme in procesul de a demara o investitie pentru a nu ne trezi ca pana acum cu investitii finalizate care nu reusesc sa obtina autorizatiile de mediu.

De ce nu functioneaza SMID-urile

O problema importanta de gestionarea deseurilor o reprezinta sistemele de management integrat al deseurilor (SMID) care trebuie sa administreze tot ce inseamna deseu municipal in judetele tarii. Mare parte din aceste sisteme au fost finantate pe perioada de finantare 2007-2013, asta inseamna ca pana la 31 decembrie 2013 trebuiau sa fie functionale.

Nici astazi nu sunt din pacate, din motive care variaza de la lipsa de dorinta de a le face functionale, intarzieri procedurale in derularea procedurilor de achizitii publice, sau uneori, lipsa de capacitate administrativa din partea autoritatilor publice care trebuie sa le lanseze si administreze.

In acest moment avem 18 proiecte din cele 32 lansate pentru care banii aferenti investitiilor ramase din perioada 2007-2013 au fost practic pierduti si vor fi inlocuiti cu bani din perioada 2014-2020, evident in detrimentul altor investitii. Asta inseamna ca deocamdata, in plan local nu avem un management real al deseurilor”, a precizat Raul Pop.

Asteptam cu interes sa vedem daca toate eforturile depuse in acest an vor continua si anul viitor …

Puteti citi si:

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Sondaj național: Cautam proiecte/bune practici de managementul deseurilor

normal_sondaj-national-voi-ce-faceti-cu-deseurile-585172335acb8

Centrul Municipal de Colectare Iasi, realizat de Ecotic in parteneriat cu Primaria Municipiului Iasi. Sursa foto: Ecotic

Cautam proiecte/bune practici/strategii de managementul deseurilor pentru a fi promovate la nivel european si pentru a fi testate in 6 orase pilot din Romania si Europa in cadrul Urban Wins.

Proiectul UrbanWins finantat prin Programul “Orizont 2020”, programul-cadru pentru cercetare si inovare al Uniunii Europene are ca scop proiectarea, testarea si implementarea unor planuri strategice si a unor bune practici inovative si sustenabile de Prevenire si Gestionare a Deseurilor, in 8 orase pilot din 6 tari europene (Austria, Italia, Romania, Portugalia, Spania, Suedia). In proiectul Urban_Wins sunt implicati 27 parteneri din 6 tari europene (autoritati locale, institute de cercetare si universitati, companii,ONG-uri). Coordonatorul proiectului este Municipalitatea Cremona din Italia. În România, partenerii sunt: Asociaţia ECOTECA, Romania Green Building Council, Asociaţia ECOTIC, Global Innovation Solution, Asociaţia ENVIRON, Primăria Municipiului Bucureşti.
Mai multe informatii despre proiect gasiti aici.

Ne bucuram foarte mult ca proiectul este susținut si de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România.

Dacă ați implementat în cadrul organizației (companie privată, instituții de învățământ și/sau institute de cercetare, instituție publică, ONG) bune practici/proiecte/strategii de managementul deșeurilor (spre exemplu, campanii de conștientizare a populației sau alte măsuri; dacă implementați sisteme de gestionare a deșeurilor – stații de reciclare, biogaz etc ), vă adresăm rugămintea să le introduceți în cadrul formularului de mai jos.

Proiectele pot fi inregistrate pana pe data de 20 ianuarie 2017 accesand formularele din link-urile de mai jos.

https://www.surveymonkey.com/r/2K8TMDC –  varianta in limba romana

https://www.surveymonkey.com/r/BN6S7BD – varianta in limba engleza

Scopul formularului este de a identifica, in Romania, cele mai relevante si inovative politici, strategii si bune practici locale, regionale si nationale privind prevenirea si gestionarea deseurilor.

Cateva exemple de campanii/proiecte/ bune practici implementate la nivel national:

  • Caravana Ecotic, campanie nationala de constientizare privind importanta colectarii separate si a reciclarii deseurilor electrice si electronice (DEEE-uri) si de promovare a
    energiei verzi, desfasurata de Ecotic
  • Fabricile de reciclare Green Group (Greentech – producator de banda PET si recycled-PET, GreenFiber International – singurul producator din Romania pentru fibra reciclata poliesterica obtinuta din materie prima 100% reciclata, GreenWEEE – cea mai mare fabrica integrata de tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) din Romania, Greenlamp – singurul reciclator din Romania care utilizeaza un proces tehnologic avansat de distilare superior, folosit pentru tratarea echipamentelor de iluminat, Green Glass Recycling – reciclator final pentru sticla de ambalaje post-consum
  • Staţia de tratare a solurilor contaminate cu petrol, a nămolurilor si a apelor reziduale poluate din Piteşti realizata de Envisan.
  • Sistemul de colectare separata pe 7 fractii a deseurilor generate la nivel municipal implementat de Primaria orasului Targu Lapus (plastic, hârtie și carton, sticlă, metal, biodegradabile, electronice și nereciclabile).

Exemplele oferite de dvs. in cadrul formularului vor fi promovate in cadrul unui raport european privind cele mai bune practici si strategii de gestionare a deseurilor. Totodata vor fi folosite drept etalon in proiectarea si implementarea unor planuri strategice si a unor bune practici sustenabile de prevenire si gestionare a deseurilor, in 8 orase pilot din 6 tari europene (Austria, Italia, Romania, Portugalia, Spania, Suedia).

Raspunsul dvs. ne poate ajuta sa aratam ca desi Romania este „codasa Europei” in ceea ce priveste gestionarea deseurilor, in tara exista numeroase initiative individuale care pot fi replicate la nivel national.

Pentru mai multe informatii, ne puteti contacta aici.

Puteti citi si:

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

Concluziile conferintei de lansare a proiectului Urban_Wins

Posted in Uncategorized | 3 Comments

România cheltuie şi risipeşte mai mult ca Franţa şi alte ţări europene

5d3a6358

Sursa: Food Waste Romania

Cel mai recent studiu privind risipa alimentara in Romania, sondaj realizat de EPC Consultanţă de Mediu pentru Asociaţia MaiMultVerde, în rândul consumatorilor din mediul urban, arata ca aproximativ 50% dintre români cheltuie cca. 40 % din venitul lunar pentru asigurarea hranei. Din punct de vedere financiar, în România pierderile la nivelul sectorului de consumatori sunt de 3 – 4 ori mai mari, comparativ cu alte state europene (ex.: Franţa – 14 %, Elveţia – 10 %).

De multe ori avem tendinta sa credem ca mare parte din risipa alimentara se produce in fluxurile de productie sau de comercializare; in realitate insa, 50% din risipă se înregistreză la nivelul consumatorilor din mediul urban, doar 6% la nivelul comercianților și restul la producători / procesatori.

La nivelul consumatorilor, 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.

In Romania cheltuim pe hrana ca un camerunez (45% din venituri) dar risipim alimentele ca un elvetian (33% -50%)

La nivelul Uniunii Europene, pierderile şi risipa de hrană sunt estimate la 100 milioane tone / an, adică până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase produse, sau 179 kg pe cap de locuitor (Comisia Europeană, 2014); statisticile alarmante au determinat Comisia sa includa in pachetul ambitios de economie circulara adoptat anul trecut si obiectivul de reducere a deseurilor alimentare cu 50% pana in anul 2030.

Din totalul de 100 mil. tone estimat la nivel european, România este responsabilă pentru risipa a 2,55% (2,55 mil. tone / an). Raportat la populația României – 19.800.000 persoane rezidente – rezultă o cantitate de hrană risipită de cca 129 kg/persoană/an (Ministerul Agriculturii, 2016), in conditiile in care 25% din populația țării (4,74 mil. de persoane) trăieste la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în procurarea hranei zilnice.

România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?

Deşi România a devenit a cincea ţară în care există o lege pentru reducerea risipei alimentare, valorificarea surplusului alimentar este problematică din cauza mai multor tipuri de bariere: lipsa fiscalizării donaţiilor şi birocraţia cu privire la modalităţile actuale de valorificare (la nivelul producatorilor si procesatorilor), bariere de natură logistică, bariere etice sau morale ce ţin de conştientizarea efectelor risipei alimenatare atât pe sectorul de producţie, cât şi la consumatori etc.

În cadrul dezbaterii „România împotriva risipei de hrană – Avem o lege, cum procedăm?”, organizată de MaiMultVerde cu scopul de a disemina rezultatele studiului şi de a dezbate Legea privind reducerea risipei de alimente (Legea 851/2015), recent adoptată şi promulgată, reprezentanţi ai producătorilor, procesatorilor, marilor retaileri, cât şi potenţiali beneficiari ai legii (Asociatia Somaro, Crucea Roşie, DGAS, Patriarhia Română) şi-au exprimat punctul de vedere care să contribuie la trasarea unor direcţii de acţiune pentru elaborarea normelor metodologice de aplicare a legii.

Normal că legea este perfectibilă, normal că este doar un prim pas pe acest lung drum pe care îl avem în faţă.. Îmi dau seama că nu poate să fie o lege care să bucure pe toată lumea, trebuie să găsim acel punct de echilibru în care înţelegerea faptului că risipa alimentară este o problemă mondială, iar soluţiile nu pot veni decât de la noi. Soluţiile există pe întreg lanţul, de la producător la consumator, iar ceea ce trebuie să facem noi este să încurajăm aceste soluţii şi pe oamenii care fac lucruri concrete. Cred că rezultatele se pot vedea în cel mai scurt timp.” a declarat Florin Alexe, deputat PNL, iniţiatorul Legii privind diminuarea rispei alimentare.

Prezent la dezbatere, Gabriel Ecobici, director in cadrul ANSVSA (Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor) si-a exprimat ingrijorarea cu privire la respectarea normelor de sanatate publica a alimentelor care vor fi gestionate conform noii legi si a avertizat ca ANSVSA va urmari si in acest caz ca toti actorii implicati in procesul de gestionare a alimentelor aflate pe punctul de expira (ONG-uri, institutii publice, organizatii private) sa aiba autorizatiile obligatorii si sa respecte normele ANSVSA (mai ales normele legate de etichetare impuse de Regulamentul european nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare si prevederile Regulamentului european nr. 178/2002 privind cerințele generale ale legislației alimentare).

Sunt numeroase voci impotriva legii risipei alimentare care afirma ca noua lege va fi aproape imposibil de aplicat, avand in vedere aspectele economice si de sanatate publica care trebuie luate in calcul.

Din fericire, in cadrul evenimentului nu am asistat doar la polemici, am avut ocazia sa cunoastem si povesti de succes din domeniu. Exista cateva organizatii care au reusit sa implementeze un sistem de prevenire a risipei alimentare chiar si fara “sprijinul” unor reglementari clare, fapt ce demonstreaza ca se pot gasi solutii pentru astfel de masuri si in Romania. Asociatia Somaro si Crucea Rosie Romana sunt doar 2 dintre ele.

Desi de ani buni Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite si alte organizatii trag semnale cu privire la risipa alimentara avertizand ca alimentele risipite la nivel mondial ar putea cu usurinta sa stopeze saracia din Africa, subiectul risipei alimentare nu era luat in seama in Romania in urma cu 2 ani. Datorita noii legi fenomenul incepe sa genereze interes si in tara noastra; speram ca tema sa nu ramana la stadiul de dezbatere publica iar normele metodologice de aplicare a legii care vor fi stabilite in urmatoarele 6 luni vor aduce solutii concrete pentru reducerea risipei.

Gasiti o sinteza a studiului privind risipa alimentara aici.

Puteti citi si:

Studiu UE: Un european risipește in medie 16 % din alimente; românii mai puțin risipitori

Franta obliga supermarketurile sa doneze produsele alimentare nevandute

FoodKeeper – aplicatia de mobil care ne ajuta sa reducem risipa alimentara

Cel mai mare retailer canadian vinde ieftin fructele si legumele „urate”, pentru a combate risipa alimentara

O organizatie non-profit din Arizona ″salveaza″ anual milioane de alimente aruncate la granita SUA – Mexic

Statul american Massachusetts va interzice depozitarea deseurilor alimentare

Bump Mark – eticheta revolutionara care poate reduce risipa alimentara

Un nou magazin Zero Waste a fost deschis in Franta

″Gustul″ Zero Waste: Primul restaurant fara deseuri din Marea Britanie

„Frigiderul solidaritatii” – o metoda simpla de combatere a risipei alimentare

Deseurile nevazute – Razboiul oraselor cu grasimile din canalizari

Propunere legislativa pentru combaterea risipei alimentare – in consultare publica la Senat pana pe 27 iulie

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Inscrie-ti proiectul “verde” in Gala Premiilor pentru Un Mediu Curat!

138-30_rrAu mai ramas 10 zile in care companiile, ONG-urile, şcolile şi alte instituţii publice din toată ţara îşi pot înscrie proiectele “verzi” in cea de-a VIII-a editie a concursului national de initiative de mediu.

Gala Premiilor Pentru Un Mediu Curat este o competitie cu traditie a Organizatiei ECOTIC, care urmareste promovarea cat mai multor initiative dedicate eco-educatiei si protectiei mediului in Romania.

Concursul are patru categorii, fiind invitate sa se inscrie companii, institutii de invatamant, institutii publice si ONG-uri ce au dezvoltat in anul precedent sau au inca in desfasurare proiecte dedicate mediului. Conditia esentiala este ca aceste proiecte sa fie intr-un stadiu suficient de avansat pentru a prezenta rezultate, chiar si intermediare.
Organizatiile inscrise pot castiga numeroase premii care constau in echipamente electrice si electronice.

Inscrierile se pot realiza online accesand link-ul urmator –http://www.premiilepentrumediucurat.ro/inregistreaza-proiect/

Formalitatile de inscriere in competitie sunt simple, constand in completarea unor campuri legate de descrierea proiectelor, respectiv atasarea unor fotografii/prezentari care sa confirme si sa sustină informatiile completate in formularul online.

Data limita de inscriere a proiectelor este 25 noiembrie 2016. Proiectele vor fi evaluate de un juriu de specialitate iar festivitatea de premiere a proiectelor va avea loc pe data de 9 decembrie la Hotel Intercontinental.

printscreen-website

Mai multe detalii gasiti pe aici.

Castigatorii editiei de anul trecut au fost:

Categoria ONG-uri : Asociația Greenitiative, Proiectul „Platforma Școli verzi – Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile” – MOGOSOAIA

Categoria Instituții de Învățământ: Școala Gimnazială Nr. 1 Bistrița – ECOeficient – BISTRITA

Categoria Institutii publice: Agenția pentru Protecția Mediului Prahova – Proiect-concurs de educatie ecologica pentru elevii prahoveni „Gandeste Verde, gandeste curat!”

Categoria Companii: Procredit Bank SA, „Creditul Pro Eco

………………………………………………………………………………………………………………………………..
Despre ECOTIC:

ECOTIC_LogoECOTIC este o organizație colectivă nonprofit care gestionează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) în numele a peste 550 de producători și importatori afiliați. ECOTIC asigură și supervizează întregul proces de preluare, transport, dezmembrare și reciclare astfel încât, la final, DEEE să nu mai reprezinte un pericol. Peste 90.000 tone DEEE au fost gestionate în sistemul ECOTIC, în cei 10 ani de activitate.

Consultanța promptă și specializată oferită producătorilor de echipamente electrice, baterii și acumulatori este un element definitoriu al ECOTIC. Mai multe detalii gasiți pe www.ecotic.ro, pe pagina de Facebook dedicată Organizației ECOTIC, precum și pe pagina LinkedIn a Organizatiei ECOTIC.

Posted in Uncategorized | Leave a comment

Draftul Planului National de Gestionare a Deseurilor va fi gata in luna decembrie

15007536_10154681940105763_163699591_oDupa ce a fost amanat ani la rand, Planul National de Gestionare a Deseurilor (PNGD) va fi in cele din urma revizuit in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene.

Reprezentantii Ministerului Mediului dau asigurari ca un prim draft va aparea in luna decembrie a acestui an.

Anuntul a fost facut ieri in cadrul Conferintei de lansare oficiala a proiectului “Dezvoltarea capacitatii administrative a Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor de a implementa politica in domeniul managementului deseurilor si al siturilor contaminate”, proiect cofinantat cu fonduri europene prin POCA (Programul Operational Capacitate Administrativa). Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 30 de luni, începând cu luna mai 2016 și are un buget estimat de 16.126.845,90 lei.

Finalizarea PNGD pana in decembrie 2016 este o cerinta obligatorie a Comisiei Europene pentru continuarea finantarilor privind gestionarea deseurilor, respectiv POIM, Axa 3 (Programul Operational Infrastructura Mare). MMAP a reusit sa obtina o derogare, reprezentantii Comisiei au acceptat ca in luna decembrie sa fie livrat primul draft, urmand ca pana la sfarsitul lunii septembrie 2017, PNGD sa fie finalizat.

Raul Pop, Secretar de stat in Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor:

Acest plan nu va schimba nimic peste noapte si nici nu vine cu inventii. … Sunt instrumente economice care functioneaza deja in celelalte state membre si care trebuie aduse, adaptate si utilizate si in Romania. Taxarea la groapa este doar unul dintre exemple, raspunderea extinsa a producatorilor este un alt exemplu, mai sunt si altele, pe care acum le instrumentam.

Pe langa elaborarea noului Plan National de Gestionare a Deseurilor (PNGD), noul proiect are si alte obiective “mai mult” decat ambitioase:

  • Elaborarea Planului National de Prevenire a Generarii Deseurilor – PNPGD
  • Dezvoltarea Cadrului Metodologic pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor
  • Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autoritatile publice locale care vor viza prevenirea generării deșeurilor, colectarea și reciclarea deșeurilor; tratarea și eliminarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;
  • Realizarea unor campanii de constientizare si instruire cu privire la metodologia pentru elaborarea Planurilor Judetene de Gestionare a Deseurilor
  • Organizarea unor vizite de studiu la nivel national pentru a promova exemple de bune practici europene in domeniul gestionării deșeurilor și siturilor contaminate
  • Elaborarea metodologiei privind regulile de finantare stabilite pentru aplicarea principiului „poluatorul plateste” dar si pentru stabilirea datei pana la care statul este responsabil pentru poluarea solului, subsolului si apei subterane
  • Metodologii privind investigarea si evaluarea poluarii si remedierii solului si subsolului

Proiectul are in vedere numeroase consultari cu personalul de conducere din cadrul MMAP si Agentia Nationala de Protectia Mediului, reprezentantii consiliilor judetene si a altor administratii publice locale, echipele de management a proiectelor de management integrat al deșeurilor și siturilor contaminate, reprezentanti din alte ministere si nu in ultimul rand, ONG-uri si alte organizatii relevante din domeniul gestionarii deseurilor.

Bineinteles, tintele considerate pentru noul plan de gestionare a deseurilor au fost trasate avand in vedere cerintele impuse de Comisia Europeana pentru anul 2020, respectiv:

  • Reciclarea deseurilor municipale: 50% in anul 2020
  • Cresterea gradului de valorificare energetica: minim 15% in anul 2020
  • Depozitarea numai a deseurilor supuse in prealabil unor operatii de tratare: anul 2020
  • Inchiderea tuturor depozitelor neconforme: cel tarziu in anul 2019

Speram ca noul proiect sa ofere niste solutii concrete pentru imbunatatirea gestionarii deseurilor fiindca in momentul de fata situatia este critica la nivelul administratiilor publice locale, mai ales daca avem in vedere stadiul in care se afla Sistemele de management integrat al deseurilor (SMID) implementate de administratiile publice. Din cele 32 de proiecte SMID incepute in perioada 2007-2013, doar 2 sunt functionale, respectiv SMID Arges si SMID Bistrita.

Pentru a pastra o nota optimista, apreciem ca autoritatile de mediu au in vedere in acest proiect consultarea a peste 900 de stakeholderi din domeniul gestionarii deseurilor.

Implicarea tuturor „actorilor” relevanti din domeniu este absolut necesara in elaborarea si implementarea planurilor nationale si judetene.

Totodata, foarte importante vor fi in implementarea proiectului si promovarea unor exemple de bune practici europene din domeniu care sa ofere solutii concrete administratiilor locale si regionale.

In cadrul proiectului Urban_Wins derulat de Ecoteca impreuna cu 20 de parteneri internationali si 6 parteneri nationali  ne propunem tocmai acest lucru: sa identificam metode inovative pentru prevenirea şi gestionarea deseurilor care si-au dovedit utilitatea la nivel european  si sa le integram in 8 orase pilot din Romania, Italia, Portugalia si Spania.

Asteptam cu interes consultarile publice pentru revizuirea si implementarea PNGD si speram sa putem contribui si de aceasta data la imbunatatirea politicilor publice din domeniul gestionarii deseurilor!

Puteti citi si:

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Managementul Deşeurilor Urbane la un nou nivel – prin participarea la Proiectul European Urban_WINS

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

Posted in Uncategorized | Leave a comment

De ce sustinem respingerea “legii ambalajelor”

dscn1349Inca din luna aprilie a acestui an au fost facute presiuni pentru modificarea legii 249/2015 privind gestionarea deseurilor de ambalaje si a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu in favoarea marilor producatori.

Noua propunere legislativa (420/27.06. 2016) initiata de 10 senatori PSD, PNL si UNPR solicita reducerea penalităţilor aplicate producătorilor care nu ating ţintele anuale de colectare de la 2 lei/kg la 0,7 lei/kg, masura dezastruoasa care ar bloca indeplinirea tintelor anuale de colectare si reciclare a deseurilor de ambalaje.

Noile propuneri vizeaza pe langa deseurile de ambalaje si deseurile de anvelope.

Acţiunea senatorilor a trecut de comisiile de specialitate, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Legea 420/2016 a fost pusă marţi pe ordinea de zi a Senatului însă nu a fost votată din lipsă de cvorum, fiind amanata pentru data de luni, 24 octombrie 2016.

Daca nu vom actiona rapid legea va fi aprobata tacit in data de 15.11.2016!

Salutam demersul de-clic.ro pentru blocarea propunerii legislative si solicitam societatii civile sa sprijine initiativa prin transmiterea de scrisori de respingere a propunerii legislative catre Comisia de Mediu din Camera Deputatilor!

Toate eforturile depuse pana acum de autoritati pentru imbunatatirea performantelor de colectare si valorificare a deseurilor (OUG nr. 38/2016  pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, OUG nr. 39/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, OUG pentru completarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor) risca sa fie boicotate de noua lege.

Din fericire, respingerea legii este sustinuta si de Ministerul Mediului:
Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru capital.

Potrivit ecologic, pana in prezent s-au încasat aproximativ 60 de milioane de euro din penalităţile pentru neatingerea ţintelor de reciclare a deşeurile de ambalaje. Daca propunerea legislativa va fi aprobata penalitatile vor scadea iar producatorii nu vor mai avea nici o motivatie pentru colectarea si reciclarea ambalajelor puse pe piata, cu atat mai putin in gasirea unor solutii pentru reducerea acestora (vanzari la vrac, investitii in eco-design, campanii de constientizare privind reciclarea ambalajelor).

Sa ne aducem aminte ca aceeasi discutie a fost si in 2013 cand s-a decis sa se renunte la taxa de 2 lei/kg pentru neindeplinirea tintelor de valorificare a uleiurile minerale in favoarea unei taxe de 0,3 lei/kg aplicată o singură dată cantităţilor de uleiuri datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse.

La vremea respectiva Ecoteca impreuna cu Coalitia pentru Mediu a sustinut in nenumarate randuri mentinerea taxei de 2 lei/kg.

Ne aflam in aceeasi situatie de boicotare a unor obligatii de colectare si reciclare a deseurilor, dar speram ca de aceasta data, nu se va repeta greaseala facuta in urma cu 3 ani.

Sa nu uitam ca aceasta criza a reciclarii ambalajelor dateaza inca din octombrie anul trecut, cand controalele AFM au depistat fraude in valoare totala de 54 mil. EURO pe piata deseurilor de ambalaje.

Autoritatile au rezistat presiunilor producatorilor pana in prezent, trebuie sa le solicitam sa nu cedeze si sa respecte cerintele europene privind colectarea si reciclarea deseurilor!

Puteti citi si:

Scandalul reciclarii ambalajelor: Este legitima scumpirea produselor alimentare cu 30%?

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

 

 

Posted in advocacy, ambalaje, amenzi, bani, deseuri, legislatie, management deseuri, politici publice, Uncategorized | 2 Comments

OUG pentru modificarea Legii 211/2011 privind regimul deseurilor – Autoritățile locale vor aplica opțional principiul “Plăteşti pentru cât arunci”

dscn1349-copy

Sursa: Guvernul Romaniei

Autoritățile publice au, începând din acest an, posibilitatea aplicării unui nou instrument economic, care are la bază principiul “plăteşti pentru cât arunci”(pay as you throw – PAYT), instrument implementat de majoritatea statelor europene cu scopul de a încuraja reciclarea deșeurilor, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, potrivit ordonanței de urgență adoptate în ședința de ieri a Guvernului.

Aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deșeuri care ajunge la depozitare și creșterea ratei de reutilizare/reciclare. Acest principiu se bazează pe două direcții de ghidare ale politicii de mediu: “poluatorul plătește” și “responsabilitatea comună“ și se aplică în moduri diferite atât în statele membre UE, cât și în alte țări, în funcție de frecvența de preluare a deșeurilor, tipul de recipienți, cantitatea și tipul de deșeu și de condițiile tehnico-economice locale.

Sistemul “platesti pentru cat arunci” prevede astfel introducerea unei taxe diferentiate fiecarei persoane/organizatii in functie de cantitatea de deseuri pe care o arunca.

Masura poate fi implementata in diverse moduri: fie autoritatile decid sa taxeze toata cantitatea de deseu generata de o persoana/organizatie (pentru a incuraja astfel prevenirea si reducerea deseurilor), fie aleg sa taxeze doar deseurile nereciclabile, oferind reduceri/scutiri de taxe pentru cantitatile de deseuri reciclabile colectate separat in vederea reciclarii.

Spre exemplu, in orasul San Francisco cetatenii platesc doar pentru containerul negru (care contine deseuri municipale nereciclabile), care poate fi de diferite marimi si devine mai scump pe masura ce marimea creste, fara sa plateasca pentru containerele albastre si verzi (unde se depoziteaza deseurile colectate separat).

Alte sisteme asemanatoare sunt implementate cu succes si in alte zone americane (California, Michigan, New York, Washington), in mai multe state europene (Austria, Spania, Germania, etc) dar si in Asia (Korea, Tailanda, Japonia, Vietnam, Taiwan, China, Japonia).

Pentru implementarea acestui principiu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va elabora un Ghid de aplicare a prevederilor propuse, care va oferi autorităților publice locale posibilitatea de a alege cele mai potrivie metode de aplicare la nivel local, în funcție de specificul și contextul tehnico-economic.

Alte modificari  introduse prin noua ordonanta

Modificările introduse prin ordonanța de urgență adoptată vizează:
• Eliminarea obligativității existenței Planurilor Regionale de gestionare a deșeurilor;

• Introducerea de obligații etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere, rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizațiile de construcție/demolări care să ajute la îndeplinirea, până în 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din activități de construcție și desființări

• Crearea bazei legale pentru elaborarea de reglementări care să asigure gestionarea deșeurilor provenite din construcții și desființări, conform cerințelor Comisiei Europene

Producătorii de deșeuri și autoritățile publice locale sunt obligați să atingă, până la 31 decembrie 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare a deşeurilor cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din gospodării, de minimum 50% din masa totală.

Potrivit rapoartelor Eurostat, rata de reciclare în România la nivelul anului 2013 a fost de 5%, iar rata de compostare de 11%, în condițiile în care obiectivele de reutilizare reciclare prevazute pentru anul 2020 sunt de 50%.

Ordonanța de urgență adoptată ieri modifică și completează Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, în sensul transpunerii corecte și complete în legislația națională a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului și Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive și a Directivei (UE) 2015/1127.

Directiva 2008/98/CE are scopul de a contribui la realizarea, în Uniunea Europeană, a obiectivului „o societate a reciclării”, prin evitarea generării de deşeuri şi utilizarea deşeurilor ca resursă. În acest sens, se semnalează necesitatea unor măsuri care să asigure separarea la sursă, colectarea şi reciclarea fluxurilor de deşeuri prioritare.

Pentru a facilita sau a ameliora potenţialul de valorificare al deşeurilor, acestea ar trebuie colectate separat, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecţiei mediului, înainte de a fi supuse unor operaţiuni de valorificare care să ducă la cele mai bune rezultate globale din punct de vedere al protecţei mediului. Statele Membre trebuie să încurajeze separarea compuşilor periculoşi din fluxurile de deşeuri, dacă este necesar în vederea asigurării unei gestionări raţionale din punct de vedere ecologic.

Caracterul de urgență al transpunerii actului normativ adoptat ieri este justificat de faptul că există riscul declanșării unor alte proceduri de infringement împotriva României în ceea ce privește nerespectarea obligațiilor privind atingerea țintelor de reciclare globală și a țintelor privind reducerea cantității de deșeuri biodegradabile eliminate final.

Proiectul de ordonanta pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor a fost lansat in dezbatere publica inca din luna martie a acestui an.

Gasiti aici  propunerile facute la vremea respectiva.

Vom reveni cu detalii legate de alte modificari/completari aduse de noua ordonanta.

Puteti citi si:

La inceput de an, o repetitie cu Legea 211/2011

Lansarea oficiala “Urban Wins” – prilej de dezbatere a strategiilor de prevenire si gestionare a deseurilor la nivel european

La inceput de an, sa ne amintim ce solutii propune UE de ani buni pentru deseurile din Romania

Deseuri – Obligatiile legale ale producatorului

Deseuri – Obligatiile legale ale colectorului

Posted in Uncategorized | 1 Comment